Art. 662 Noul Cod de Procedură Civilă Creanţa certă, lichidă şi exigibilă Sesizarea organului de executare Efectuarea executării silite

Art. 662

Creanţa certă, lichidă şi exigibilă

(1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

(2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

(3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

(4) Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

(5) Creanţele cu termen şi cele condiţionale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.

Comentarii despre Art. 662 Noul Cod de Procedură Civilă Creanţa certă, lichidă şi exigibilă Sesizarea organului de executare Efectuarea executării silite

Mary Hailean 20.07.2014

1. Caracterul cert şi lichid al creanţei. „Caracterul de constrângere al măsurilor de executare şi împrejurarea că ele pot uneori crea îndatoriri pentru terţi impun ca această fază a procesului civil să nu înceapă decât după ce s-a constatat, în mod neîndoielnic, dreptul la urmărire silită şi s-a stabilit şi momentul de când ea poate fi pornită. Pentru pornirea executării silite este necesar ca creanţa pusă în executare să fie certă, lichidă şi exigibilă, iar dreptul de a executa să fie constatat printr-un înscris, anume întocmit potrivit legii, înscris denumit titlu executoriu".

Reglementarea

Citește mai mult

anterioară prevedea aceleaşi condiţii pentru efectuarea executării silite, dar criteriile care permiteau stabilirea caracterului cert şi lichid al creanţei erau mai largi. Astfel, potrivit art. 379 alin. (3) CPC 1865, „creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul". Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, „creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".

Actualmente, caracterul cert al creanţei trebuie sâ rezulte din însuşi titlul executoriu, iar caracterul lichid al acesteia trebuie sâ poatâ fi determinat prin raportare la elementele conţinute în titlul executoriu.

Articolul 662 nu permite efectuarea executării unei creanţe constatate printr-un titlu executoriu dacă dovedirea caracterului cert sau lichid al creanţei se face prin alte înscrisuri, chiar dacă acestea sunt autentice sau chiar dacă, sub semnătură privată fiind, sunt recunoscute de debitor.

2. Caracterul exigibil. Potrivit alin. (4) al art. 662, creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsa la scadenţă. Codul asimilează cu o creanţă exigibilă situaţia debitorului care, deşi beneficiază de un termen de plată, este decăzut din acesta. Potrivit art. 1417 Noul Cod Civil, debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvenţă declarată în condiţiile legii, precum şi atunci când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanţiile promise. Decăderea din beneficiul termenului poate fi cerută şi atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situaţia de a nu mai satisface o condiţie considerată esenţială de creditor la data încheierii contractului.

Decăderea din beneficiul termenului trebuie constatată sau, după caz, dispusă de către instanţă, iar hotărârea care dovedeşte exigibilitatea anticipată trebuie depusă la executor împreună cu titlul executoriu.

Potrivit ultimului alineat al art. 662, creanţele cu termen sau cele condiţionale nu pot fi puse în executare decât după împlinirea termenului (cu excepţia debitorului decăzut din beneficiul termenului) sau realizarea condiţiei. Trebuie precizat că textul are în vedere creanţele (sau obligaţiile) afectate de o condiţie suspensivă.

Titularii unor creanţe afectate de termen sau condiţie suspensivă vor putea participa la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului, conform dispoziţiilor art. 873 alin. (3), art. 880 şi art. 881 NCPC. Cu titlu de excepţie, art. 780 alin. (4) NCPC prevede că se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie, în acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.

Răspunde