Art. 333 Noul cod civil Clauza de preciput Dispoziţii comune Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor
| Comentarii |
|
Drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 333
Clauza de preciput
(1) Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei.
(2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. (1) şi (2).
(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
(4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.
(5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.
| ← Art. 332 Noul cod civil Obiectul convenţiei matrimoniale... | Art. 334 Noul cod civil Publicitatea convenţiei matrimoniale... → |
|---|
Prin convenție matrimonială se poate stipula ca soțul supraviețuitor să preia, fără plată, înainte de partajul moștenirii unul sau mai multe dintre bunurile comune deținute în devălmășie sau în coproprietate.
Clauza de preciput poate să fie stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soți sau numai în favoarea unuia dintre ei.
Clauza de preciput este o instituție de sine stătătoare și nu este considerată o donație făcută soțului supraviețuitor, astfel încât ea nu va fi supusă raportului donațiilor la momentul
Citește mai mult
dezbaterii succesiunii, însă clauza de preciput va putea să fie supusă reducțiunii în cazul în care prin aplicarea sa, moștenitorii rezervatari își vor vederea încălcată rezerva succesorală.Executarea clauzei de preciput se face în natură și doar dacă acest lucru nu este posibil, executarea ei se va face prin echivalent.
2. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei. Ea poate fi stipulată odată cu încheierea convenţiei matrimoniale ori ulterior acesteia. Efectul imediat al acestei clauze îl constituie naşterea dreptului de preciput,
Citește mai mult
afectat însă de o condiţie suspensivă.3. Legea nu condiţionează valabilitatea clauzei de preciput de durata căsătoriei, astfel încât o astfel de clauză va produce efecte, chiar dacă decesul unuia dintre soţi intervine imediat după încheierea căsătoriei.
4. în cazul în care soţii doresc să stipuleze o clauză de preciput după încheierea convenţiei matrimoniale, aceştia au posibilitatea de a modifica convenţia matrimonială încheiată, prin adăugarea clauzei de preciput. în acest sens, în doctrină s-a avansat teza încheierii unui act adiţional la convenţia matrimonială, prin care se stipulează clauza de preciput (A.A. Banciu p. 182).
5. Scopul urmărit este acela de a se crea un avantaj soţului supravieţuitor, el fiind cel care a convieţuit cu defunctul, prin preluarea de către acesta a unor bunuri anterior partajului, astfel încât aceste bunuri preluate să nu intre la partaj.
6. întrucât preciputul este o clauză cuprinsă în convenţia matrimonială, el nu poate exista decât dacă viitorii soţi încheie o astfel de convenţie; clauza de preciput fiind un accesoriu al convenţiei matrimoniale, trebuie, aşadar, să îndeplinească aceleaşi condiţii de valabilitate ca şi cele cerute pentru actul juridic principal - convenţia matrimonială. însă faptul că soţii au încheiat o convenţie matrimonială nu presupune obligatoriu şi stipularea unei clauze de preciput, care constituie o opţiune a soţilor.
7. Poate constitui obiect al clauzei de preciput orice fel de bun comun, privit ut singuli, ca locuinţa, amintirile de familie, diferite bunuri din locuinţă etc. Relevant este ca bunul obiect al clauzei de preciput să fie unul individualizat în cuprinsul convenţiei matrimoniale sau cel puţin determinabil, prin indicarea elementelor esenţiale în baza cărora poate fi determinat în viitor. Bunurile care constituie obiect al preluării gratuite nu aparţin unuia dintre soţi, ci fac parte din masa bunurilor comune.
8. Nu pot constitui obiect al clauzei de preciput bunurile proprii ale soţului predecedat, care fac parte din masa succesorală a defunctului.
9. Bunurile obiect al unei clauze de preciput incluse în convenţia matrimonială încheiată anterior căsătoriei pot fi determinate atunci când ele există la data încheierii convenţiei matrimoniale, constituind coproprietate a viitorilor soţi.
