Art. 521 Noul cod civil Pluralitatea de debitori Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează
Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează
Art. 521
Pluralitatea de debitori
(1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întreţină aceeaşi persoană, ele vor contribui la plata întreţinerii, proporţional cu mijloacele pe care le au.
(2) Dacă părintele are drept la întreţinere de la mai mulţi copii, el poate, în caz de urgenţă, să pornească acţiunea numai împotriva unuia dintre ei. Cel care a plătit întreţinerea se poate întoarce împotriva celorlalţi obligaţi pentru partea fiecăruia.
| ← Art. 520 Noul cod civil Întreţinerea în cazul desfacerii... | Art. 522 Noul cod civil Obligaţia subsidiară Persoanele... → |
|---|
1. Când unul dintre cei obligaţi potrivit legii la întreţinerea unei persoane a prestat singur întreţinerea, se va putea întoarce, în temeiul art. 90 C. fam., împotriva celorlalte rude de acelaşi grad, chiar dacă ele nu au convenit la plată şi nici nu au fost obligate prin hotărâre judecătorească (Trib. jud. Cluj, s. civ., dec. nr. 1051/1972, cu notă de G. Vasu, în R.R.D. nr. 4/1973, p. 152). Notă. Soluţia instanţei este discutabilă, deoarece, potrivit art. 1092 C. civ. 1864, repetiţiunea nu este admisă în privinţa obligaţiilor naturale care au fost activate de bunăvoie. Astfel,
Citește mai mult
ceea ce este caracteristic obligaţiei naturale este că plata nu este obligatorie, dar că, odată efectuată în mod benevol, ea este considerată ca făcută de debitor în mâinile creditorului. Aceasta înseamnă însă că şi acela care a prestat singur întreţinere se va putea întoarce împotriva rudelor de acelaşi grad numai atunci când a făcut plata în baza unei convenţii încheiate între toate părţile, caz în care acţiunea în regres se bazează pe dispoziţiile art. 969 C. civ. 1864, când s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care au fost obligaţi toţi debitorii la plata întreţinerii, caz în care temeiul acţiunii în regres rezidă în hotărârea respectivă, precum şi atunci când, datorită stării de urgenţă, s-a pronunţat o hotărâre numai împotriva unei singure persoane, caz în care acţiunea în regres îşi are temeiul în art. 90 alin. (2) C. fam. (I.G. Mihuţâ, în Repertoriu 1969-1975, p. 56).1. Norma consacră principiul divizibilităţii obligaţiei de întreţinere. Conform acestui principiu, când
Citește mai mult
aceeaşi obligaţie de întreţinere revine mai multor persoane, fiecare trebuie să presteze întreţinere în funcţie de mijloacele pe care le are. Prin urmare, modul de împărţire nu se face după numărul persoanelor obligate să presteze întreţinerea, ci după mijloacele pe care acestea le au. Astfel, în cazul în care bunicul este obligat să presteze întreţinere atât propriului fiu, cât şi nepotului de fiu, cuantumul întreţinerii se stabileşte separat faţă de fiecare dintre creditorii întreţinerii, fiind vorba de două raporturi juridice distincte: între bunic şi fiu; între bunic şi nepotul de fiu (V. Pătulea, Unele consideraţii în legătură cu obligaţia subsidiară de întreţinere, în R.R.D. nr. 11/1982, p. 39-40).2. De la acest principiu există două excepţii: a) părintele care are dreptul la întreţinere de la mai mulţi copii, poate, în caz de urgenţă, să pornească acţiune numai împotriva unuia dintre ei; copilul care plăteşte pensie de întreţinere se poate întoarce împotriva celorlalţi obligaţi (fraţii săi) pentru restituirea părţii care revine fiecăruia; urgenţa trebuie constatată de instanţa de judecată; b) moştenitorii persoanei obligate la întreţinerea unui minor sau care i-a dat întreţinere fără a avea obligaţia legală sunt obligaţi să-i acorde întreţinere pe timpul cât întreţinutul este minor numai dacă părinţii săi au murit, sunt dispăruţi sau în nevoie. Contribuţia fiecărui moştenitor este proporţională cu valoarea bunurilor moştenite.