Art. 665 Noul Cod de Procedură Civilă Încuviinţarea executării silite Sesizarea organului de executare Efectuarea executării silite

CAPITOLUL IV
Efectuarea executării silite

SECŢIUNEA 1
Sesizarea organului de executare

Art. 665

Încuviinţarea executării silite

(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 664 alin. (1) şi dovada taxei de timbru.

(2) Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează de instanţă în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare.

(3) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, şi autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

(4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

(5) Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege;

4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

5. debitorul se bucură de imunitate de executare;

6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

7. există alte impedimente prevăzute de lege.

(6) Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

(7) În partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:

Noi, Preşedintele României,

Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui instanţei şi a grefierului.)

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 665 Noul Cod de Procedură Civilă Încuviinţarea executării silite Sesizarea organului de executare Efectuarea executării silite




Mary Hailean 20.07.2014
1. Reglementarea anterioară. Procedura încuviinţării executării silite de către instanţă a fost introdusă în Codul de procedură de la 1865 prin O.U.G. nr. 138/2000m. începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă menţionate - 2 ianuarie 2001 Codul de procedură civilă reglementa o procedura de încuviinţare a executării silite şi o procedură de învestire cu formulă executorie, ambele presupunând intervenţia instanţei judecătoreşti şi verificarea unor aspecte care, în mare măsură, erau identice.

Pentru a evita paralelismul reglementării, suprapunerea de competenţe şi tergiversarea
Citește mai mult executării, Codul de procedură civilă a fost modificat prin Legea nr. 459/2006 în sensul înlăturării procedurii încuviinţării executării silite de către instanţă. Astfel, după data intrării în vigoare a legii menţionate - 12 ianuarie 2007 -, executorul judecătoresc sesizat de creditor proceda la executarea silită cu singura condiţie ca titlul să fie învestit cu formulă executorie. Executorul nu mai solicita instanţei să încuviinţeze executarea silită.

în formularea dată prin ordonanţa de urgenţă, art. 3731 CPC 1865 avea următorul cuprins: „Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu. Instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. După încuviinţarea cererii instanţa va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia".

Art. 373^1 alin. (1) şi (2) CPC 1865, în forma modificată prin Legea nr. 459/2006, prevedea că „Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Executorul judecătoresc este dator să stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu şi pentru respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate". Art. 374 CPC 1865, în forma modificată prin Legea nr. 459/2006, prevedea că „Hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art. 269

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 458/2009 s-a constată că dispoziţiile art. 3731 CPC 1865, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006, sunt neconstituţionale, deoarece modificarea respectivă a determinat desfiinţarea unei importante garanţii a dreptului la un proces echitabil al tuturor părţilor implicate în procedura executării silite, prin înlăturarea controlului instanţelor judecătoreşti asupra începerii acestei proceduri, fiind încălcate astfel dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4), art. 21 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1), cu raportare la art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Urmare a deciziei Curţii Constituţionale, prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, art. 3711 CPC 1865 a fost modificat în sensul reintroducerii procedurii încuviinţării executării silite de către instanţă.

2. Actuala reglementare. Articolul 665 NCPC reglementează procedura încuviinţării executării silite de câtre instanţă, incluzând şi aspectele relative la formula executorie, care în vechiul cod erau reglementate distinct. Procedând în acest fel, legiuitorul a realizat o economie de reglementare, fără a mai lăsa loc obiecţiilor de neconformitate cu Constituţia. Din punctul de vedere al părţilor, actuala reglementare este superioară, deoarece presupune economie de timp şi de cheltuieli.

alin. (1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formula executorie".

Potrivit art. 371'CPC 1865 în forma modificată prin Legea nr. 202/2010: „(1) Cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv. (2) Instanţa de executare încuviinţează executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviinţare a executării silite.

(3) în temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviinţare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, dispoziţiile art. 3711 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător. încuviinţarea executării silite este de drept valabilă şi pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de
executare silită încuviinţate. (4) Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă: 1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; 2. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerinţă este necesară pentru pornirea executării silite; 3. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; 4. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 5. există alte impedimente prevăzute de lege. (5) încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare. (6) în tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate. (7) Dacă socoteşte că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condiţiile legii, lămuriri în legătură cu veniturile şi bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum şi pentru a-l determina să execute de bunăvoie obligaţia sa, arătându-i consecinţele la care s-ar expune în cazul continuării executării silite. în toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. (8) Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lămuririle necesare, precum şi darea de informaţii incomplete ori eronate atrag răspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 1082 alin. (2), dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală. (9) în situaţia prevăzută la art. 3717 alin. (1), executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părţii să îşi îndeplinească de îndată obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare".

