Art. 2493 Noul cod civil Indivizibilitatea gajului Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist Gajul

CAPITOLUL V
Gajul

SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist

Art. 2493

Indivizibilitatea gajului

(1) Gajul poartă asupra tuturor bunurilor grevate până la stingerea integrală a obligaţiei garantate.

(2) Moştenitorul debitorului, plătind partea din datorie care îi revine, nu poate cere partea sa din bunul grevat cât timp obligaţia nu este stinsă în întregime.

(3) Moştenitorul creditorului gajist, primind partea din creanţă care îi revine, nu poate remite bunul grevat în dauna celorlalţi moştenitori care nu au fost plătiţi.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2493 Noul cod civil Indivizibilitatea gajului Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist Gajul




isac.violeta 3.03.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1695. (1) Amanetul este nedivizibil, deşi datoria este divizibilă, între erezii debitorului, ori între aceia ai creditorului. (2) Eredele debitorului ce şi-a plătit partea sa de datorie, nu poate cere restituţiunea părţii sale de amanet atât timp cât datoria nu este plătită în întregul ei. (3) Şi viceversa, eredele creditorului care şi-a primit partea sa de datorie, nu poate să restituie amanetul cu dăunarea coerezilor săi încă neplătiţi (C. civ. 774, 786, 1057 şi urm.)”.

1. Gajul, ca şi ipoteca, este indivizibil (art. 2344 NCC), atât activ, cât şi
Citește mai mult pasiv.

2. Efectul indivizibilităţii este că totalitatea amanetului şi fiecare parte din el este afectată plăţii datoriei întregi şi fiecărei părţi a ei; atât timp cât o parte din datorie nu a fost plătită, creditorul îşi păstrează toate drepturile sale de gajist (D. Alexandresco, op. cit., voi. X, p. 276-277).

3. Indivizibilitatea pasivă face ca moştenitorul debitorului, plătind partea sa din datorie, să nu poată cere partea sa din bunul grevat cât timp obligaţia nu este stinsă în întregime; iar potrivit indivizibilităţii active, moştenitorul creditorului gajist, primind partea sa din creanţă, nu poate remite bunul grevat în dauna celorlalţi moştenitori încă neplătiţi.

4. Indivizibilitatea este numai de natura, nu şi de esenţa contractului de gaj, astfel că părţile pot să o modifice prin clauză expresă (D. Alexandresco, op. cit., voi. X, p. 277).

5. JURISPRUDENŢĂ. între creditorul amanetar şi debitor, obligaţia trebuie să se execute ca şi cum ar fi indivizibilă, indiferent dacă datoria este divizibilă sau indivizibilă sau amanetul poate fi fracţionat. Indivizibilitatea aceasta este numai de natura amanetului, iar nu de esenţa lui şi părţile ar putea conveni contrariul (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 338, nr. 1-2).

6. JURISPRUDENȚĂ. în cazul când debitorul încetează din viaţă, creditorul nu poate cere de la fiecare moştenitor decât partea sa, însă poate să nu restituie amanetul până ce nu i se plăteşte toată datoria. Când datoria a fost plătită în întregime, creditorul va trebui să restituie fiecărui moştenitor partea sa, iar dacă lucrul nu se poate împărţi, moştenitorii vor trebui să se înţeleagă între ei pentru a primi lucrul amanetat. în cazul când creditorul amanetar încetează din viaţă, moştenitorul care a primit partea sa din creanţă nu poate restitui amanetul până ce nu sunt plătite părţile tuturor moştenitorilor. în cazul când contractul de amanet este nul, fiecare din moştenitorii debitorului va putea cere anularea deoarece acţiunea în anulare este divizibilă (idem, p. 338, nr. 3-6).
Răspunde