Art. 2261 Noul cod civil Înlocuirea întreţinerii prin rentă Contractul de întreţinere
| Comentarii |
|
CAPITOLUL XVIII
Contractul de întreţinere
Contractul de întreţinere
Art. 2261
Înlocuirea întreţinerii prin rentă
(1) Dacă prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din motive obiective sau dacă debitorul întreţinerii decedează şi nu intervine o înţelegere între părţi, instanţa judecătorească poate să înlocuiască, la cererea oricăreia dintre părţi, fie şi numai temporar, întreţinerea în natură cu o sumă de bani corespunzătoare.
(2) Atunci când prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre părţi, instanţa va majora sau, după caz, diminua cuantumul sumei de bani care înlocuieşte prestaţia de întreţinere.
| ← Art. 2260 Noul cod civil Cazul special de revocare Contractul... | Art. 2262 Noul cod civil Regulile aplicabile în cazul... → |
|---|
Citește mai mult
presta în natură, ci prin plata periodică a unor sume de bani (C. Macovei, op. cit., p. 322).2. Decesul debitorului nu duce la stingerea obligaţiei, ci aceasta se transmite către moştenitori sau altă persoană stabilită prin contract. Transformarea temporară a obligaţiei de întreţinere în plata unei sume de bani (rentă) este de atribuţia instanţei competente să aprecieze în următoarele situaţii: 1. întreţinerea nu mai poate continua din motive obiective care ţin de oricare dintre părţi; 2. debitorul decedează; 3. nu intervine o înţelegere între creditor şi moştenitorii debitorului. Ultima ipoteză include situaţia în care moştenitorii nu sunt în măsură să execute obligaţia (de exemplu, sunt minori). Cuantumul rentei poate fi majorat sau diminuat dacă prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre părţi [alin. (2)]. Considerăm a fi prudent ca părţile să stabilească chiar din momentul autentificării contractului ce se va întâmpla în situaţii de natura celor reglementate de acest articol, existând posibilitatea transformării temporare a întreţinerii în rentă (de exemplu, cine o va presta în caz de deces al debitorului, suma ce ar urma să fie plătită dacă întreţinerea nu se poate presta temporar etc.) (îndrumar notarial, voi. II, p. 184).
3. Practica judiciară a recunoscut, uneori, validitatea transformării obligaţiei de întreţinere în bani, atât pentru trecut, cât şi pentru viitor, atunci când s-a dovedit că ea nu mai poate fi executată în natură. O astfel de cerere poate fi făcută de oricare dintre părţile contractante (întreţinutul - când întreţinătorul nu execută întreţinerea în natură în mod culpabil - şi întreţinătorul - când întreţinutul refuză să primească întreţinerea în natură) (T. Presure, A. Ciurea, op. cit., p. 167).
4. Transformarea de către debitori a obligaţiei de întreţinere în plata unei sume de bani nu poate avea loc decât cu acordul creditorului sau, în lipsa lui, pe cale judecătorească, cu dovada că acesta îşi poate procura singur cele necesare traiului şi că întreţinerea cuantificată într-o sumă de bani are aceeaşi eficienţă ca şi prestarea ei în natură.
5. în speţă, cumpărătorii au acordat întreţinere reclamantei, luând-o pe aceasta în domiciliul lor şi asigurându-i cele necesare traiului. însă, din probele administrate rezultă că, după încheierea contractului, reclamanta a părăsit domiciliul pârâţilor, iar de la această dată pârâţii nu au mai prestat în natură întreţinere în favoarea reclamantei. în ceea ce priveşte culpa contractuală, din probele administrate nu rezultă că reclamanta ar fi fost cea care a refuzat întreţinerea, întrucât martorii audiaţi nu cunosc împrejurările care au determinat-o pe reclamantă să părăsească domiciliul pârâţilor, cunoscând situaţia de fapt numai din relatările pârâţilor, apărările acestora nefiind confirmate. în ceea ce priveşte plata lunară a sumei de 500 lei, Tribunalul a constatat că aceasta a fost stipulată în vederea evaluării prestaţiei lunare la data încheierii actului notarial, dar nu reprezintă o alternativă la executarea obligaţiei în natură, lăsată la latitudinea debitorului, ci presupune ca transformarea în bani a obligaţiei să se facă pe cale judecătorească, în lipsa acordului creditorului obligaţiei, făcându-se dovada că aceasta îşi poate procura singură cele necesare traiului. Pârâţii nu au recurs la o asemenea procedură şi chiar au încetat plăţile în anul 1995, fără să remită reclamantei libretul C.E.C. şi au reluat aceste plăţi în iunie 2001, prin depunerea sumei de 200.000 lei. în consecinţă, Tribunalul a constatat culpa pârâţilor în neexecutarea obligaţiei contractuale, întrucât aceştia nu au mai prestat în natură obligaţia asumată, procedând unilateral la transformarea obligaţiei în plata unei sume de bani, fără ca aceasta să constituie echivalentul bănesc al obligaţiei şi fără ca, printr-o procedură jurisdicţională, să se constate temeinicia înlocuirii obligaţiei iniţiale şi dacă sunt îndeplinite condiţiile ca întreţinerea cuantificată într-o sumă de bani să aibă aceeaşi eficienţă ca şi prestarea ei în natură (Trib. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 3256/2001, în C.P.J.C.T.B. 2000-2003, p. 75).