Art. 269, art. 3733 şi art. 374-376 CPC 1865.

Modalitatea concretă de încuviinţare a executării silite este caracterizată prin instituirea de către legiuitor a unor termene scurte în cadrul cărora participanţii la această procedură trebuie să îşi exercite drepturile sau să îşi execute obligaţiile.

3. Cererea de încuviinţare a executării. Executorul judecătoresc trebuie să solicite instanţei încuviinţarea executării silite în maximum 3 zile de la data înregistrării cererii de executare silită şi a dispunerii prin încheiere a deschiderii dosarului de executare.

Deşi alin. (1) al art. 665 nu prevede, termenul de 3 zile avut la dispoziţie de către executor pentru a solicita încuviinţarea executării silite poate să curgă şi de la momentul admiterii plângerii împotriva refuzului executorului de a deschide procedura de executare în condiţiile art. 664. Aceasta, deoarece încheierea de admitere a plângerii este executorie.

Instituirea unor termene scurte şi folosirea un expresii rezolute („în cel mult", „în termen de maximum") denotă intenţia legiuitorului de a pune accentul pe celeritatea procedurii, în condiţiile în care termenele respective nu privesc exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor, pentru ca, în cazul nerespectării lor, să poată fi aplicate sancţiunile prevăzute în art. 185 NCPC.

4. Soluţionarea cererii. Instanţa de executare trebuie să soluţioneze cererea în maximum 7zile, putând amâna pronunţarea cu cel mult 48 ore şi trebuind să motiveze încheierea în cel mult 7 zile de la pronunţare.

Soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite se face: (a) de către instanţa de executare, (b) în camera de consiliu, (c) fără citarea părţilor, (d) prin încheiere.

Apreciem că prevederea potrivit căreia cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în camera de consiliu nu a fost afectată de dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. XII din Legea nr. 2/2013, deoarece norma conţinută în art. 665 alin. (2) NCPC reprezintă un caz în care, „legea prevede altfel".

încheierea pronunţată de către instanţă este definitivă, dacă s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, sau este atacabilă exclusiv cu apel numai de către creditor în termen de 5 zile de la comunicare, dacă s-a respins cererea de încuviinţare a executării.

Apelul declarat de creditor se soluţionează prin decizie definitivă de către tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială figurează judecătoria care a pronunţat încheierea.

întrucât debitorul nu participă la judecarea cererii de încuviinţare a executării silite -nu este citat, nu i se comunică şi nu poate ataca încheierea -, opinăm că procedura încuviinţării este o procedură necontencioasă judiciară. O consecinţă a acestei calificării este aceea că apelul împotriva încheierii de respingere se soluţionează în camera de consiliu conform art. 534 alin. (5) NCPC, cu citarea exclusiv a apelantului creditor. O altă consecinţă este aceea că instanţa sesizată cu o cerere de încuviinţare a executării silite nu va declina competenţa, ci va trimite dosarul instanţei competente.

Trebuie precizat că încheierea de admitere este definitivă doar din perspectiva creditorului şi doar în această procedură a încuviinţării executării silite. Debitorul sau alte peroane vătămate vor putea ataca încheierea de încuviinţare a executării pe calea contestaţiei la executare în condiţiile art. 711 alin. (3) şi art. 714 alin. (1) pct. 3 şi alin. (4).

încheierea de încuviinţare a executării silite trebuie să arate titlul executoriu, respectiv să prevadă suma şi toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor. Chiar dacă titlul executoriu pus în executare cuprinde şi alte sume, nu vor putea fi urmărite bunuri pentru alte debite decât cele prevăzute în încheierea de încuviinţare.

Instanţa va indica modalitatea concreta de executare silita atunci când s-a solicitat expres aceasta. Modalităţile concrete de executare sunt cele indicate la art. 624 NCPC. Competenţa organului de executare se stabileşte inclusiv în funcţie de modalitatea de executare.

Menţiunea privind autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu reafirmă faptul că titularul executării silite este creditorul, şi nu organul de executare. Lipsa acestei menţiuni din încheiere se sancţionează cu nulitatea condiţionată de vătămare, în condiţiile art. 175 alin. (1) NCPC.