10. Bunurile ce constituie obiect al clauzei de preciput pot fi deţinute în devălmăşie (atunci când clauza de preciput este stipulată după încheierea căsătoriei fie în convenţia matrimonială prin care soţii modifică regimul comunităţii legale de bunuri cu un alt regim legal admis, fie ulterior încheierii unei asemenea convenţii) sau în coproprietate (când clauza de preciput se stipulează în convenţia matrimonială încheiată anterior căsătoriei sau ulterior acesteia). Ca atare, dat fiind faptul că atunci când soţii aleg regimul separaţiei de bunuri sau pe cel al comunităţii convenţionale, alegerea unuia dintre aceste două regimuri se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale, că în ambele regimuri soţii pot dobândi bunuri în proprietate comună, nimic nu împiedică soţii să stipuleze o clauză de preciput (pentru o opinie concordantă, a se vedea: C.M. Crâciunescu, Dreptul de dispoziţie al soţilor asupra bunurilor ce le aparţin, în diferite regimuri matrimoniale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 118; D. Lupaşcu, C.M. Crâciunescu, Dreptul familiei 2011, p. 22; A.A. Banciu p. 143; I. Popa, Clauza de preciput, în R.R.D.P. nr. 4/2011, p. 173; C.M. Nicolescu, Clauza de preciput în reglementarea noului Cod civil. Abordare comparativă, în R.R.D.P. nr. 6/2011, p. 139-141).
11. în ceea ce priveşte posibilitatea soţilor de a stipula o clauză de preciput sub regimul comunităţii legale de bunuri, în doctrină s*a subliniat compatibilitatea clauzei de preciput cu regimul comunităţii legale de bunuri, însă nu din momentul încheierii căsătoriei sub acest regim, ci în condiţiile art. 369 NCC, după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei, când soţii pot schimba regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori îl pot modifica prin act autentic notarial, cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru încheierea convenţiilor matrimoniale (A.A. Banciu p. 187-189).
12. Ca atare, s-a subliniat posibilitatea inserării unei clauze de preciput în actul autentic notarial de schimbare a regimului matrimonial care se încheie în condiţiile cerute convenţiei matrimoniale.
13. Pornind de la textul analizat, care prevede inserarea clauzei de preciput în cuprinsul convenţiei matrimoniale, ceea ce conferă caracter accesoriu acestei clauze în raport cu actul juridic principal - convenţia matrimonială -, considerăm că, în lipsa unei asemenea convenţii, soţii nu pot stipula o clauză de preciput. Este adevărat că obiect al clauzei de preciput îl pot constitui bunurile aflate în proprietatea devălmaşă a soţilor, ceea ce ar putea
duce la concluzia că o clauză de preciput poate subzista şi în regimul comunităţii legale de bunuri. însă, şi în regimul comunităţii convenţionale bunurile comune dobândite de soţi pot constitui proprietate devălmaşă a soţilor. Dat fiind faptul că stipularea clauzei de preciput este imperativ condiţionată de încheierea unei convenţii matrimoniale, suntem de părere că o astfel de clauză nu poate fi stipulată odată cu încheierea căsătoriei în cazul în care soţii aleg regimul comunităţii legale de bunuri, care nu presupune încheierea unei convenţii matrimoniale (pentru o opinie concordantă, a se vedea C.M. Nicolescu, Clauza de preciput..., p. 140-141). însă, atunci când în timpul căsătoriei, soţii decid să modifice regimul matrimonial ales, trecând la un alt regim decât cel al comunităţii legale de bunuri, clauza de preciput poate fi stipulată în convenţia matrimonială prin care soţii aleg un alt regim matrimonial decât cel existent.
