Art. 56 Noul cod civil Plata făcută moştenitorilor aparenţi Declararea judecătorească a morţii Capacitatea civilă a persoanei fizice

CAPITOLUL I
Capacitatea civilă a persoanei fizice

SECŢIUNEA a 3-a
Declararea judecătorească a morţii

Art. 56

Plata făcută moştenitorilor aparenţi

Plata făcută moştenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hotărârii declarative de moarte, este valabilă şi liberatorie, dacă a fost făcută înainte de radierea din registrul de stare civilă a menţiunii privitoare la deces, cu excepţia cazului în care cel care a făcut plata a cunoscut faptul că persoana declarată moartă este în viaţă.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 56 Noul cod civil Plata făcută moştenitorilor aparenţi Declararea judecătorească a morţii Capacitatea civilă a persoanei fizice




MelaniaB 11.01.2014
1. Drepturile şi obligaţiile persoanei declarate moartă prin hotărâre judecătorească nu se sting, ci trec asupra moştenitorilor sau legatarilor, prin succesiune. Drepturile şi obligaţiile care alcătuiesc activul şi pasivul moştenirii trec asupra moştenitorului, fiindcă persoana acestuia se substituie persoanei defunctului, în toate raporturile de drept în care acesta din urmă era subiect activ sau pasiv. Toate aceste raporturi rămân neschimbate, sub singura rezervă că moştenitorul înlocuieşte pe defunct (M. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 293).

2. Moştenitorii
Citește mai mult legali sau legatari ai persoanei declarate moartă au dreptul de a primi plata creanţelor de la debitorii de bună-credinţă ai moştenirii, până în momentul radierii din registrul de stare civilă a menţiunii privitoare la deces. Dacă debitorul este de rea-credinţă în momentul în care face plata, aceasta nu este valabilă.
Răspunde
MelaniaB 11.01.2014
Legislaţie conexă:

Art. 953 NCC

Noţiune

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Art. 1596 NCC

Subrogaţia legală

În afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogaţia se produce de drept:

a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plăteşte unui creditor care are un drept de preferinţă, potrivit legii;
b) în folosul dobânditorului unui bun care îl plăteşte pe titularul creanţei însoţite de o garanţie asupra bunului respectiv;
c) în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alţii sau pentru alţii, are interes să
Citește mai mult stingă datoria;
d) în folosul moştenitorului care plăteşte din bunurile sale datoriile succesiunii;
e) în alte cazuri stabilite de lege.

Art. 1597 NCC

Efectele subrogaţiei

(1) Subrogaţia îşi produce efectele din momentul plăţii pe care terţul o face în folosul creditorului.
(2) Subrogaţia produce efecte împotriva debitorului principal şi a celor care au garantat obligaţia. Aceştia pot opune noului creditor mijloacele de apărare pe care le aveau împotriva creditorului iniţial.
Răspunde