Art. 602 Noul cod civil Interesul public şi interesul privat Limite legale Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată

Noul Cod Civil actualizat 2024 - Legea 287/2009
CAPITOLUL III
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată

SECŢIUNEA 1
Limite legale

Art. 602

Interesul public şi interesul privat

(1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat.

(2) Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor. Pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.

← Art. 601 Noul cod civil Regulile aplicabile în cazul...  Art. 603 Noul cod civil Regulile privind protecţia mediului şi... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 602 Noul cod civil Interesul public şi interesul privat Limite legale Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată




vasile ecaterina 6.09.2017
Prin sucesiune am primit un teren in curtea părintească situat la drum cu gard dar, in sentintă nu specifica gardul al cui este,al meu sau al cumnatei care detineo suprafata de 2m /la stradă/,Eu detin 8,50 m. dat fiind acestă situatie eu nu pot beneficia de teren deoarece cumnata nu îmi dă voe să fac modificări la gard spunînd că e gardul ei,și nu gasasc înțelegere nici la poliție nici la primărie.Ce pot să fac?
Răspunde
Denisa Nelson 15.01.2014
1. Potrivit art. 555 alin. (1) NCC, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege. în continuare, art. 602 alin. (1) precizează că, indiferent de faptul dacă interesul protejat este unul public sau unul privat, această protecţie se poate realiza prin stabilirea unor limite legale de exercitare a dreptului de proprietate.

2. Limitele exercitării dreptului de proprietate privată, indiferent de natura lor, nu se confundă cu suprimarea dreptului de proprietate.

3. Din coroborarea
Citește mai mult prevederilor art. 602 alin. (1) şi (2) cu cele ale art. 556 alin. (l)-(3) NCC, putem determina o clasificare a limitelor exercitării dreptului de proprietate privată. Astfel, distingem limite materiale ale exercitării dreptului de proprietate privată şi limite juridice, care, la rândul lor, pot fi limite legale, limite judiciare sau limite voluntare (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 106-108).

4. Individualitatea bunului circumscrie totalitatea particularităţilor care îl identifică distinct şi particular, între care şi limitele în spaţiu, astfel cum se presupune că au fost dintotdeauna şi rezultă din titlul proprietăţii. Ca atare, prin scop, acţiunea în revendicare nu poate tinde niciodată să creeze sau să modifice aceste limite. în cazul revendicării unor terenuri asupra cărora dreptul de proprietate a fost constituit sau reconstituit în baza Legii nr. 18/1999, limitele în spaţiu au fost fixate prin operaţiunile de aplicare a acestei legi, încât ele nu pot fi modificate printr-o acţiune în revendicare.

5. în lumina acestor considerente, socotim exacte cele reţinute într-o speţă (C.A. Suceava, s. civ., dec. nr. 739/1994), în sensul că, dacă scopul urmărit de reclamant este recunoaşterea dreptului său în limitele avute la data colectivizării terenului, calea de urmat nu este acţiunea în revendicare, ci procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 (P. Perju, Comentariu, în Dreptul nr. 5/1995, p. 43-44).

6. Limitarea exercitării dreptului de proprietate nu contravine caracterului absolut şi inviolabil al proprietăţii.

7. Sensul general admis al caracterului absolut al dreptului de proprietate este cel de opozabilitate erga omnes. Altfel spus, dreptul este recunoscut titularului său în raport cu toţi ceilalţi, aceştia având obligaţia generală negativă de a nu face nimic de natură a-l încălca.

8. Inviolabilitatea dreptului de proprietate, consacrată de art. 136 alin. (5) din Constituţia României, este strâns legată de caracterul absolut al proprietăţii, pe care îl susţine şi îl întăreşte. Acest caracter presupune că dreptul de proprietate nu poate fi încălcat de nimeni, cu menţiunea însă că inviolabilitatea este garantată în condiţiile legii organice.

9. Caracterul absolut al dreptului de proprietate se referă deci la eficacitatea şi opozabilitatea puterilor din care el se compune, în raporturile cu orice persoană şi în raporturile cu societatea întreagă; acest caracter nu se referă însă nicicum la cuprinsul şi la întinderea puterilor care, constituind atributele unui drept subiectiv, sunt prin însăşi natura lor juridică neapărat reglementate, adică îngrădite (M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Ed. AII Beck, Bucureşti, 1998, p. 104).

10. Limitele legale în interes privat au, de regulă, un rol de protecţie şi, în cazurile de vecinătate, sunt bilaterale. în aceste condiţii, normele sunt dispozitive, fiind aplicabile în măsura în care părţile, prin acordul lor de voinţe, nu reduc sau nu accentuează o astfel de limită sau nu o desfiinţează cu totul.

11. Când interesul ocrotit este cel public, părţile nu vor putea încheia convenţii prin care să deroge de la limitarea exercitării dreptului de proprietate, norma juridică fiind în acest caz imperativă (îndrumar notarial, voi. I, p. 200).
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
Având în vedere interesul ocrotit prin aceste limitări, noul Cod civil precizează, în art. 602 alin. (2), că limitările legale în interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor. Din această prevedere rezultă că, atunci când interesul ocrotit este cel privat, părţile pot încheia convenţii ce vor avea ca obiect doar modificarea sau desfiinţarea temporară a limitărilor impuse de lege exercitării dreptului de proprietate, cu îndeplinirea tuturor formalităţilor de publicitate prevăzute de lege în scop de opozabilitate faţă de terţi.

Când interesul ocrotit este cel
Citește mai mult public, părţile nu vor putea încheia convenţii prin care să deroge de la limitarea exercitării dreptului de proprietate, norma juridică fiind în acest caz imperativă.
Răspunde