Art. 241 Noul cod civil Transformarea persoanei juridice Reorganizarea persoanei juridice
| Comentarii |
|
CAPITOLUL V
Reorganizarea persoanei juridice
Reorganizarea persoanei juridice
Art. 241
Transformarea persoanei juridice
(1) Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevăzute de lege, atunci când o persoană juridică îşi încetează existenţa, concomitent cu înfiinţarea, în locul ei, a unei alte persoane juridice.
(2) În cazul transformării, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice care şi-a încetat existenţa se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate, cu excepţia cazului în care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. În aceste din urmă cazuri, dispoziţiile art. 239, 240 şi 243 rămân aplicabile.
| ← Art. 240 Noul cod civil Încetarea unor contracte Reorganizarea... | Art. 242 Noul cod civil Data transmiterii drepturilor şi... → |
|---|
1. în cazul schimbării formei societăţii, răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale se apreciază în funcţie de forma societăţii existente la data încheierii actelor juridice, iar nu de forma pe care o are societatea la data executării actelor juridice în cauză (C.A. Ploieşti, s. com. şi cont. adm., dec. nr. 394/1998, în R.D.C. nr. 6/1999, p. 136).
2. Terenul ce a făcut obiectul transmisiunii universale a patrimoniului urmează strict acest regim juridic şi nu poate dobândi altă destinaţie fără acordul persoanei juridice nou apărute.
Astfel, pârâtul nu putea trece la
Citește mai mult
concesionarea unei suprafeţe din terenul respectiv prin licitaţie publică, fără a încălca dreptul real de administrare al societăţii comerciale reclamante, nou apărută ca urmare a reorganizării prin transformare (C.A. Timişoara, s. com. şi cont. adm., dec. nr. 123/1998).3. La data naţionalizării a încetat persoana juridică „Steaua Româna", societate anonimă, iar prin H.G. nr. 1200/1990 a încetat persoana juridică „Rafinăria Câmpina". încetarea personalităţii juridice în ambele situaţii s-a realizat în modalitatea transformării, cunoscută în literatura juridică drept un mod specific de încetare a persoanei juridice. Reclamanta Rafinăria S.R. SA, constituită prin voinţa acţionarului unic statul român, a preluat la data constituirii activul transmis de către stat, activ în care nu era inclus şi imobilul în litigiu. De acest imobil statul a înţeles să dispună prin vânzarea lui către chiriaşi în temeiul Decretului-lege nr. 61/1990 şi al Legii nr. 82/1995, având în vedere raţiuni de ordin social şi economic. Prin urmare, reclamanta nu este continuatoarea personalităţii juridice a societăţii anonime „Steaua Română" iar între reclamantă şi titulara dreptului de proprietate nu există identitate, astfel că aceasta nu poate justifica dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat (C.A. Constanţa, dec. nr. 173/C/2008, portal.just.ro).
Citește mai mult
persoanei juridice nou înfiinţate (C.T. Ungureanu p. 556; Şt. Răuschi, Drept civil. Partea generală, Ed. Fundaţiei Chemarea, laşi, 1993, p. 339).2. Societatea comercială pe acţiuni se poate reorganiza prin operaţiunea transformării pentru a constitui o societate comercială europeană şi vice-versa. Legislaţia europeană prevede expres că transformarea unei societăţi europene (SE) nu are consecinţa dizolvării societăţii şi a creării unei persoane juridice noi (Regulamentul CE nr. 2157/2001).
3. în momentul transformării unei SA în SE, sediul social nu poate fi transferat dintr-un stat membru în altul, posibilitatea transferării sediului societăţii existând fie anterior, fie ulterior înregistrării operaţiunii.
4. Transformarea formei juridice poate produce schimbarea echilibrului în raporturile dintre asociaţi şi persoana juridică, dar şi în raporturile dintre persoana juridică şi terţii creditori ai acesteia.
5. în mod obişnuit, reorganizarea prin transformare a societăţii comerciale nu afectează sediul, obiectul de activitate sau durata societăţii, însă această posibilitate nu este exclusă.
6. Dispoziţiile privitoare la modul de repartizare a contractelor sau, după caz, de încetare a unor contracte, precum şi cele care conturează condiţiile în care se poate face opoziţie împotriva actelor prin care s-a decis reorganizarea rămân aplicabile în cazul transformării.