14. Clauza produce efecte numai la momentul morţii unuia dintre soţi, când încetează căsătoria şi, odată cu aceasta, şi regimul matrimonial al comunităţii de bunuri. Ca atare, clauza de preciput devine caducă atunci când: a) căsătoria soţilor încetează pe alte temeiuri decât decesul unuia dintre soţi fizic constatat sau declarat pe cale judecătorească (ca efect al nulităţii căsătoriei sau prin divorţ), ceea ce face ca şi comunitatea de bunuri să înceteze în timpul vieţii ambilor soţi; b) comunitatea de bunuri încetează nu ca efect al încetării căsătoriei, ci ca urmare a schimbării regimului matrimonial, prin trecerea de la regimul comunităţii de bunuri la cel al separaţiei de bunuri; c) soţul beneficiar decedează înaintea soţului dispunător; ambii soţi decedează deodată (în aceleaşi împrejurări sau în împrejurări diferite, astfel că, fiind vorba de comorienţi, soţii nu se pot moşteni unul pe celălalt, niciunul neputând avea calitate de soţ supravieţuitor); bunurile obiect al clauzei de preciput s-au vândut la cererea creditorilor comuni.
15. Efectul clauzei de preciput îl constituie, conform alin. (1) al normei analizate, preluarea, fără plată, înainte de partajul moştenirii, a bunurilor obiect al clauzei de preciput. Această preluare înseamnă că soţul în favoarea căruia s-a stipulat clauza de preciput devine proprietarul exclusiv al bunurilor obiect al clauzei, până la momentul activării sale (în caz de încetare a căsătoriei prin decesul fizic constatat sau declarat pe cale judecătorească a unuia dintre soţi), acesta fiind, după caz, proprietar devălmaş ori coproprietar al bunurilor.
16. Sub aspectul naturii sale juridice, clauza de preciput nu constituie o liberalitate propriu-zisă, întrucât, potrivit art. 984 alin. (2) NCC, liberalităţile nu pot fi făcute decât prin donaţie sau prin legat cuprins în testament.
17. în doctrină s-a exprimat şi opinia conform căreia clauza de preciput constituie o liberalitate specială care izvorăşte numai dintr-o convenţie matrimonială. în susţinerea acestei opinii se arată că natura juridică de liberalitate a clauzei de preciput se deduce din faptul că prin stipularea unei asemenea clauze se creează o creştere patrimonială în partea soţului supravieţuitor, fără a datora o prestaţie echivalentă prin diminuarea patrimoniului soţului predecedat (sau, mai bine zis, a masei succesorale cuvenite moştenitorilor acestuia); că preciputul, similar donaţiei sau legatului, se încheie intuitu personae (A.A. Banciu p. 189,191; pentru discuţii cu privire la natura juridică a clauzei de preciput, a se vedea şi D. Lupaşcu, C.M. Crâciunescu, Reglementarea clauzei de preciput în noul Cod civil român, în P.R. nr. 1/2010, p. 17; D. Lupaşcu, C.M. Crâciunescu, Reglementarea clauzei de preciput în noul Cod civil astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, în P.R. nr. 8/2011, p. 17).
18. Clauza de preciput nu poate fi considerată donaţie, întrucât donaţia presupune mărirea patrimoniului unei persoane, numită donatar, şi micşorarea corelativă a patrimo
niului alteia, numită donator, ca urmare a trecerii unui bun, cu titlu gratuit, din patrimoniul donatorului în patrimoniul donatarului. în cazul donaţiei donatorul are intenţia de a-l gratifica pe donatar. în cazul stipulării unei clauze de preciput, bunurile ce constituie obiectul ei fac parte din bunurile comune ale soţilor, neputându-se pune problema unei micşorări a patrimoniului unui soţ (ci poate fi vorba numai de micşorarea masei succesorale) şi a majorării în acelaşi timp a patrimoniului celuilalt soţ, în condiţiile în care clauza de preciput produce efecte doar la moartea unuia dintre soţi. Prin stipularea clauzei de preciput soţii nu au intenţia de gratificare a unuia dintre ei, ci scopul este acela de a asigura celui care va supravieţui beneficiul proprietăţii unui anumit bun sau anumitor bunuri, care le aparţin în comun.
