Art. 237 Noul cod civil Efectele divizării Reorganizarea persoanei juridice
| Comentarii |
|
Reorganizarea persoanei juridice
Art. 237
Efectele divizării
(1) Patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiinţă prin divizare se împarte în mod egal între persoanele juridice dobânditoare, dacă prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o altă proporţie.
(2) În cazul divizării parţiale, când o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se înfiinţează în acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proporţională cu partea transmisă.
(3) În cazul în care partea desprinsă se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau care se înfiinţează în acest mod, împărţirea patrimoniului între persoana juridică faţă de care s-a făcut desprinderea şi persoanele juridice dobânditoare se va face potrivit dispoziţiilor alin. (2), iar între persoanele juridice dobânditoare, împărţirea părţii desprinse se va face potrivit dispoziţiilor alin. (1), ce se vor aplica în mod corespunzător.
| ← Art. 236 Noul cod civil Divizarea Reorganizarea persoanei... | Art. 238 Noul cod civil Întinderea răspunderii în caz de... → |
|---|
1. Fiind emanaţia voinţei societăţilor implicate, proiectul de divizare trebuie să cuprindă cerinţele prevăzute de Legea nr. 31/1990 pentru a constitui un act juridic apt să pună bazele reorganizării unei persoane juridice. în contextul în care nu a fost întocmit un proiect de divizare care să cuprindă cerinţele prevăzute de lege, instanţa nu se poate substitui voinţei asociaţilor şi să oblige societatea care a decis să se divizeze să semneze un proiect de divizare (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2739/2010).
2. Divizarea asimetrică parţială în interesul acţionarilor, stabilită prin
Citește mai mult
Legea nr. 31/1990, deşi nu asigură participarea acţionarilor la toate societăţile implicate în această operaţiune, proporţional cu cota deţinută în societatea care se divide, asigură tuturor acţionarilor, inclusiv celor minoritari, posibilitatea de a-şi exprima opţiunea pentru toate societăţile implicate în divizare şi pentru orice număr de acţiuni, care nu trebuie să depăşească numărul deţinut iniţial în societatea divizată. în cazul acestui mod de divizare derogatoriu de la regula potrivit căreia acţionarii trebuie să aibă aceeaşi cotă de participare la societăţile nou înfiinţate cu cea deţinută în societatea divizată, se pot conveni şi alte modalităţi de împărţire cu acordul acţionarilor, cu respectarea numărului de acţiuni pe care le deţin (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 162/2011).3. Prin efectul translativ al divizării, societăţile nou înfiinţate dobândesc o fracţie de patrimoniu, iar nu bunuri concrete, interpretarea contrară fiind eronată sub acest aspect. Pe baza acestor fracţii se realizează prin actul de divizare o împărţire în natură, care de această dată are caracterul declarativ al oricărui partaj. De principiu, situaţiile neclare şi echivoce generate de împărţeala în natură pot fi regularizate prin voinţa societăţilor dobânditoare sau, în caz de neînţelegere, de către instanţă, actul de regularizare având şi el tot caracter declarativ, iar nu translativ de proprietate (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1203/2008).
4. Divizarea prin desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii divizate şi transferarea ei ca întreg unei societăţi astfel constituite, în schimbul alocării de părţi sociale ale societăţii beneficiare către o parte din acţionari, şi nu către toţi acţionarii societăţii care transferă activele, este contrară Legii nr. 31/1990 (C.A. Galaţi, dec. nr. 96/A/2009, www.legeaz.net).
5. Atâta timp cât legiuitorul nu a înţeles să interzică forma de divizare asimetrică ce nu respectă structura acţionariatului din societatea mamă şi nu a prevăzut expres modalitatea de distribuire a acţiunilor în cazul divizării, nu se poate concluziona că se încalcă drepturile acţionarilor deţinute în cadrul societăţii care se divide. Legiuitorul român s-a conformat dispoziţiilor Directivei
nr. 82/891/CEE privind divizarea societăţilor comerciale pe acţiuni şi a prevăzut măsuri de protecţie a acţionarului minoritar, instituind obligaţia alocării acţiunilor proporţional cu drepturile pe care acesta le deţine la societatea în cauză, precum şi dreptul de a fi compensat echitabil, prin plata contravalorii acţiunilor deţinute (Trib. Vâlcea, s. com., sent. nr. 419/2010, www.legeaz.net).