5. Efectele încuviinţării executării silite:

a) creditorul va putea cere executorului să recurgă simultan sau succesiv la toate modalităţile de executare prevăzute de lege; apreciem că, dacă instanţa a încuviinţat o anumită modalitate de executare, executorul nu va putea recurge la altă modalitate de executare;

b) executorul care a solicitat şi obţinut încuviinţarea executării (la cererea creditorului) este competent să efectueze toate modalităţile de executare, chiar dacă, în cazul unora dintre acestea, luate separat, nu ar fi fost competent conform art. 651 NCPC;

c) încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării1'1; per a con-trario, încheierea nu dă dreptul la urmărirea silită a unor bunuri aflate pe teritoriul altor state, chiar dacă acestea sunt proprietatea debitorului;

d) încheierea de încuviinţare a executării include cheltuielile de executare efectuate sau care se vor efectua pe parcursul executării;

e) încuviinţarea executării se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de către executorii judecătoreşti în cadrul procedurii de executare silită; pentru executarea acestor titluri nu este necesară o nouă procedură de încuviinţare.

6. Respingerea cererii. Cazuri. Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

a) cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat. Textul are în vedere atât nerespectarea dispoziţiilor art. 623, potrivit căruia pe lângă executorii judecătoreşti pot exista şi alte organe de executare dacă sunt prevăzute în legi speciale, cât şi nerespectarea dispoziţiilor 651 NCPC, care reglementează competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti;

b) hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; textul are în vedere nerespectarea dispoziţiilor art. 632-640 NCPC; cererea de încuviinţare va fi respinsă pentru acest motiv dacă solicitarea este formulată de reclamantul căruia prin hotărâre judecătorească definitivă i s-a respins sau anulat cererea;

c) înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege; textul are în vedere nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute în legile speciale în cazul titlurilor executorii precum: titlurile de credit, contractul de locaţiune (art. 1798 Noul Cod Civil), contractul de leasing (art. 7-S^in O.G. nr. 51/1997, republicată) etc.;

d) creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă în sensul art. 662 NCPC. Articolul 665 stabileşte că încheierea de încuviinţare produce efecte pe întreg teritoriul ţării şi permite recurgerea la oricare dintre formele de executare până la realizarea integrală a sumei şi accesoriilor acesteia, pentru care s-a încuviinţat urmărirea, dar nu stabileşte că, în cazul titlurilor executorii care conţin obligaţii cu executare succesivă şi periodică, este sufi

A se vedea şi infro, comentariul de la art. 819-820.

cientă o singură încheiere de încuviinţare, inclusiv pentru prestaţiile viitoare (acestea, prin ipoteză, nu sunt exigibile în sensul punctului analizat); întrucât prestaţiile viitoare sunt creanţe cu termen, ele nu pot fi puse în executare, însă pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului; o excepţie de la dispoziţiile analizate regăsim în art. 780 alin. (4) NCPC, care prevede posibilitatea popririi creanţei cu termen ori sub condiţie, executarea popririi urmând a se face după ajungerea la termen ori la data îndeplinirii condiţiei;

e) debitorul se bucură de imunitate de executare în sensul art. 631 alin. (1) teza ll-a NCPC;

f) titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; motivul de respingere este aplicabil obligaţiilor care nu se încadrează în dispoziţiile art. 628 NCPC;

g) există alte impedimente prevăzute de lege; acest ultim caz nu este de ordin general şi nu vizează neregularităţi care nu au putut fi încadrate în cazurile menţionate anterior, ci se referă la impedimente strict şi expres prevăzute de lege; considerăm că se încadrează în „alte impedimente prevăzute de lege" aspectele relative la timbraj, dispoziţiile legale speciale care suspendă temporar dreptul de a cere sau continua executarea silită a anumitor titluri executorii etc.

Formularea alin. (5) este univocă, în sensul că instanţa poate respinge cererea de încuviinţare numai în cazurile expres prevăzute. Prin urmare, nu se va putea respinge cererea de încuviinţare pe motiv că dreptul de a obţine executarea silită s-a prescris [oricum, potrivit art. 706 alin. (1) NCPC, prescripţia nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate].

încheierea prin care s-a respins o cerere de încuviinţare a executării silite nu poate fi opusă cu autoritate de lucru judecat într-o cerere ulterioară de încuviinţare ale cărei lipsuri iniţiale au fost complinite.

7. Formula executorie. Dacă se admite cererea de încuviinţare a executării silite, în partea finală a încheierii va fi adăugată formula executorie prevăzută la alin. (7) al art. 665.

