Art. 1 Noul Cod de Procedură Civilă Obiectul şi scopul Codului de procedură civilă Domeniul de reglementare al Codului de procedură civilă
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Domeniul de reglementare al Codului de procedură civilă
Domeniul de reglementare al Codului de procedură civilă
Art. 1
Obiectul şi scopul Codului de procedură civilă
(1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabileşte regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile, precum şi cele de executare a hotărârilor instanţelor şi a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă.
(2) În înfăptuirea justiţiei, instanţele judecătoreşti îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, aplicarea legii şi garantarea supremaţiei acesteia.
| Art. 2 Noul Cod de Procedură Civilă Aplicabilitatea generală... → |
|---|
Integrarea României în Uniunea Europeană, ce a declanşat întrepătrunderea unor sisteme de drept diferite, precum şi noile realităţi sociale şi economice existente în plan intern şi extern au determinat necesitatea corelării şi transformării legislaţiei române pentru a corespunde exigenţelor actuale.
în acest context, prin Legea nr. 287/2009 a fost adoptat noul Cod civil, iar condiţionarea reciproca de esenţa dintre norma de drept substanţial şi norma de drept formal a impus crearea unui nou instrument juridic
Citește mai mult
care să asigure valorificarea corespunzătoare a acestuia pe cale procesuală.Astfel, noul Cod de procedură civilă a fost adoptat prin Legea nr. 134/2010, modificată prin Legea nr. 76/2012 privind punerea sa în aplicare, Legea nr. 206/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 şi O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 şi a altor acte normative, şi a intrat în vigoare în data de 15 februarie 2013, înlocuind reglementarea anterioară reprezentată de Codul de procedură civilă din 1865.
Potrivit expunerii de motive formulate la legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, acesta a modificat radical concepţia de ansamblu asupra materiei, dispoziţiile sale urmărind să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, dar şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. în egală măsură, noul Cod de procedură civilă a urmărit să corespundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi din cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Dintre soluţiile legislative instituite prin noul Cod de procedură civilă se impune remarcarea, cu titlu exemplificativ, a reglementării exprese a principiilor fundamentale ale procesului civil, a reconfigurării competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti, a adaptării procedurii de citare şi comunicare a actelor de procedură la noile realităţi socio-economice, dar şi a celor din domeniul tehnologiei informaţiei, a prevederii unei proceduri de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată în vederea disciplinării procesului, a revizuirii dispoziţiilor referitoare la căile de atac, apelul reprezentând singura cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, a instituirii posibilităţii sesizării înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi a celei de promovare a unei contestaţii privind tergiversarea procesului, a reformării substanţiale a materiei executării silite şi a introducerii unor proceduri speciale noi (de pildă, procedura evacuării din imobilele deţinute sau ocupate fără drept ori procedura privitoare la soluţionarea cererilor de valoare redusă).
Reglementarea noului Cod de procedură civilă a avut ca finalitate asigurarea soluţionării într-un termen optim şi previzibil a cauzelor, precum şi a premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege.