Art. 193 Noul cod civil Efectele personalităţii juridice Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 193

Efectele personalităţii juridice

(1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

(2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bună-credinţă calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmăreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 193 Noul cod civil Efectele personalităţii juridice Dispoziţii generale




Nelson Denisa 11.01.2014
1. Fiind formată din una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice, entitatea colectivă care a dobândit personalitate juridică este dotată cu voinţă proprie, separată de cea a membrilor care o compun, aceasta fiind însuşirea pe care se fundamentează raporturile juridice născute între subiectul „colectiv" de drept şi membrii săi şi terţi şi care dovedeşte intrarea în circuitul juridic a subiectului de drept.

2. Patrimoniul propriu al persoanei juridice se păstrează distinct de patrimoniile membrilor până la lichidare, adică până la transformarea în bani a bunurilor din activul patrimonial,
Citește mai mult ceea ce fortifică garanţia oferită terţilor creditori.

3. împrejurarea că poate fi creată o masă patrimonială distinctă, autonomă sau că un complex de bunuri este destinat aceluiaşi scop şi denumit patrimoniu de afectaţiune (în cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ) sau fond de comerţ (în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ) modifică situaţia juridică a bunurilor, dar nu are efectul creării mai multor patrimonii ale aceleiaşi persoane juridice.

4. Autonomia patrimonială fără de care nu există persoană juridică se manifestă în dublu sens, primul în care creditorii persoanei juridice nu pot obliga pe membrii acesteia să răspundă pentru obligaţiile persoanei juridice (cu excepţia cazurilor şi condiţiilor stabilite expres prin lege sau prin actul de constituire), cel de-al doilea în care creditorii personali ai membrilor persoanei juridice nu îşi pot valorifica creanţele din activul patrimonial al persoanei juridice.

5. Posibilitatea pe care legea o oferă creditorilor personali ai asociaţilor societăţilor comerciale de a urmări partea din beneficiile cuvenite asociatului conform bilanţului contabil aprobat sau de a popri partea ce s-ar cuveni asociatului debitor în cazul în care societatea s-ar lichida ori, în funcţie de forma juridică a societăţii, de a sechestra şi vinde acţiunile debitorului lor pune în evidenţă calitatea de creditori sociali ai asociaţilor, fără să înlăture autonomia patrimonială a persoanei juridice faţă de asociaţii săi (Legea nr. 31/1990).

6. în anumite condiţii, legea reglementează răspunderea nelimitată şi solidară a membrilor împreună cu persoana juridică pentru obligaţiile acesteia, dar şi în aceste cazuri răspunderea este subsidiară (Legea nr. 31/1990 şi Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, M. Of. nr. 359/2006).

7. Principiul separaţiei răspunderii persoanei juridice de cea a membrilor săi este limitat de interdicţia de a abuza de calitatea de subiect de drept a persoanei juridice cu scopul de a ascunde o fraudă la lege, un abuz de drept sau pentru a încălca ordinea publică.

8. în general, abuzul de drept şi încălcarea ordinii publice se comit cu scop de fraudare a creditorilor şi se concretizează în înşelăciune, furt şi transferuri frauduloase, identificarea unor astfel de fapte fiind de natură cazuistică (de exemplu, folosirea unei persoane juridice fictive şi inducerea în eroare a persoanei de bună-credinţă cu privire la fondurile deţinute, cu scopul de a obţine credit; întocmirea de facturi prin indicarea ca emitentă a unei persoane juridice fictive; transferuri de numerar de la o persoană juridică la alta şi provocarea dizolvării primei persoane juridice, cu scopul de a se sustrage de la executarea unor obligaţii fiscale; cumpărarea de bunuri pe credit, urmată de vânzarea lor la preţuri reduse şi de dizolvarea persoanei juridice prin invocarea dreptului la dizolvarea anticipată; invocarea de către persoana juridică a unor scopuri ocupaţionale sau profesionale pentru a ascunde un scop politic; folosirea persoanei juridice cu scop nelucrativ şi omisiunea de a declara şi de a disimula o parte din venituri, cu scopul de a beneficia de regimul fiscal specific; crearea unei persoane juridice cu scop nelucrativ pentru a favoriza o parte dintre membrii acesteia, lipsiţi de permis de şedere în statul respectiv; crearea unei persoane juridice offshore pentru delocalizarea artificială a profitului în afara României etc.).
Răspunde