Art. 209 Noul cod civil Data dobândirii capacităţii de exerciţiu Capacitatea de exerciţiu şi funcţionarea persoanei juridice Capacitatea civilă a persoanei juridice
Comentarii |
|
Capacitatea civilă a persoanei juridice
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea de exerciţiu şi funcţionarea persoanei juridice
Art. 209
Data dobândirii capacităţii de exerciţiu
(1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
(2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.
(3) Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.
← Art. 208 Noul cod civil Capacitatea de a primi liberalităţi... | Art. 210 Noul cod civil Lipsa organelor de administrare... → |
---|
Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor, iar lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii. în speţă, judecătorul-sindic nu s-a preocupat să lămurească statutul juridic al creditoarelor şi persoana juridică în patrimoniul căreia se localizează creanţa invocată la masa falitei. Lămurirea se impunea inclusiv cu referire la recurentă, a cărei denumire
Citește mai mult
atenţionează asupra încălcării Legii nr. 31/1990, care nu recunoaşte sucursalelor sau direcţiilor calitatea de subiect de drept. Cu alte cuvinte, de vreme ce numai persoana juridică recunoscută de lege ca atare are capacitate de exerciţiu, adică aptitudinea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe care să le onoreze cu patrimoniul propriu, este esenţial să se cunoască dacă şi faţă de care entitate s-au respectat obligaţiile impuse de Legea nr. 64/1995 (C.A. Alba lulia, s. com., dec. nr. 372/2008, în C.P.J. 2008, p. 366-373). Notă. Legea nr. 64/1995 a fost abrogată prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.2. în cazul în care fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane care au încheiat cu terţii acte juridice sau alte operaţiuni în numele
Citește mai mult
unei entităţi în curs de constituire nu îndeplinesc formalitatea de publicitate declarativă a personalităţii juridice şi, implicit, a dobândirii capacităţii de exerciţiu depline, vor fi consideraţi că au lucrat în interes propriu şi vor răspunde solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru obligaţiile rezultate din actele şi operaţiunile juridice încheiate cu aceştia.3. Capacitatea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligaţii este legată de calitatea persoanei juridice de a fi subiect de drept, adică de aptitudinea de a încheia, modifica sau stinge raporturi juridice, prin intermediul organelor sale interne.
4. Adunarea generală a membrilor persoanei juridice este organul suveran situat de lege într-o poziţie de supremaţie, în sensul că membrii săi nu sunt desemnaţi de vreo persoană, iar pentru deliberările sale nu este ţinută să raporteze vreunei persoane.
5. Administratorii formează organul de executare, iar cenzorii organul de control al activităţii administratorilor persoanei juridice. Aceste organe sunt responsabile de activitatea persoanei juridice, membrii lor fiind mandatari cu o poziţie subordonată adunării generale care îi desemnează, îi revocă şi faţă de care dau raport asupra activităţii prestate.
6. Deşi sunt subordonaţi adunării generale, administratorii şi cenzorii dispun de pârghii juridice pentru a cere anularea sau constatarea nulităţii hotărârilor contrare legii sau interesului vizat prin actul constitutiv, fiind, totodată, răspunzători pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a hotărârilor organului de conducere, pentru modul de administrare a persoanei juridice şi de gestionare nediligentă a patrimoniului acesteia, fiind, sub aceste aspecte, subiecte active în raporturile de drept penal născute din infracţiunile legate de funcţionarea internă şi externă a persoanei juridice.
7. Conform actului de constituire sau statutului, organul de administrare şi de executare a hotărârilor organului de conducere poate avea în componenţă o singură persoană, formând administratorul unic, ce va avea şi puteri de reprezentare şi va intra în raporturi juridice cu terţii, sau mai multe persoane formând consiliul de administraţie. în acest din urmă caz, dacă în actul constitutiv s-a stabilit că doar unul dintre mandatari va avea puteri de reprezentare, din rândul mandatarilor persoane fizice sau juridice care formează consiliul de administraţie va fi ales preşedintele consiliului de administraţie, care, în exteriorul persoanei juridice, va îndeplini şi funcţia de director general, fiind mandatarul cu puteri de reprezentare în raporturile cu terţii, calitatea şi specimenul de semnătură urmând a fi înregistrate în registrul respectivei persoane juridice.
Decretul nr. 31/1954:
Art. 35. (1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale.
Art. 36. Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege. actul de înfiinţare ori statut.
Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice se pune în valoare prin organele sale de conducere. în acest sens, art. 209 C.civ. stabileşte că persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare,
Citește mai mult
de la data constituirii lor, acestea fiind persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.începutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este dat de momentul înfiinţării acesteia, însă realizarea efectivă a capacităţii de exerciţiu astfel dobândite este condiţionată, în practică, de desemnarea organelor sale de administrare. Organele de administrare şi modurile de constituire a acestora sunt reglementate de o serie de dispoziţii din Codul civil şi din alte acte normative ce privesc organizarea şi funcţionarea diferitelor categorii de persoane juridice.
Conţinutul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice este determinat de două limite: capacitatea de folosinţă şi pluralitatea organelor de administrare ale persoanei juridice respective.
Sfârşitul capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice corespunde cu încetarea capacităţii sale de folosinţă.