Art. 638 Noul Cod de Procedură Civilă Alte titluri executorii Titlul executoriu
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Titlul executoriu
Titlul executoriu
Art. 638
Alte titluri executorii
(1) Sunt, de asemenea, titluri executorii şi pot fi puse în executare silită:
1. încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti care, potrivit legii, constituie titluri executorii;
2. înscrisurile autentice;
3. titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie.
(2) Suspendarea executării titlurilor prevăzute la alin. (1) pct. 2 şi 3 poate fi cerută şi în cadrul acţiunii de fond având ca obiect desfiinţarea lor. Dispoziţiile art. 718 se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 637 Noul Cod de Procedură Civilă Executarea hotărârilor... | Art. 639 Noul Cod de Procedură Civilă Înscrisurile autentice... → |
|---|
1. încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti. Prima categorie de astfel de titluri executorii este reprezentată de încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti. Fiind vorba de acte ale executorului judecătoresc, acestea sunt în acelaşi timp şi înscrisuri autentice conform art. 269 NCPC.
Nu orice încheiere sau proces-verbal
Citește mai mult
încheiate de executor sunt titluri executorii, ci doar cele care au această calitate potrivit legii. Prin urmare, caracterul de titlu executoriu al unei încheieri sau al unui proces-verbal trebuie so fie expres prevăzut în lege.Astfel, sunt titluri executorii: încheierea de actualizare a sumelor din titlul executoriu, emisă de executor la cererea creditorului potrivit art. 628 NCPC; încheierea executorului judecătoresc pentru sumele stabilite potrivit art. 669 NCPC (cheltuielile de executare); procesul-verbal de licitaţie prin care executorul stabileşte suma datorată de fostul adju-decatar care nu a depus preţul în termen, potrivit art. 849 NCPC, etc.
2. înscrisurile autentice. A doua categorie de „alte titluri executorii" este reprezentată, în formularea codului, de înscrisurile autentice.
înscrisul autentic este definit în art. 269 NCPC ca fiind înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi în condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea con
Pentru detalii, a se vedea D.M. Gavriş, Transferul proprietăţii şi riscul în contractul de vânzare-cumpărare, potrivit noului Cod civil, în P.S. nr. 20/2011.
Actele executorilor judecătoreşti, în limita competenţelor legale, sunt acte de autoritate publică, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.
simţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura lor şi data înscrisului. Este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică şi căruia legea îi conferă acest caracter.
Observând conţinutul art. 639, constatăm că reprezintă o dezvoltare a pct. 2 din art. 638; de altfel, titlul marginal al art. 639 este „înscrisurile autentice notariale".
Precizarea anterioară a fost necesară, pentru că se pune întrebarea dacă pct. 2 al art. 638 are în vedere înscrisurile autentice, astfel cum acestea sunt definite prin art. 269, sau are în vedere înscrisurile autentice notariale dezvoltate în art. 639? Răspunsul nu poate fi decât acela că pct. 2 al art. 638 se referă la înscrisurile autentice notariale. A accepta prima variantă - că art. 638 pct. 2 are în vedere înscrisurile autentice definite la art. 269 NCPC - ar însemna că toate actele întocmite de funcţionarii autorităţilor publice sunt titluri executorii, ceea ce, din motive care ţin de conţinutul respectivelor acte, din motive ce ţin de siguranţa circuitului juridic civil şi din motive ce ţin de interpretarea sistematică a normelor de procedură, nu poate fi acceptat. Din aspectul de necontestat că toate hotărârile judecătoreşti sunt înscrisuri autentice în sensul art. 269 şi din aspectul, de asemenea de necontestat, că nu toate hotărârile judecătoreşti sunt titluri executorii (ci doar hotărârile executorii şi cele definitive) se ajunge la concluzia că pct. 2 al articolului este greşit formulat şi nu poate avea în vedere înscrisurile autentice definite de art. 269 NCPC, ci doar înscrisurile autentice notariale, astfel cum sfera acestora este delimitată în art. 639.