19. Clauza de preciput nu poate fi apreciată nici ca un legat. Legatul nu este altceva decât un bun, o fracţiune dintr-un patrimoniu sau un patrimoniu întreg, pe care o persoană, numită testator, le lasă la moartea sa unei alte persoane, numită legatar. Intenţia testatorului este aceea de a-l gratifica pe legatar. Aşa cum am arătat mai sus, bunurile ce constituie obiectul clauzei de preciput fac parte din bunurile comune ale soţilor, nu aparţin patrimoniului unuia dintre soţi. De asemenea, beneficiarul nu este cunoscut la momentul stipulării clauzei, iar o astfel de clauză nu poate fi inserată într-un testament, ci numai într-o convenţie matrimonială. Prin stipularea clauzei de preciput soţii nu au intenţia de gratificare a unuia dintre ei, ci scopul este acela de a asigura celui care va supravieţui beneficiul proprietăţii unui anumit bun sau anumitor bunuri, care le aparţin în comun. Ca atare, clauza de preciput nu poate fi considerată nici legat (desigur, cu titlu particular, în condiţiile în care clauza de preciput nu poate avea ca obiect decât bunuri comune privite ut singuli, ceea ce exclude de plano legatul universal şi cel cu titlu universal).
20. în privinţa naturii juridice, în doctrină s-a exprimat opinia conform căreia clauza de preciput poate fi privită ca o convenţie a soţilor, care conferă soţului supravieţuitor posibilitatea de a prelua unul sau mai multe bunuri comune, cu titlu gratuit, înaintea partajului. Un asemenea drept este însă unul eventual, neputându-se exercita decât la moartea unuia dintre soţi, exercitarea fiind condiţionată de supravieţuirea celuilalt soţ. Ca atare, o asemenea convenţie are caracter aleatoriu. Totodată, convenţia este una afectată de modalităţi, realizarea ei depinzând de un eveniment viitor şi nesigur, şi anume predecesul unuia dintre soţi. Astfel, în privinţa soţului supravieţuitor, clauza de preciput este afectată de o condiţie suspensivă, în timp ce din punctul de vedere al soţului decedat, condiţia este una rezolutorie. Convenţia este tronslativă de proprietate, transmiţându-se, desigur, doar cota-parte de proprietate asupra bunului obiect al clauzei, şi nu bunul în întregul său, în condiţiile în care soţul supravieţuitor, beneficiar al clauzei de preciput, este deja coproprietar (pe cote-părţi sau devălmaş) asupra bunului (D. Lupaşcu, C.M. Crăciunescu, Reglementarea clauzei de preciput în noul Cod civil român, p. 19).
21. în altă opinie s-a afirmat natura juridică a clauzei de preciput de avantaj matrimonial distinct inclus în convenţia matrimonială (D. Lupaşcu, C.M. Crăciunescu, Dreptul familiei 2011, p. 148).
22. într-o altă opinie, cu care suntem de acord, s-a afirmat că această clauză de preciput nu poate fi legat clasic, cu toate că produce efecte mortis causa, din acest punct de vedere asemănându-se cu legatul, dar nici nu poate fi considerată donaţie clasică (/. Popa, loc. cit., p. 174; C.M. Nicolescu, Clauza de preciput..., p. 143).
Dispoziţiile art. 333 NCC, care prevăd reducţiunea clauzei de preciput, făcând trimitere la dispoziţiile art. 1096 NCC, ce reglementează reducţiunea legatelor, nu pot duce la concluzia potrivit căreia clauza de preciput ar constitui o liberalitate, ci reprezintă, aşa cum s-a subliniat în literatura juridică (D. Lupaşcu, C.M. Crâciunescu, Reglementarea clauzei de preciput..., p. 21; C.M. Nicolescu, Clauza de preciput..., p. 155, nota de subsol 72), doar o reglementare specială în raport de prevederile ce reglementează reducţiunea liberalităţilor excesive.
Aşadar, clauza de preciput este supusă reducţiunii, la fel ca liberalităţile excesive, în temeiul dispoziţiei speciale cuprinse în art. 333, fără să se identifice însă cu o liberalitate.
