Art. 2259 Noul cod civil Protecţia creditorilor părţilor Contractul de întreţinere

1. Noua reglementare preia o soluţie consacrată jurisprudenţial, de natură a atenua consecinţele rigide ale caracterului contractului de întreţinere, în scopul protejării drepturilor creditorilor părţilor.

2. Caracter personal al creanţei de întreţinere nu influenţează însă caracterul patrimonial al acţiunii în rezilierea contractului, pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere faţă de beneficiar. Sancţiunea contractuală a rezilierii, chiar atunci când se referă la o prestaţiune personală, are caracter patrimonial, pentru că este de natură să restabilească echilibrul patrimonial al părţilor

Citește mai mult

contractante.

3. Textul tranşează o problemă controversată în practica judiciară şi cu privire la care nici în literatura juridică nu s-au exprimat opinii suficient de clare: cea a admisibilităţii acţiunii oblice şi a celei pauliene în cazul contractului de întreţinere.

4. Trebuie făcută distincţie între exercitarea de către creditori a drepturilor debitorului lor pe calea acţiunii oblice, altfel spus, menţinerea drepturilor în patrimoniul debitorului, cu consecinţa prevenirii, survenirii sau agravării stării de insolvabilitate, pe de o parte, şi posibilitatea ca aceste drepturi să fie urmărite de către creditori pentru îndestularea creanţelor lor, pe de altă parte. Caracterul insesizabil al unor bunuri nu constituie o piedică pentru promovarea acţiunii oblice (M.M. Pivniceru, op. cit., p. 380).

5. Dreptul de a cere executarea poate fi exercitat şi de creditorii întreţinătorului pe calea acţiunii oblice, atunci când acesta neglijează sau refuză să îl exercite, întrucât acest drept nu este legat de persoana debitorului, iar bunurile intrate în patrimoniul lor - ca efect al exercitării acestei acţiuni - pot fi urmărite de creditori pentru realizarea creanţelor lor, deoarece nu intră în categoria bunurilor declarate de lege insesizabile (M.M. Pivniceru, op. cit., p. 380; D. Chiricâ, op. cit., p. 131; I. Dogaru, întreţinerea. Drept şi obligaţie legala, Craiova, 1978, p. 67).

6. în ipoteza în care contractul de întreţinere a fost constituit cu titlu gratuit, în realitate operaţiunea juridică reprezintă o donaţie, iar întreţinutul poate solicita revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii impuse donatorului (întreţinutului), pentru ingratitudine şi pentru naşterea unui copil (dacă copilul s-a născut anterior intrării în vigoare a NCC, conform art. 96 din LPA). Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii impuse donatorului, cât şi acţiunea în constatarea revocării donaţiei pentru naşterea unui copil pot fi exercitate şi de către creditorii donatorului pe calea acţiunii oblice, deoarece nu implică aprecieri de ordin subiectiv, iar bunurile astfel dobândite de către întreţinător pot face obiectul urmăririi creditorilor (Fr. Deak, S. D. Cdrpenaru, op. cit., p. 186; R. Sanilevici, Drept civil. Contracte, Universitatea „AU. Cuza" laşi, Facultatea de Drept, laşi, 1982, p. 81; I. Zinveliu, op. cit., p. 144; J. Manoliu, Ş. Râuschi, Drept civil. Contracte., voi. I, Universitatea „AU. Cuza" laşi, 1984, p. 91; E. Safta-Romano, op. cit., p. 180).

7. în cazul obligaţiei de întreţinere rezultate din convenţie, indiferent dacă este vorba de un contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, acţiunea oblică poate fi folosită. Dacă contractul de întreţinere este cu titlu oneros, pensia poate fi urmărită şi în aceasta subzistă interesul creditorilor care doresc să folosească acţiunea oblică iar, când contractul de întreţinere este cu titlu gratuit, interesul creditorilor care doresc să folosească acţiunea oblică subzistă în necesitatea ca debitorul lor să se întreţină din pensia primită spre a nu aduce atingere celorlalte bunuri pe care le posedă şi a micşora dreptul lor de gaj general asupra bunurilor debitorului, beneficiar al întreţinerii prestate pe baza convenţiei (I. Dogaru, op. cit., p. 811).

8. în cazul în care contractul este cu titlu oneros, iar întreţinătorul nu îndeplineşte obligaţia de prestare a întreţinerii, acţiunea în rezoluţiune poate fi introdusă şi de creditorii întreţinutului, pe calea acţiunii oblice. S-a arătat în acest sens în doctrină că realizarea prestaţiilor care formează obiectul întreţinerii are caracter obiectiv, întreţinătorul trebuind să execute întocmai prestaţiile stabilite în contract şi acest lucru poate fi apreciat de către orice persoană, nu numai de beneficiarul întreţinerii. Aceasta, cu atât mai mult având în vedere că, fiind un contract cu titlu oneros, chiar dacă face parte din categoria actelor juridice aleatorii, întreţinutul - la rândul său - a îndeplinit o prestaţie patrimonială şi, prin urmare, patrimoniul său - respectiv gajul general al creditorilor chirografari - a suferit o diminuare (M.M. Pivniceru, op. cit., p. 382-383).