Art. 1014 Noul Cod de Procedură Civilă Comunicarea somaţiei Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Art. 1014
Comunicarea somaţiei
(1) Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.
(2) Această somaţie întrerupe prescripţia extinctivă potrivit dispoziţiilor art. 2.540 din Codul civil, care se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 1013 Noul Cod de Procedură Civilă Domeniu de aplicare... | Art. 1015 Noul Cod de Procedură Civilă Instanţa competentă... → |
|---|
Comunicarea se realizează fie prin intermediul executorului judecătoresc, fie prin poştă, în modalitatea scrisorii recomandate, cu conţinut declarat şi confirmare de primire.
Sancţiunea necomunicării somaţiei către debitor constă în respingerea cererii de ordonanţa de plata ca
Citește mai mult
inadmisibila, sancţiune prevăzută expres de art. 1016 alin. (2) NCPC, ca fiind aferentă obligaţiei creditorului de ataşare la cerere a dovezii comunicării somaţiei.Această sancţiune are aceeaşi raţiune cu procedura concilierii directe prevăzute de art. 7201 CPC 1865, aşadar, aceea „de a degreva activitatea instanţelor de judecată prin soluţionarea amiabilă a litigiilor comerciale (cu profesionişti - n.n.) şi de a asigura celeritatea în soluţionarea acestora", aplicabilă, de această dată, tuturor litigiilor civile vizate de procedura specială.
Finalitatea urmărită este compatibilă cu procedura ordonanţei de plată, care se doreşte a reprezenta un mijloc eficient la îndemâna creditorului pentru valorificarea rapidă, printr-o procedură sumară, a creanţei sale, reprezentând, în acelaşi timp, o justificare rezonabilă pentru ingerinţa în dreptul de acces la justiţie al creditorului, creată prin restricţia procedurală în discuţie.
Sunt aplicabile prevederile art. 193 NCPC, în aplicarea cărora neîndeplinirea procedurii prealabile de comunicare a somaţiei nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii. Ca atare, instanţa nu poate invoca din oficiu nerespectarea de către creditor a obligaţiei prevăzute de art. 1014.
2. Efectele somaţiei. Dacă debitorul nu plăteşte în termenul prevăzut la art. 1014 alin. (1), creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă, conform art. 1015 NCPC.
Somaţia valorează punere în întârziere a debitorului pentru plata creanţei (în măsura în care debitorul nu este de drept în întârziere). Articolul 1014 reprezintă o normă cu caracter special, derogator de la dispoziţiile art. 1522 Noul Cod Civil (în cazul obligaţiilor născute după data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Codului civil, în conformitate cu dispoziţiile art. 114 din Legea de punere în aplicare nr. 71/2011, cu modificările ulterioare) sau de la art. 1079 C. civ. 1864 (în cazul obligaţiilor născute anterior datei de 1 octombrie 2011).
De la data punerii în întârziere, creanţa produce dobânzi în contractele vizate de art. 1017 alin. (2) pct. 3 NCPC, respectiv altele decât cele încheiate între profesionişti ori între profesionişti şi o autoritate contractantă.
Potrivit alin. (2) al art. 1014, somaţia comunicată în condiţiile alin. (1) întrerupe prescripţia extinctivă potrivit dispoziţiilor art. 2540 Noul Cod Civil, care se aplică în mod corespunzător. în conformitate cu acest din urmă text, „Prescripţia este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripţia numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere". Efectul întreruptiv al notificării nu se produce dacă debitorul nu este chemat în judecată în termenul de 6 luni menţionat, situaţie în care devin incidente prevederile art. 2537 Noul Cod Civil referitoare la cazurile de întrerupere a prescripţiei extinctive.
Articolul 1014 alin. (2) NCPC este aplicabil doarîn măsura în care şi art. 2540 Noul Cod Civil este incident, respectiv în condiţiile prevăzute de art. 201 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil, potrivit căruia „Prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit". Dacă se constată incidenţa art. 16 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, plata cu întârziere a debitului principal nu valorează recunoaştere a penalităţilor aferente acestuia, pentru a opera efectul întreruptiv al cursului prescripţiei dreptului de a solicita penalităţile, pe calea ordonanţei de plată, nefiind vorba despre o manifestare de voinţă neechivocă în legătură chiar cu accesoriile debitului principal.