23. Clauza de preciput a fost considerată în literatura juridică, inspirată din doctrina franceză (a se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, Les regimes matrimoniaux, 3*”* ed., Defrenois, 2010, p. 309), ca un avantaj matrimonial distinct, rezultat al funcţionării regimului matrimonial (D. Lupaşcu, C.M. Crâciunescu, Reglementarea clauzei de preciput..., p. 21; C.M. Nicolescu, Clauza de preciput ..., p. 146-147; Uniunea Notarilor Publici din România, Codul civil al României. îndrumar notarial, voi. I, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2011, p. 114).
24. Vom încerca să ilustrăm modul de executare a clauzei de preciput prin unele exemple.
I. Vom lua ipoteza în care în timpul căsătoriei soţii au dobândit prin contribuţie egală un apartament în valoare de 200.000 lei şi bunuri mobile, altele decât cele care aparţin gospodăriei casnice, în valoare totală de 100.000 lei, iar în timpul vieţii soţii au stipulat o clauză de preciput prin care soţul supravieţuitor este gratificat cu apartamentul. La moştenirea soţului decedat vine soţul supravieţuitor şi un frate al defunctului, colateral privilegiat, moştenitor nerezervatar. în această situaţie clauza de preciput poate fi executată. în ipoteza prezentată, anterior împărţelii moştenirii, soţul supravieţuitor preia fără plată apartamentul obiect al clauzei de preciput, urmând ca în masa succesorală a defunctului, care urmează a se partaja, să intre numai bunurile mobile în valoare de 50.000 lei (jumătate din valoarea totală a bunurilor, ţinând seama de faptul că soţii au contribuit egal la dobândirea bunurilor, astfel că în urma decesului unui soţ, se partajează numai cota de 1/2 părţi din bunurile comune, care a aparţinut defunctului, cealaltă cotă aparţinând soţului supravieţuitor). Cota legală de moştenire a soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi este de 1/2 părţi. Ca atare, fratele defunctului va culege cota de 1/2 părţi din moştenire, cealaltă jumătate revenind soţului supravieţuitor, astfel încât fiecărui moştenitor îi vor reveni valoric bunuri în sumă de 25.000 lei. în condiţiile în care nu ar fi fost stipulată clauza de preciput, valoarea masei succesorale de partajat ar fi fost de 150.000 lei, fiecărui moştenitor revenindu-i valoric suma de 75.000 lei. Prin urmare, fratele defunctului ar fi beneficiat de o valoare de 75.000 lei, în loc de 25.000 lei.
II. Vom lua aceeaşi ipoteză, numai că de această dată la moştenirea soţului decedat vin soţul supravieţuitor şi 2 copii, moştenitori rezervatari. Dacă masa succesorală este compusă din bunurile indicate în exemplul anterior, dobândite în timpul căsătoriei prin contribuţie egală, iar soţul supravieţuitor este beneficiarul unei clauze de preciput având ca obiect imobilul apartament, situaţia ar fi următoarea: soţul supravieţuitor trebuie să preia fără plată, anterior partajului, apartamentul obiect al clauzei de preciput; se verifică dacă prin executarea acestei clauze este sau nu afectată rezerva succesorală a copiilor. în urma executării clauzei de preciput activul net al moştenirii, neexistând pasiv, este de 50.000 lei, adică jumătate din valoarea bunurilor mobile dobândite de soţi în timpul căsătoriei. La aceasta se adună fictiv (adică pentru calcul) suma de 100.000 lei, reprezentând jumătate din valoarea apartamentului, obiect al clauzei de preciput, sumă ce reprezintă cota defunctului. Valoarea totală de calcul de la care se porneşte este de 150.000 lei, la această valoare raportându-se rezerva succesorală a descendenţilor. Rezerva succesorală a celor doi copii este, conform art. 1088 NCC, de 1/2 din cota succesorală, care, în absenţa liberalităţilor şi dezmoştenirilor, li s-ar fi cuvenit ca moştenitori legali. Astfel, rezerva descendenţilor este de
3/8 părţi din moştenire (1/2 din 3/4 cota legală de moştenire). Ca atare, rezerva succesorală a celor 2 copii care ar trebui asigurată este de 3/8 părţi din 150.000 lei, valoric de 56.250 lei. Cotitatea disponibilă de care defunctul putea dispune este în valoare de 93.750 lei (150.000 lei minus rezerva descendenţilor de 56.250 lei). însă, urmare a clauzei de preciput, copiii ar putea lua numai bunuri în valoare totală de 50.000 lei, mai puţin decât valoarea rezervei succesorale la care sunt îndreptăţiţi. în aceste condiţii este evident că prin stipularea clauzei de preciput s-a încălcat rezerva descendenţilor şi se impune reducţiunea clauzei de preciput cu suma de 6.250 lei (56.250 lei, cât se cuvine rezervatarilor minus 50.000 lei, cât ar putea lua rezervatarii dacă nu s-ar reduce clauza de preciput).