7. în tăcerea legii speciale dedicate asociaţiilor şi fundaţiilor cu privire la transformarea lor într-un alt tip de persoană juridică, devin incidente prevederile generale cuprinse în noul Cod civil. în legislaţia altor state membre este admisibilă „transformarea eterogenă" a unei asociaţii într-un grup de interes economic (GIE) sau într-un grup european de interes economic (GEIE), sub condiţia ca obiectul de activitate al asociaţiei să corespundă cu cel stabilit în statutul de persoană juridică civilă a grupului (Codul comercial francez), iar în cazul fundaţiilor, forma juridică pe care urmează să o adopte să se îndepărteze cât mai puţin posibil de voinţa fondatorului (Codul civil italian).
8. Sindicatul nu poate avea o existenţă pur autonomă, întrucât fiinţa sa este intrinsec legată de calitatea de angajaţi a membrilor săi. Aceasta înseamnă că încetarea existenţei persoanei juridice angajator va provoca, indirect, încetarea contractelor de muncă ale salariaţilor şi, pe cale de consecinţă, încetarea sindicatului, astfel că posibilitatea transformării acestuia într-o altă formă asociativă se află sub semnul echivocului.
9. Statutul profesiei de avocat şi cel al practicienilor în insolvenţă permit transformarea formelor de exercitare a profesiei, însă operaţiunea este posibilă doar în cazul persoanelor juridice (SPRL şi IPURL), întrucât în celelalte situaţii formele de exercitare a profesiei nu sunt persoane juridice, astfel că avocatul sau practicianul are doar posibilitatea de a schimba această formă, ceea ce nu echivalează cu schimbarea formei juridice sau a tipului de persoană juridică.
10. Transformarea societăţii cu răspundere limitată sau pe acţiuni într-o altă formă juridică poate fi determinată de împrejurarea că a rămas un singur asociat, iar pentru a evita dizolvarea şi intrarea societăţii în lichidare, asociatul unic decide transformarea în societate cu răspundere limitată unipersonală şi astfel continuarea activităţii sub această formă juridică.
11. Având în vedere identitatea obiectului de activitate al societăţilor agricole civile (al căror scop nu este obţinerea de profit şi împărţirea dividendelor) şi al societăţilor comerciale cu profil agricol, apreciem că asociaţii celor două persoane juridice pot decide în condiţii de admisibilitate transformarea societăţii agricole civile în societate comercială.
12. Legea nu interzice asociaţilor unei societăţi comerciale să regreseze în organizare şi să devină părţi ale unui contract simplu de asociere, dar o astfel de ipoteză nu configurează instituţia transformării formei juridice, ci voinţa foştilor asociaţi de a-şi asuma o răspundere nelimitată şi solidară pentru obligaţiile fostei persoane juridice căreia i-au încetat existenţa.
13. Transformarea omogenă reprezintă schimbarea formei juridice a societăţii comerciale cu păstrarea calităţii de comerciant a persoanei juridice transformate (Legea nr. 31/1990), iar transformarea eterogenă înseamnă trecerea de la statutul de societate comercială la cel de asociaţie, fundaţie, grup de interes economic sau de societate profesională. Aceste ipoteze nu sunt interzise, dar nici nu au primit o reglementare în dreptul românesc.
14. O societate cooperativă europeană se poate constitui prin transformarea unei cooperative care este constituită în conformitate cu legislaţia statului membru în care îşi are sediul social, care are administraţia centrală în Uniune şi pe o durată de cel puţin doi ani are o unitate sau o filială care este guvernată de legislaţia unui alt stat membru. Transformarea unei cooperative în societate cooperativă europeană (SCE) nu atrage nici dizolvarea cooperativei şi nici crearea unei persoane juridice noi (Regulamentul CE nr. 1435/2003).
15. O societate cooperatistă europeană cu sediul în România se poate transforma într-o simplă societate cooperatistă, aceasta urmând a fi supusă, după înregistrarea operaţiunii, dispoziţiilor legii româneşti. Transformarea unei SCE în cooperativă nu provoacă nici dizolvarea sa, nici crearea unei noi persoane juridice (Legea nr. 1/2005).
16. Transformarea unei societăţi comerciale implică modificări ale actului constitutiv al societăţii comerciale cu privire la forma juridică, la firmă, la capitalul social, la felurile participaţiilor asociaţilor, la structura internă a societăţii (St.D. Cdrpenaru p. 274;
Fireşte, în nicio situaţie nu se poate transforma o fundaţie testamentară, care constituie voinţa fondatorului-testator.