Art. 2117 Noul cod civil Restituirea către moştenitorul deponentului Reguli comune privind contractul de depozit Contractul de depozit

Art. 2117

Restituirea către moştenitorul deponentului

(1) În caz de deces al deponentului, bunul se restituie moştenitorului, la cererea acestuia, chiar dacă prin contract fusese desemnată o altă persoană în acest scop. Atunci când există mai mulţi moştenitori, restituirea făcută unuia sau unora dintre aceştia nu le conferă alte drepturi decât cele rezultate din aplicarea prevederilor legale referitoare la moştenire.

(2) Aceste reguli se aplică în mod corespunzător atunci când deponentul este persoană juridică.

Comentarii despre Art. 2117 Noul cod civil Restituirea către moştenitorul deponentului Reguli comune privind contractul de depozit Contractul de depozit

Ionita Cristina 15.02.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864:
►„Art. 1611. (1) în caz de moarte a deponentului, lucrul depus nu se poate restitui decât eredelui. (2) Dacă sunt mai mulţi erezi, lucrul depozitat trebuie să se restituie, fiecărui din ei o parte pe cât i se cuvine. (3) Dacă lucrul nu se poate împărţi, erezii trebuie să se unească între dânşii asupra modului primirii lui (C. civ. 653, 777, 1057 şi urm., 1064)"]
► „Art. 1612. Dacă deponentul prin schimbarea statului său a pierdut administraţia bunurilor sale, după facerea depozitului, acesta nu se poate restitui decât persoanei însărcinate cu

Citește mai mult

administraţia averii deponentului (C. civ. 1096)”;
►„Art. 1613. Dacă depozitul a fost făcut de către un tutore sau administrator în asemenea însuşire, şi administraţia sa a fost încetată în momentul restituţiunii, aceasta nu se poate face decât către persoana ce a fost reprezentată sau către noul ei reprezentator (C. civ. 1612)".

1. Noul Cod civil a păstrat soluţia cuprinsă în art. 1611C. civ. 1864, care apără interesele moştenitorilor rezervatari ce ar putea fi prejudiciaţi printr-o liberalitate simulată făcută în beneficiul terţului. Teza a doua din alin. (1) este menită să evite ca depozitarului să îi revină soluţionarea eventualelor probleme de moştenire (Proiect 2004).

2. Dispoziţiile anterioare sunt reluate întocmai, fără a se face distincţie între decesul persoanei fizice şi încetarea persoanei juridice.

3. în caz de moarte a deponentului, lucrul nu se poate restitui decât moştenitorilor [art. 1611 alin. (I) C. civ. 1864], chiar dacă deponentul, pentru ipoteza morţii sale, l-a autorizat pe depozitar să restituie lucrul unei alte persoane. O asemenea clauză, fiind contrară dispoziţiilor exprese ale legii, este lovită de nulitate absolută. Prin această dispoziţie se apără interesele moştenitorilor rezervatari, care ar putea fi fraudaţi prin restituirea lucrurilor de valoare unei terţe persoane, aceasta beneficiind, în fapt, de o liberalitate pentru cauză de moarte, cu depăşirea cotităţii disponibile sau în limita ei, dar fără respectarea regulilor prevăzute de lege pentru testament (act unilateral, solemn, reguli speciale de capacitate etc.) şi legate (capacitatea de a primi, revocarea judecătoreasca etc.) (Fr. Deak, op. cit., p. 75).

4. Relativ la creditorul obligaţiei de restituire, noul Cod civil, prin dispoziţiile art. 2117 alin. (1), prima teză, preia principiile statuate anterior, dispunând că bunul depozitat trebuie restituit deponentului sau persoanei desemnate de acesta, iar în cazul morţii deponentului, îndreptăţit să primească bunul depozitat este moştenitorul acestuia, chiar dacă prin contract fusese desemnată o altă persoană în acest sens. Şi în lumina dispoziţiilor noii reglementări în materie civilă, clauza prin care deponentul nominalizează o terţă persoană pentru a-i fi restituit bunul depozitat este lovită de nulitate absolută, aducând atingere principiilor dreptului succesoral (R. Postolache ş.o., op. cit., p. 25).

5. Cât priveşte ipoteza pluralităţii de moştenitori, noua reglementare, prin dispoziţiile art. 2117 teza a ll-a, dispune că restituirea bunului depozitat se poate face unuia sau unora dintre aceştia, devenind operabile regulile care guvernează materia succesorală. Aşadar, depozitarul nu mai este ţinut a restitui bunul divizibil depozitat moştenitorilor deponentului, potrivit cotei-părţi care le revine acestora din masa succesorală. în cazul pluralităţii de moştenitori ai deponentului, depozitarul este liberat de obligaţia de restituire a bunului depozitat, indiferent că acesta este divizibil sau indivizibil, chiar dacă restituie bunul numai unuia dintre aceştia. între comoştenitorii deponentului, drepturile asupra bunului depozitat se vor determina şi exercita potrivit regulilor din materia succesorală (R. Postolache ş.a., op. cit., p. 25).

6. Cu titlu de noutate, noul Cod civil face referire şi la ipoteza în care deponentul este o persoană juridică. Apreciem ca fiind nefericită exprimarea legiuitorului şi, mai ales, plasarea acestei dispoziţii în cuprinsul articolului 2117, care are ca denumire „Restituirea către moştenitorul deponentului". în cazul persoanei juridice, nu putem vorbi, precum în cazul persoanei fizice, de moştenire. Niciodată nu poate compărea în calitate de subiect activ al raportului juridic de drept succesoral o persoană juridică. Aceasta, în schimb, deţine capacitatea de a primi, cât priveşte moştenirea testamentară, putând fi gratificată printr-un testament de o persoană fizică, cu condiţia respectării principiului specialităţii capacităţii de folosinţă. Potrivit dispoziţiilor noului Cod civil, moştenirile vacante ale cetăţenilor români aflate pe teritoriul României revin unităţilor administrativ-teritoriale, iar cele aflate în străinătate se cuvin statului român. Aşadar, nu putem vorbi în cazul deponentului-persoană juridică de moştenitori şi nu putem spune că regulile care guvernează ipoteza decesului deponentului-persoană fizică devin aplicabile şi în cazul persoanei juridice

Răspunde