25. în situaţia în care soţul supravieţuitor beneficiar al clauzei de preciput regăseşte bunul obiect al clauzei în masa partajabilă netă, el îl va prelua, fără plată, atunci când nu se încalcă rezerva succesorală. Dimpotrivă, dacă prin preluare s-ar încălca rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari cu care soţul supravieţuitor vine în concurs, soţul beneficiar al clauzei de preciput fie va executa clauza prin echivalent, în măsura cotităţii disponibile a moştenirii, fie va prelua bunul obiect al clauzei, în natură, plătind moştenitorului rezervatar contravaloarea părţii care încalcă rezerva sa succesorală.
26. Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei. Se consacră astfel ideea că regimul bunurilor comune obiect al clauzei de preciput este identic în timpul vieţii soţilor cu cel al tuturor celorlalte bunuri comune. Este exclusă, aşadar, ideea unei eventuale indisponibilizări a bunurilor obiect al clauzei de preciput. Prin urmare, la fel ca celelalte bunuri comune, bunurile ce constituie obiect al clauzei de preciput pot fi urmărite de creditorii comuni.
27. întrucât, potrivit art. 367 lit. d) NCC, executarea clauzei de preciput se face din activul net al comunităţii, clauza nu se execută decât după ce au fost satisfăcute creanţele creditorilor comuni. Ca atare, dacă după ce creditorii comuni şi-au satisfăcut creanţele, nu mai există bunurile obiect al clauzei de preciput, această clauză devine caducă.
28. Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor. în schimb, ea este supusă reducţiunii. Astfel, dacă la moartea sa soţul care a stipulat în favoarea celuilalt soţ o clauză de preciput lasă un legatar şi a dispus şi prin donaţii, conform art. 1091 NCC, masa succesorală a defunctului se stabileşte astfel: se determină activul brut al moştenirii (format din valoarea tuturor bunurilor defunctului); se determină apoi activul net prin scăderea pasivului succesoral din activul brut, precum şi valoarea bunurilor obiect al clauzei de preciput, întrucât, potrivit art. 367 lit. d) NCC, preciputul poartă doar asupra activului net al comunităţii; apoi se reunesc fictiv, pentru calcul, la activul net, donaţiile făcute de defunct, rezultând astfel valoarea masei succesorale de împărţit. în funcţie de această valoare se stabileşte rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă. Dacă prin actele de dispoziţie ale defunctului a fost încălcată rezerva succesorală, depăşindu-se cotitatea disponibilă de care defunctul putea dispune în mod discreţionar, se procedează la reducţiune.
