Art. 630 Noul Cod de Procedură Civilă Înţelegeri privind efectuarea executării Scopul şi obiectul executării silite

CAPITOLUL I
Scopul şi obiectul executării silite

Art. 630

Înţelegeri privind efectuarea executării

În tot cursul executării silite, sub supravegherea executorului judecătoresc, creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor băneşti sau altor bunuri ale debitorului, ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 630 Noul Cod de Procedură Civilă Înţelegeri privind efectuarea executării Scopul şi obiectul executării silite




Mary Hailean 20.07.2014
Sub titlul „înţelegeri privind efectuarea executării", legiuitorul1" consacră posibilitatea ca între creditor şi debitor, pe parcursul executării, să se încheie o convenţie care poate viza fie alegerea veniturilor şi bunurilor urmăribile, fie acceptul părţilor ca vânzarea bunurilor să se facă prin bună învoială, fie acordul acestora de executare a obligaţiei în alt mod admis de lege. Ultima dintre variantele înţelegerilor privind efectuarea executării ar trebui să îşi găsească o mai largă aplicare în cazul executării silite a dispoziţiilor referitoare la minori din hotărârile judecătoreşti,
Citește mai mult ştiut fiind faptul că în astfel de situaţii primează interesul superior al copilului, care se poate schimba chiar pe parcursul executării.

Textul nu prevede condiţii de formă pentru astfel de convenţii şi nu obligă executorul să întocmească o încheiere care să le constate. Deşi ar părea că principiul libertăţii formei convenţiilor reglementat prin art. 1178 Noul Cod Civil şi-ar găsi pe deplin aplicabilitatea, opinăm că înţelegerile dintre creditor şi debitor trebuie sâ îmbrace forma scrisa sau cel puţin sâ fie consemnate în actele întocmite de executorul judecătoresc. Argumentele în sprijinul acestei opinii sunt următoarele: convenţia se încheie sub supravegherea executorului judecătoresc, care, în îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, întocmeşte acte scrise, cum sunt încheierile, procesele-verbale şi alte acte de procedură; înţelegerea părţilor poate face obiectul contestaţiei la executare, astfel că forma scrisă este necesară cel puţin din punct de vedere probatoriu; convenţia părţilor poate modifica însăşi cererea de executare silită, astfel că principiul simetriei actelor juridice impune forma scrisă a actului modificator (cererea de executare silită trebuie să aibă formă scrisă).

în conciziunea lui, articolul nu spune ce se întâmplă dacă executorul, din diverse motive, nu confirmă sau nu dă curs convenţiei părţilor. Apreciem că părţile au la îndemână procedura prevăzută de art. 711 alin. (1) teza ultimă, pe motiv că executorul refuză să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Aplicând dispoziţii ale vechiului Cod de procedură civilă, preluate şi în noul cod, instanţa supremă a decis că „creditorul are latitudinea de a-şi alege bunurile asupra cărora face executarea, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, printre care: între părţi a intervenit o convenţie de executare a veniturilor (art. 3714 CPC 1865); înaintea imobilelor se urmăresc bunurile mobile, dacă debitorul este minor sau pus sub interdicţie (art. 491 CPC 1865); veniturile debitorului sunt suficiente pentru plata integrală a datoriei în maxim 6 luni (art. 499 CPC 1865)".

Art. 371^4 CPC 1865 avea un conţinut similar, astfel cum fusese modificat prin Legea nr. 459/2006.
Răspunde