Art. 395 Noul cod civil Încetarea prestaţiei compensatorii Efectele divorţului Desfacerea căsătoriei
Comentarii |
|
CAPITOLUL VII
Desfacerea căsătoriei
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele divorţului
Desfacerea căsătoriei
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele divorţului
Art. 395
Încetarea prestaţiei compensatorii
Prestaţia compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soţi, prin recăsătorirea soţului creditor, precum şi atunci când acesta obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei.
← Art. 394 Noul cod civil Modificarea prestaţiei compensatorii... | Art. 396 Noul cod civil Raporturile dintre părinţii... → |
---|
Soțul nevinovat care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei poate cere soțului vinovat să îl despăgubească.
Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei.
1. Textul prevede expres şi limitativ situaţiile în care prestaţia compensatorie încetează. Astfel, prestaţia compensatorie încetează prin: a) decesul unuia dintre soţi; b) recăsătorirea soţului creditor; c) obţinerea de către soţul creditor a unor resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei.
2. Prestaţia compensatorie are caracter intuitu personae, astfel că, în cazul morţii debitorului,
Citește mai mult
obligaţia de plată nu trece asupra moştenitorilor, iar în cazul morţii creditorului, dreptul la acest beneficiu nu trece asupra moştenitorilor.3. încetarea prestaţiei compensatorii stabilite prin hotărâre judecătorească se constată tot de instanţa de tutelă sesizată de debitor, care trebuie să dovedească intervenirea uneia din împrejurările prevăzute de norma analizată, care îl îndreptăţesc să nu mai efectueze prestaţia impusă în sarcina sa.
4. în ipoteza în care debitorul decedează, decesul fiind motivul ce justifică încetarea plăţii prestaţiei compensatorii, sesizarea instanţei de tutelă se va realiza de moştenitorii legali sau testamentari ai defunctului debitor ori, în lipsă, de unitatea administrativ-teritorială (comuna, oraşul sau municipiul) de la locul deschiderii moştenirii, care preia moştenirea vacantă.
5. Competenţa constatării încetării prestaţiei compensatorii revine instanţei de tutelă, adică judecătoriei de la domiciliul pârâtului.