29. Legea nu prevede decât ordinea reducţiunii legatelor şi donaţiilor, fără a exista vreo reglementare în privinţa ordinii reducţiunii clauzei de preciput, ci doar o trimitere expresă la prevederile art. 1096 alin. (1) şi (2) NCC privitoare la ordinea reducţiunii legatelor şi a donaţiilor. Articolul 1096 alin. (1) NCC stabileşte principiul conform căruia legatele se reduc înaintea donaţiilor, această regulă fiind imperativă, defunctul neputând stipula ca reducţiunea să se facă în ordine inversă sau concomitent. La stabilirea acestei ordini legiuitorul a avut în vedere faptul că legatele produc efecte doar de la momentul deschiderii succesiunii, astfel că ele trebuie lipsite de eficienţă, întrucât datorită lor s-a depăşit cotitatea disponibilă, nu donaţiile care şi-au produs deja efectele şi care, prin ipoteză, se situează în limitele disponibilului succesoral. Numai după reducerea legatelor, dacă se constată că este încălcată rezerva succesorală, depăşindu-se cotitatea disponibilă, se va proceda la reducerea donaţiilor. De asemenea, potrivit art. 1096 alin. (2) NCC, legatele se reduc toate deodată şi proporţional, exceptând situaţia în care testatorul a dispus că anumite legate au preferinţă, situaţie în care se vor reduce mai întâi celelalte legate. Reducerea legatelor deodată se justifică pe considerentul că ele produc efecte în acelaşi moment, şi anume la data deschiderii succesiunii.
30. întrucât noul Cod civil nu prevede expres ordinea în care se va reduce clauza de preciput, ci doar precizează că este supusă reducţiunii şi trimite expres la art. 1096 alin. (1) şi (2) NCC, apreciem că în analiza ordinii reducţiunii trebuie să pornim de la principiul general consacrat de art. 1096 NCC, acela că mai întâi se reduc actele care produc efecte numai de la moartea defunctului, prezumându-se că datorită acestora s-a încălcat cotitatea disponibilă. Având în vedere principiul prevăzut expres de art. 1096 alin. (2) NCC, la care trimite art. 333 alin. (2) NCC, conform căruia legatele se reduc toate deodată, pe considerentul că produc efecte de la acelaşi moment, faptul că art. 333 alin. (2) NCC prevede reducţiunea clauzei de preciput, clauză ce produce efecte numai din momentul morţii soţului stipulant, suntem de părere că, întrucât şi clauza de preciput produce efecte doar de la data morţii dispunătorului (când încetează comunitatea de bunuri), în lipsa unei prevederi legale referitoare la ordinea reducerii clauzei de preciput, legatele şi clauza de preciput se vor reduce deodată şi proporţional.
31. Această regulă nu este imperativă, existând posibilitatea ca defunctul să dispună o anumită ordine de preferinţă, fie prin testament, fie prin convenţia matrimonială în care este inserată clauza de preciput. Spre exemplu, defunctul poate stipula în cuprinsul convenţiei matrimoniale faptul că nu se va reduce clauza de preciput stipulată decât după reducerea legatelor. Tot astfel, defunctul poate stipula în cuprinsul testamentului că legatul se va reduce doar după reducerea clauzei de preciput. O asemenea ordine de preferinţă poate rezulta dintr-o stipulaţie expresă (în testament sau în convenţia matrimonială) sau poate fi tacită, rezultând din probe neechivoce. Credem că nimic nu îi împiedică pe legatari şi pe soţul supravieţuitor beneficiar al clauzei de preciput să deroge prin voinţa lor de la regula reducţiunii. în doctrină se admite posibilitatea legatarilor de a deroga prin înţelegerea lor de la regula reducţiunii concomitente şi proporţionale a legatelor (/. Rosetti Bălânescu, Al. Băicoianu, Drept civil român. Regimuri matrimoniale. Succesiuni. Donaţiuni. Testamente, voi. lll, Ed. Socec, Bucureşti, 1948, p. 717).
32. Numai dacă şi după reducerea legatelor şi a clauzei de preciput rezerva succesorală continuă să fie încălcată, se va proceda la reducţiunea donaţiilor. Dacă s-ar admite reducerea donaţiei anterior reducerii clauzei de preciput ar însemna să se nesocotească regula irevocabilităţii donaţiilor, deoarece permiţându-se defunctului să dispună printr-o clauză de preciput după ce a epuizat cotitatea disponibilă s-ar ajunge practic la revocarea donaţiilor anterioare.
33. Ca regulă generală, executarea clauzei de preciput se face în natură. Numai în ipoteza în care executarea în natură nu poate avea loc, clauza de preciput se execută prin echivalent (spre exemplu, în ipoteza pieirii fortuite a bunului obiect al clauzei de preciput, a pierderii sau dispariţiei bunului din neglijenţa oricăruia dintre soţi).