2. în situaţia unei divizări totale a societăţii comerciale, un eventual schimb de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare cu acţiuni/părţi sociale ale societăţii divizate nu este posibil, datorită transmiterii integrale a patrimoniului acesteia, cu consecinţa dispariţiei sale.
3. Dacă prin divizare se
Citește mai mult
înfiinţează una sau mai multe societăţi comerciale, se consideră că operaţiunea îşi produce efectele la momentul înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei societăţi rezultate ca urmare a divizării.4. Consecutiv împărţirii patrimoniului, formării fracţiunilor şi transmiterii lor către alte persoane, asociaţii, fondatorii, acţionarii, respectiv membrii subiectului divizat îşi menţin această calitate, dobândind simultan însă o alta similară în cadrul subiectului sau subiectelor beneficiare, corespunzător părţii din patrimoniu transmise.
5. Odată cu divizarea totală, calitatea pe care persoanele ce alcătuiesc subiectul divizat o deţin în cadrul acestuia se stinge, fiind înlocuită de una similară deţinută în entităţile beneficiare.
6. Divizarea parţială sau totală prin care patrimoniul persoanei juridice se transmite în tot sau în parte către o alta sau altele existentă/existente îşi produce efectele la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia situaţiei în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea îşi produce efectele la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.
7. Divizarea parţială nu produce niciodată efect extinctiv (G. Boroi p. 581).
8. Persoana juridică supusă divizării parţiale nu dispare ca subiect de drept, ci îşi continuă existenţa, însă cu un patrimoniu diminuat.
9. Divizarea parţială produce efecte diferite după cum desprinderea are loc în interesul acţionarilor/asociaţilor societăţii divizate ori, după caz, în interesul societăţii supuse divizării, în prima ipoteză, acţionarii/asociaţii divizatei dobândesc şi calitatea de acţionari/asociaţi în societăţile beneficiare. în cea de-a doua ipoteză, societatea supusă divizării parţiale este cea care dobândeşte calitatea de acţionar sau asociat în societăţile beneficiare, ca urmare a dobândirii unui număr de acţiuni/părţi sociale în schimbul fracţiunii de patrimoniu transmise.
10. Un efect juridic aparte pe care îl produce divizarea parţială îi vizează pe membrii cooperatori, care îşi menţin această calitate în cadrul societăţii cooperatiste divizate, dobândind simultan calitatea de membri cooperatori şi în societăţile beneficiare.
11. în cazul divizării, răspunderea proporţională nu înseamnă „o răspundere în limita activului" (G. Boroi p. 581).
12. Societatea nou înfiinţată prin divizare nu poate prelua decât datorii pe care societatea care s-a divizat le are faţă de terţi.
13. Divizarea asimetrică parţială, deşi nu asigură participarea acţionarilor la toate societăţile implicate în această operaţiune proporţional cu cota deţinută în societatea care se divide, asigură tuturor acţionarilor, inclusiv celor minoritari, posibilitatea de a-şi exprima opţiunea pentru toate cele cinci societăţi şi pentru orice număr de acţiuni a căror valoare nu poate depăşi, dar se poate situa sub nivelul valoric al acţiunilor deţinute iniţial în societatea divizată.
Citește mai mult
juridice existente sau care iau astfel fiinţă, împărţirea patrimoniului între persoana juridică de la care s-a făcut desprinderea şi persoanele juridice dobânditoare se va face potrivit dispoziţiunilor alin. (2), iar între persoanele juridice dobânditoare, împărţirea părţii desprinse se va face potrivit dispoziţiunilor alin. (1), care se vor aplica în mod corespunzător".