Art. 637 Noul Cod de Procedură Civilă Executarea hotărârilor supuse controlului instanţelor judecătoreşti Titlul executoriu

Art. 637

Executarea hotărârilor supuse controlului instanţelor judecătoreşti

(1) Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desfiinţat, creditorul va fi ţinut, în condiţiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul punerii în executare a unei hotărâri arbitrale.

Comentarii despre Art. 637 Noul Cod de Procedură Civilă Executarea hotărârilor supuse controlului instanţelor judecătoreşti Titlul executoriu

Mary Hailean 20.07.2014

1. Hotărârile judecătoreşti. Articolul are în vedere hotărârile care sunt executorii, dar nu sunt definitive, astfel cum acestea sunt prevăzute în art. 633 NCPC. Riscul pe care şi-l asumă creditorul este acela de a fi obligat la întoarcerea totală sau parţială a executării, în cazul modificării ori desfiinţării hotărârii judecătoreşti în calea de atac a apelului sau a recursului. Evident că repunerea debitorului în drepturile sale, în tot sau în parte, se poate face şi benevol, fără a se apela la întoarcerea silită a executării.

Terminologia folosită în articol nu este corelată cu terminologia

Citește mai mult

folosită în art. 480, care vorbeşte, în caz de admitere a apelului, despre anulare sau schimbare, în tot sau în parte, şi 496 NCPC, care vorbeşte, în caz de admitere a recursului, despre casare, în tot sau în parte. Având în vedere posibilitatea anulării, schimbării sau casării titlului executoriu în căile de atac a apelului, respectiv a recursului, ar fi fost de dorit ca articolul să folosească termenii aferenţi soluţiilor respective, care sunt actuali, şi nu termenii folosiţi în vechea reglementare a apelului şi recursului.

Articolul nu tratează posibilitatea anulării ori schimbării totale sau parţiale a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre definitivă în cadrul contestaţiei în anulare sau al revizuirii.

2. Hotărârile arbitrale. Aplicarea prevederilor alin. (1) inclusiv hotărârilor arbitrale este consecinţa firească a faptului că hotărârea arbitrală, comunicată părţilor, poate fi pusă în executare silită, chiar dacă a fost atacată cu acţiune în anulare. Or, din moment ce acţiunea în anulare poate fi admisă de către instanţă, cu consecinţa anulării titlului executoriu, se pune problema suportării riscului executării de către creditor şi a repunerii debitorului în drepturile sale.

Apreciem că alin. (2) ar fi fost mai exact dacă ar fi precizat că se referă la punerea în executare a hotărârilor arbitrale comunicate părţilor şi atacate, în termen, cu acţiune în anulare. Aceasta, deoarece problema suportării riscului executării nu se pune în cazul hotărârilor arbitrale neatacate în termen cu acţiune în anulare sau al celor în privinţa cărora a fost respinsă acţiunea în anulare.

Pentru detalii cu privire la soluţiile care se pot pronunţa în apel, a se vedea D.M. Gavriş, Consideraţii cu privire la calea de atac a apelului în noul Cod de procedură civilă, în P.S. nr. 19/2012.

3. Diferenţa faţă de reglementarea anterioară. Trebuie observat că vechea reglementare nu conţinea un articol similar celui analizat. Aspectele reglementate de art. 637 NCPC erau tratate implicit sau explicit în materia întoarcerii executării.

Considerăm că legiuitorul a procedat corect adoptând soluţia conform căreia, în condiţiile date, punerea în executare se face pe riscul creditorului, deoarece a tranşat problemele legate de riscul contractului (de exemplu, în cazul vânzării silite a bunurilor sau chiar în cazul vânzării libere a bunurilor, de către debitor cu acordul creditorului, dar pe parcursul executării silite) şi de pieirea fortuită a bunului executat.

Răspunde