34. Pornind de la faptul că alin. (3) al art. 333 NCC prevede expres caducitatea clauzei de preciput în ipoteza vânzării bunurilor obiect al clauzei de preciput la cererea creditorilor comuni, suntem de părere că executarea prin echivalent a clauzei de preciput poate avea loc numai atunci când executarea în natură nu poate avea loc din orice alte motive decât inexistenţa bunurilor din cauza vânzării lor la cererea creditorilor comuni. Caducitatea este o cauză de ineficacitate constând în faptul că lipseşte clauza de preciput de orice efecte, datorită intervenirii unor cauze ulterioare încheierii sale şi independente de voinţa autorului actului. Prin urmare, întrucât printr-un text expres se consacră caducitatea clauzei de preciput, deci lipsa sa de efecte, în cazul înstrăinării bunurilor obiect al clauzei prin vânzare la cererea creditorilor comuni, suntem de părere că executarea prin echivalent nu poate interveni în această ipoteză, atât timp cât prin lege se declară lipsa de efecte a clauzei (pentru opinia contrară, a se vedea M. Avram. L.M. Andrei p. 263).
35. Dacă însă, deşi s-a stipulat o clauză de preciput având ca obiect un anumit bun, ulterior se întocmeşte un legat particular prin care bunul este lăsat unei terţe persoane, clauza de preciput rămâne valabilă atât timp cât stipulantul nu a revocat-o prin înscris autentic de comun acord cu soţul său. în această ipoteză legatul este caduc (A.A. Banciu p. 212).
36. în ceea ce priveşte termenul în care soţul supravieţuitor poate să îşi manifeste intenţia de preluare a bunurilor obiect al clauzei de preciput, în lipsa unui termen special de prescripţie, derogator de la termenul general, preluarea bunurilor obiect al clauzei de preciput poate avea loc în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat din momentul naşterii dreptului, adică din momentul decesului soţului care a stipulat clauza de preciput.
Clauza de preciput are natura juridică a unui avantaj matrimonial distinct şi este inclusă în categoria convenţiilor matrimoniale:
– în baza clauzei de preciput soţul supravieţuitor preia unul sau mai multe bunuri comune, deţinute în devălmăşie sau în coproprietate, cu titlu gratuit, înaintea
Citește mai mult
partajului masei succesorale;– bunurile care fac obiectul preluării de către unul dintre soţi nu aparţin patrimoniului unuia dintre soţi, ci masei bunurilor comune;
– clauza de preciput nu poate fi executată decât în beneficiul soţului supravieţuitor şi numai în momentul încetării căsătoriei prin decesul unuia dintre soţi.
Este supusă reducţiunii, dar nu este supusă raportului donaţiei:
– este supusă reducţiunii pentru a se putea asigura respectarea dispoziţiilor imperative cu privire la drepturile moştenitorilor rezervatari [potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) NCC „convenţia matrimonială nu poate aduce atingere devoluţiunii succesorale”];
– clauza poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei.
Clauza de preciput nu produce efecte juridice (devine caducă) în următoarele situaţii:
– când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor;
– când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori
când soţii au decedat în acelaşi timp;
– când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.
Clauza de preciput nu aduce atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, anterior încetării comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
Executarea se face în natură sau prin echivalent.
În cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale.
Atenţie la răspunderea notarului!
Alte cazuri de caducitate reglementate de noul Cod civil:
- art. 1071 C.civ., potrivit căruia orice legat devine caduc dacă legatarul este decedat la data deschiderii moştenirii; legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moştenirii; legatarul este nedemn; legatarul renunţă la legat; legatarul decedează înaintea împlinirii condiţiei
Citește mai mult
suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal; bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul;- art. 1195 C.civ., care prevede că oferta devine caducă: dacă acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau, în lipsă, într-un termen rezonabil; dacă destinatarul o refuză; în cazul decesului sau incapacităţii ofertantului, dacă natura afacerii sau împrejurările impun caducitatea etc.