Art. 85 Noul Cod de Procedură Civilă Forma mandatului Reprezentarea părţilor în judecată Părţile

CAPITOLUL II
Părţile

SECŢIUNEA a 4-a
Reprezentarea părţilor în judecată

Art. 85

Forma mandatului

(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.

(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 85 Noul Cod de Procedură Civilă Forma mandatului Reprezentarea părţilor în judecată Părţile




Traian 11.06.2021
85 Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat
 se dovedeste prin înscris autentic si prin delegatie verbala in instanta si consemnata cu aratarea limitelor si a duratei reprezentarii.
84 (1) reprezentarea persoanele juridice pot fi convenţionale în faţa instanţelor de judecată dată
numai prin consilier juridic sau avocat.
 se dovedeste prin imputernicire avocatiala sau delegatie
Răspunde
gerghealina 8.12.2013
Spre deosebire de reglementarea anterioară, potrivit căreia procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuia făcută prin înscris sub semnătură legalizată, conform art. 68 alin. (1) CPC 1865, în prezentul cod împuternicirea pentru reprezentarea convenţională a persoanei fizice dată mandatarului neavocat trebuie încheiată în forma înscrisului autentic.

Similar Codului de procedură civilă din 1865, în ipoteza reprezentării convenţionale a persoanei fizice de către un mandatar neavocat, dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie
Citește mai mult verbala, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării. Ca atare, instanţa va întreba partea dacă doreşte să fie reprezentată în justiţie de către mandatar, în ce etapa procesuală şi care sunt limitele împuternicirii, cu menţionarea împrejurării dacă acesta poate efectua acte procedurale de dispoziţie în numele părţii. Cele arătate în precedent trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 87 alin. (1) NCPC, potrivit cărora mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa aceleiaşi instanţe, el putând fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.

Dacă procura depusă la dosar nu îmbracă forma autentică şi nici partea nu a dat declaraţie verbală de reprezentare potrivit prevederilor art. 85 alin. (2) NCPC, iar lipsurile nu au fost complinite până la termenul acordat în acest scop, instanţa va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi va anula cererea în consecinţă, neputând fi luată în considerare o împuternicire nulă absolut pentru nerespectarea formei autentice.

Este de remarcat faptul că noul Cod de procedură civilă nu mai menţionează distinct procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecata şi procura de reprezentare în judecată, cum prevedea art. 68 alin. (1) CPC 1865, în prezent reprezentarea în judecată incluzând şi dreptul de introducere şi semnare a cererilor în justiţie.

în ipoteza reprezentării convenţionale a persoanelor fizice (prin avocat) sau a persoanelor juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică, constituite potrivit legii, împuternicirea avocaţiala sau delegaţia/împuternicirea de reprezentare juridica trebuie anexată la dosar, pentru acestea legea nesolicitând forma autentică.

Avocatul nu poate reprezenta partea în temeiul unei procuri autentice precum aceea cerută mandatarilor neavocaţi sau în baza declaraţiei verbale a părţii în acest sens, întrucât i se aplică dispoziţiile legii speciale de organizare şi exercitare a profesiei, la care face trimitere art. 85 alin. (2) NCPC.
Răspunde