6. Ca urmare a admiterii cererii de transformare în bani a obligaţiei de întreţinere, debitorul va fi obligat să plătească, sub forma unor prestaţii periodice, o sumă de bani, cu titlu de despăgubiri echivalente (Fr. Deak, op. cit., p. 545).
7. în ceea ce priveşte cuantumul sumei ce urmează a fi plătită periodic, acesta se stabileşte, pe bază de probe, în funcţie de nivelul real al întreţinerii de care are nevoie creditorul (de exemplu, dacă suma de bani urmează a fi plătită lunar, se va achita contravaloarea întreţinerii creditorului pentru o lună de zile). Având în vedere, pe de o parte, că necesităţile de întreţinere ale debitorului nu pot fi aceleaşi pe tot parcursul executării contractului iar, pe de altă parte, evoluţia costului vieţii, cuantumul sumei de bani stabilite de către instanţă poate fi modificat, la cererea părţii interesate (C. Macovei, op. cit., p. 323). Apreciem că soluţia se impune şi în lumina noilor reglementari, ţinând cont de caracterul aleatoriu al contractului. Or, aşa cum am arătat, una din valenţele caracterului aleatoriu constă în caracterul complex al obligaţiei de întreţinere, ce depinde de elemente variabile, precum starea de sănătate a întreţinutului, costul vieţii etc. Or, autoritatea de lucru judecat a hotărârii prin care s-a stabilit cuantumul sumei se menţine doar atâta vreme cât rămân neschimbate împrejurările avute în vedere la pronunţarea sa.
8. în practică, instanţele au fost sesizate cu o cerere de majorare a cuantumului sumei de bani, invocându-se valoarea deosebită a imobilului transmis în patrimoniul întreţinătorului şi însemnările zilnice pe care reclamanţii le-au făcut privitor la nevoile lor. Soluţia instanţelor a fost de respingere, cu motivarea că referirile la valoarea imobilului făcute prin propria apreciere nu pot fi primite de instanţă, câtă vreme în cauză este vorba de un contract aleatoriu, întinderea avantajului reciproc neputând fi apreciată în momentul încheierii şi derulării contractului, pentru a stabili o echivalenţă a prestaţiilor (C.A. Braşov, s. civ., dec. nr. 236/1999, în Legis). Ca atare, valoarea bunului transmis în schimbul întreţinerii nu are niciun fel de relevanţă în transformarea obligaţiei de întreţinere în bani.
9. Caracterul intuitu personae al obligaţiei de întreţinere pare să nu mai aibă relevanţă în situaţia în care debitorul întreţinerii moare, deoarece prestaţia executată până atunci în natură va fi executată pe viitor doar în bani de către succesorii săi, dacă creditorul prestaţiei solicită acest lucru (M.M. Pivniceru, op. cit., p. 361).
10. înlocuirea întreţinerii în natură cu plata unei sume de bani poate fi făcută şi atunci când prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre părţi. în acest caz însă, culpa părţilor în executarea prestaţiilor de întreţinere în natură va fi sancţionată prin diminuarea ori majorarea întreţinerii transformate în rentă.
1. întreţinerea nu mai poate continua din motive obiective care ţin de oricare dintre părţi;
2. debitorul decedează;
3. nu intervine o înţelegere între creditor şi moştenitorii debitorului.
Ultima ipoteză include situaţia în care moştenitorii nu sunt în măsură să execute obligaţia (de exemplu, sunt
Citește mai mult
minori). Cuan - tumul rentei poate fi majorat sau diminuat dacă prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre părţi [alin. (2)]. Considerăm a fi prudent ca părţile să stabilească chiar din momentul autentificării con trac tului ce se va întâmpla în situaţii de natura celor reglementate de acest articol, existând posibilitatea transformării temporare a întreţinerii în rentă (de exemplu, cine o va presta în caz de deces al debitorului, suma ce ar urma să fie plătită dacă întreţinerea nu se poate presta temporar etc.)