Art. 547 Noul Cod de Procedură Civilă Intervenţia instanţei Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Art. 547
Intervenţia instanţei
(1) Pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului, precum şi pentru îndeplinirea altor atribuţii ce revin instanţei judecătoreşti în arbitraj, partea interesată poate sesiza tribunalul în circumscripţia căruia are loc arbitrajul, tribunalul va soluţiona cauza în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanţă.
(2) Instanţa va soluţiona aceste cereri de urgenţă şi cu precădere, prin procedura ordonanţei preşedinţiale, hotărârea nefiind supusă niciunei căi de atac.
| ← Art. 546 Noul Cod de Procedură Civilă Reprezentarea părţilor... | Art. 548 Noul Cod de Procedură Civilă Forma scrisă Sesizarea... → |
|---|
Cu toate acestea, se pot ivi piedici în bunul mers ol procedurii arbitrale, datorate fie uneia dintre părţi, fie tribunalului arbitrai sau chiar unui terţ. Punând la dispoziţia părţilor posibilitatea soluţionării litigiilor pe calea arbitrajului, statul oferă anumite mijloace, de natură a garanta respectarea convenţiilor de arbitraj, respectiv desfăşurarea şi organizarea arbitrajului.
Astfel, partea interesată
Citește mai mult
poate sesiza instanţa judecătorească, semnalând orice piedici ce s-ar ivi în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului. Cu alte cuvinte, cererile pot privi chestiuni prealabile, prejudiciale, precum şi chestiuni ivite după sesizarea tribunalului arbitrai, până la încheierea procesului.Faţă de vechea reglementare, se aduce un plus de claritate, atribuindu-se competenţa materiala în cererile legate de arbitraj tribunalului în circumscripţia câruia are loc arbitrajul.
Competenţa tribunalului nu se restrânge la cererile de mai sus, această instanţă judecând şi orice alte cereri cu care este sesizată, în îndeplinirea atribuţiilor cuprinse în prezenta carte. Aşadar, tribunalul va judeca cererile privind: numirea arbitrilor de către instanţă (art. 561); recuzarea arbitrilor (art. 563); luarea măsurilor asigurătorii (art. 585); recurgerea la mijloace de constrângere şi aplicarea de sancţiuni martorilor sau experţilor (art. 589); luarea măsurilor prevăzute la art. 298 alin. (1), în cazul refuzului autorităţilor publice de a transmite informaţiile solicitate în legătură cu actele şi acţiunile acestora (art. 590); verificarea cheltuielilor arbitrale (art. 598).
La aceste competenţe se adaugă şi obligaţia în plan administrativ a tribunalului de a păstra dosarul arbitrai înaintat acestuia de tribunalul arbitrai (art. 607).
Tribunalul va soluţiona cauza în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanţă. Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cauzele date în competenţa de primă instanţă a tribunalului se judecă în complet format d intr-un judecător.
Fiind vorba de lămurirea unor aspecte care prin trecerea timpului ar putea crea prejudicii părţilor, judecarea cererilor are loc pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, de urgenţă şi cu precădere. Pentru aceleaşi raţiuni, precum şi pentru faptul că intruziunea jurisdicţiei statale în procesul arbitrai trebuie redusă la minim, hotărârea pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac.
Nu doar tribunalului în circumscripţia căruia are loc arbitrajul îi revin atribuţii jurisdicţionale în materia arbitrajului. Curtea de ape/în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul va judeca acţiunea în anulare (art. 610).
De asemenea, conflictul de competenţă dintre tribunalul arbitrai şi o instanţă judecătorească este soluţionat de instanţa judecătorească ierarhic superioară celei aflate în conflict [art. 554 alin. (3)].
Având în vedere că ordonanţa preşedinţială se judecă de urgenţă şi cu precădere, credem că aici legiuitorul a vrut să instituie o prioritate a acestor ordonanţe preşedinţiale faţă de celelalte cu care un tribunal este sesizat.