Art. 206 Noul cod civil Conţinutul capacităţii de folosinţă Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice Capacitatea civilă a persoanei juridice
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Capacitatea civilă a persoanei juridice
SECŢIUNEA 1
Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice
Capacitatea civilă a persoanei juridice
SECŢIUNEA 1
Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice
Art. 206
Conţinutul capacităţii de folosinţă
(1) Persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este lovit de nulitate absolută.
| ← Art. 205 Noul cod civil Data dobândirii capacităţii de... | Art. 207 Noul cod civil Desfăşurarea activităţilor... → |
|---|
Potrivit art.206, alin.l din Codul civil persoana juridică poate avea orice drepturi şi obligaţii civile care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice. Astfel, persoana juridică cu scop lucrativ poate derula, cu titlu ocazional, şi alte operaţiuni decât cele prevăzute în obiectul său de activitate, atâta vreme cât sunt conforme scopului lor statutar şi în legătură cu acesta.
Există o reglementare comună tuturor persoanelor juridice,
Citește mai mult
şi anume cea cuprinsă art. 215, alin. (1) din Codul civil, conform căreia actul juridic este încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dacă acesta din urmă, soţul, ascendenţii sau descendenţii lui, rudele în linie colaterală sau afinii săi, până la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes să se încheie acel act şi dacă partea cealaltă a cunoscut sau trebuia să cunoască acest lucru (conflict de interese între societate şi cel care o administrează).Totodată, în privinţa actelor de dispoziţie de o anumită gravitate, cum ar fi situaţia în care garantarea creditului s-ar face în favoarea unui administrator al societăţii (pe acţiuni), există anumite interdicţii, prevăzute la art. 144^4 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor republicată; conform acestora este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia prin intermediul unor operaţiuni precum: garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă ori ulterioară acordării împrumutului. Legea extinde interdicţiile prevăzute la alin.l şi asupra operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului, consideraţi ca persoane interpuse.
La autentificarea unor acte juridice de dispoziţie având ca obiect bunuri imobile aflate în patrimoniul unei societăţi se vor respecta prevederile statutare referitoare la reprezentarea persoanei juridice respective (a se vedea art. 1919 din Codul civil, art. 70^1, art. 75, art. 90, 197, alin. (3) şi art. 143^2 din Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de forma de constituire a societăţii), cum ar fi existenţa unei hotărâri a adunării generale a asociaţilor/acţionarilor şi a exprimării unui vot corespunzător prevederilor statutare pentru încheierea actului.
Existenţa unor organe proprii de conducere şi a unui cont de virament separat nu este suficientă pentru ca o entitate să devină persoană juridică, atât timp cât aceasta nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a avea o autonomie deplină. Aceasta este situaţia administraţiei financiare, care nu are de capacitate civilă, respectiv capacitate procesuală. Comparativ, Direcţia Generală a Finanţelor Publice este persoană juridică, cu toate atribuţiile ce decurg din aceasta, inclusiv capacitatea procesuală de a sta în proces (C.A. Bacău, s. civ., min. şi fam., mun. şi asig. soc., dec. civ. nr. 1471/2009, www.legeaz.net).
2. „Specialitatea" capacităţii de folosinţă a persoanelor juridice fără scop lucrativ trebuie analizată în contextul tuturor elementelor care
Citește mai mult
conturează finalitatea vizată, urmând a fi considerată inevitabilă desfăşurarea unor activităţi economice cu un caracter accesoriu sau complementar spre atingerea scopului principal nelucrativ.3. Capacitatea de exerciţiu a persoanelor juridice cu scop patrimonial este limitată la obiectul stabilit prin actul de constituire. Principiul specialităţii obiectului de activitate nu împiedică societatea comercială să încheie acte, contracte şi operaţiuni de natură civilă care să aibă un caracter accesoriu sau conex şi să fie benefice activităţii principale (contract de sponsorizare, gratificaţii etc.). Desigur, aceste persoane juridice au posibilitatea legală să modifice obiectul principal de activitate ori de câte ori strategia afacerilor reclamă accesul la activităţi din alte domenii sau la noi activităţi accesorii.
Decretul nr. 31/1954: Art. 34. (1) Persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei. stabilit prin lege. actul de înfiinţare sau statut. (2) Orice alt act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul.
Legislaţie conexă:
Art. 8 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei (M. Of. nr. 172 din 28 februarie 2005).
(1) În vederea realizării scopului pentru care s-a constituit, societatea cooperativă poate desfăşura orice activităţi permise de lege.
(2) Activităţile desfăşurate de societăţile
Citește mai mult
cooperative sunt supuse regimului de autorizare prevăzut de legislaţia specifică în vigoare.