Art. 2484 Noul cod civil Deţinerea prin intermediul unui terţ Constituirea gajului Gajul

CAPITOLUL V
Gajul

SECŢIUNEA 1
Constituirea gajului

Art. 2484

Deţinerea prin intermediul unui terţ

Creditorul poate, cu acordul debitorului său, să exercite detenţia prin intermediul unui terţ, însă deţinerea exercitată de acesta nu asigură opozabilitatea gajului decât din momentul în care a primit înscrisul constatator al gajului.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2484 Noul cod civil Deţinerea prin intermediul unui terţ Constituirea gajului Gajul




isac.violeta 3.03.2014
1. Dacă părţile aleg varianta gajului cu deposedare, legea cere ca bunul gajat să nu mai rămână în posesia debitorului (deposedarea fiind o condiţie de validitate a contractului).

2. în acest scop, legea permite şi ca bunul să fie păstrat nu de creditor, ci de un terţ. Acesta din urmă va fi un depozitar al bunului gajat pe seama creditorului, ceea ce explică şi cerinţa ca terţul să primească înscrisul constatator al gajului: contractul de depozit este unul real [art. 2103 alin. (2)); pentru a putea fi dovedit, el trebuie încheiat în scris (art. 2104); deci, înscrisul constatator al gajului
Citește mai mult înlătură echivocul cu privire la scopul pentru care terţul deţine bunul şi protejează, astfel, pe terţi.

3. Avantajul deţinerii de către un terţ rezidă atât în descărcarea creditorului de paza bunului mobil corporal şi de răspunderea pe care aceasta o atrage, cât şi în faptul că este singurul mod în care se poate gaja acelaşi bun mai multor persoane, în cazul bunurilor valoroase ce pot acoperi mai multe creanţe (M. Planiol, op. cit., II, p. 759, nr. 2403). Al doilea motiv nu se mai regăseşte în prezent, publicitatea prin arhivă ducând la acelaşi rezultat şi având, suplimentar, avantajul că bunul poate rămâne chiar la debitor, fără a mai fi necesară intervenţia unui terţ.

4. JURISPRUDENŢĂ. Părţile pot conveni să fie însărcinat un terţ cu dobândirea şi conservarea posesiunii lucrului amanetat pentru creditorul amanetar. Pentru însărcinarea unui terţ cu paza lucrului amanetat trebuie ca părţile să încheie o convenţie. Această convenţie poate fi făcută fără participarea terţului, însă acesta trebuie să accepte însărcinarea. Această convenţie, care poate fi făcută printr-un act distinct şi chiar posterior actului constitutiv al amanetului, nu este supusă niciunei forme particulare şi poate fi dovedită conform regulilor de drept comun. Posesiunea terţului prezintă avantajul că debitorul poate constitui asupra acestui lucru mai multe amanete, la diferiţi creditori, fără să fie nevoie de consimţământul diverşilor creditori amanetari (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 330, nr. 23-27).
Răspunde