Actuala formulă executorie se referă exclusiv la executorii judecătoreşti, pe când formula din art. 269 CPC 1865 se referea la organele de executare. Diferenţa de conţinut denotă intenţia legiuitorului de a exclude de la procedura încuviinţării titlurile executorii care constată creanţe fiscale şi presupun alte organe de executare.

8. Cazuri speciale de încuviinţare a executării silite, a) încuviinţarea executării silite pe teritoriul României a hotărârilor străine care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială sau al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti.

în cazul hotărârilor menţionate, cererea de încuviinţare a executării silite se introduce la tribunalul de domiciliu al părţii împotriva căreia se solicită executarea sau la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială se află locul de executare (art. 39 şi anexa nr. II din Regulamentul nr. 44/2001), respectiv la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are reşedinţa obişnuită persoana împotriva căreia se solicită executarea sau la tribunaiul unde are reşedinţa oricare dintre copiii vizaţi de cerere (art. 29 din Regulamentul nr. 2201/2003).

Hotărârile tribunalului vor putea fi atacate numai cu apel, conform art. 650 alin. (3) NCPC

Termenul de apel nu va fi însă cel prevăzut de art. 650 alin. (3), ci cel prevăzut la art. 43 alin. (5) din Regulamentul nr. 44/2001, respectiv art. 33 alin. (5) din Regulamentul nr. 2201/2003, deoarece dispoziţiile regulamentelor nu trebuie transpuse, ci se aplică direct situaţiilor pentru care au fost edictate. Astfel, calea de atac se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii. Dacă partea împotriva căreia se solicită executarea are domiciliul pe teritoriul unui stat membru, altul decât cel în care s-a pronunţat hotărârea de încuviinţare a executării, termenul pentru depunerea căii de atac este de două luni şi începe să curgă de la data comunicării care a fost efectuată fie persoanei respective, fie la domiciliul acesteia. Acest termen nu poate fi prelungit pe motiv de distanţă.

întrucât dispoziţiile din regulamentele menţionate sunt direct aplicabile, apreciem că, în cadrul comentariului la art. 665, nu se impun dezvoltări suplimentare.

b) încuviinţarea executării hotărârilor judecătoreşti străine, din state nemembre UE, se face de către tribunalul în circumscripţia căruia urmează să se facă executarea.

9. Cazuri în care nu este necesară încuviinţarea executării silite, a) Nu este necesară încuviinţarea executării silite în cazul punerii în executare a titlurilor executorii europene. Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate prevede, în art. 5 intitulat „Eliminarea procedurii de exequatur", că o hotărâre judecătorească care a fost certificată ca titlu executoriu european în statul membru de origine este recunoscută şi executată în celelalte state membre fără a fi necesară încuviinţarea executării şi fără a fi posibilă contestarea recunoaşterii sale.

b) Nu este necesară încuviinţarea executării silite conform art. 665 când executarea se efectuează de alte organe de executare decât executorii judecătoreşti. De exemplu, titlurile executorii care constată creanţe fiscale se execută în condiţiile Codului de procedură fiscală, fără a fi necesară încuviinţarea executării silite.
Răspunde
Dan 4.05.2015
Se pare ca in aceasta sursa de informare, redactata la acest link, la aceasta data, nu este operata modificarea art. 665 NCPC conform Legii nr.138/2014.
Răspunde
emil 18.12.2013
In faza de fond a unei actiuni de contestare a executarii silite, am constatat ca atat in Intampinare cat si in Cererea adresata initial de Creditor, Executorului judecatoresc, nu sunt indeplinite de catre Creditor conditiile referitoare la rerezentare.
La art 665(6) cpc se mentioneaza ca "Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac". Asta inseamna ca desi, din faza de adresare a cererii se strecoara o nelegalitate (neprezentarea inscrisului referitor la mandatul de reprezentare), executorul jud nu o constata, Instanta
Citește mai mult competenta nu o constata si incuviinteaza executarea) si la randul sau, Instanta de judecata nu o constata, nu exista nici o cale de atac?.
Eu inteleg ca nu pot sa atac Incheierea de incuviintare dar cred ca pot ataca solicitarea executorului adresata in conditii de nelegalitate, Instantei competente in vederea incuviintarii executarii.
Ce puteti sa-mi spuneti?
Răspunde
Ioana 15.09.2013
Ce se intampla daca am platit suma din care am fost dat in judecata!! Executorul a trecut la oprirea pensiei chiar daca eu m-am achitat !
Răspunde