Eroarea de la pct. 2 din articol este una de conţinut şi poate avea efecte practice negative, astfel că se impune a fi înlăturată, fie prin abrogarea pct. 2, fie prin completarea acestui punct cu sintagma „notariale care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă".
3. Titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie.
A treia categorie de „alte titluri executorii" este una mai largă şi cuprinde, pe de o parte, titlurile de credit, care sunt dezvoltate în art. 640, iar, pe de altă parte, alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie.
în cazul acestora din urmă, textul nu distinge nici după emitenţii sau beneficiarii înscrisurilor, nici după cum sunt înscrisuri autentice sau sub semnătură privată şi nici după cum sunt înscrisuri pe suport informatic, pe suport electronic sau pe suport de hârtie. Prin urmare, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, reţinem doar că, în privinţa acestor din urmă înscrisuri, pentru a fi titluri executorii, este necesar şi suficient ca legea sâ le recunoască putere executorie sau, mai exact, sâ prevadă că pot fi puse în executare silită.
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, a mărit semnificativ numărul titlurilor executorii. De exemplu, sunt titluri executorii: contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în formă autentică - doar pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege (art. 1798 Noul Cod Civil); contractele de arendare încheiate în formă autentică, precum şi cele înregistrate la consiliul local - doar pentru plata arendei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract (art. 1845 Noul Cod Civil); contractul de comodat încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă - doar în privinţa obligaţiei de restituire şi doar în cazul încetării contractului prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului (art. 2157 Noul Cod Civil); împrumutul de consumaţie, în condiţiile împrumutului de folosinţă (art. 2165 Noul Cod Civil).
Cazurile, condiţiile şi scopurile în vederea cărora legea recunoaşte caracterul de titlu executoriu unor înscrisuri sunt de strictă interpretare. Astfel, contractul de locaţiune
încheiat în formă autentică, pe durată nedeterminată, nu este titlu executoriu pentru restituirea bunului dat în locaţiune [art. 1809 alin. (2) Noul Cod Civil], iar contractul de comodat încheiat prin act autentic nu devine titlu executoriu în cazul decesului comodantului.
Trebuie precizat că părţile, instituţiile sau autoritâţile statului ori alte subiecte de drept nu pot sâ confere putere executorie înscrisurilor.
4. Suspendarea executării titlurilor executorii. Particularitatea titlurilor executorii reglementate în art. 638 de a nu fi rezultatul unui proces desfăşurat în faţa instanţei judecătoreşti sau a tribunalului arbitral a determinat legiuitorul ca, în cazul celor de la pct. 2 şi 3, să prevadă posibilitatea suspendării executării lor în cadrul acţiunii de fond prin care se urmăreşte desfiinţarea titlului executoriu. în sensul articolului, acţiunea de fond poate fi o acţiune în anulare, o acţiune în constatarea nulităţii, o acţiune în rezoluţiune sau în reziliere, precum şi orice altă acţiune prin care se urmăreşte lipsirea de efecte juridice (altfel spus, desfiinţarea) a titlului executoriu.
în cadrul acţiunii de fond se poate solicita, de către partea interesată, suspendarea executării titlului executoriu (doar dacă anterior a fost pus în executare), după regulile prevăzute în art. 718 NCPC (pentru motive temeinice, de regulă cu darea prealabilă a unei cauţiuni etc.), care se aplică în mod corespunzător.
Simpla introducere a acţiunii de fond prin care se urmăreşte desfiinţarea titlului executoriu nu are ca efect suspendarea executării silite. Dacă în cadrul acţiunii de fond nu se solicită suspendarea executării sau dacă nu se introduce o acţiune de fond, debitorul poate solicita suspendarea în cadrul contestaţiei la executare în baza aceluiaşi art. 718 NCPC.