Art. 414 Noul Cod Penal Dezertarea Infracţiuni săvârşite de militari
Comentarii |
|
Infracţiuni săvârşite de militari
Art. 414
Dezertarea
(1) Absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, a oricărui militar se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Dezertarea săvârşită în următoarele împrejurări:
a) de doi sau mai mulţi militari împreună;
b) având asupra sa o armă militară;
c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român,
se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgenţă, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depăşit 24 de ore se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
← Art. 413 Noul Cod Penal Absenţa nejustificată Infracţiuni... | Art. 415 Noul Cod Penal Încălcarea consemnului Infracţiuni... → |
---|
în noul Cod penal, infracţiunea de dezertare este prevăzută într-o formă simplă [alin. (1)] şi două forme agravate [alin. (2) şi (3)], spre deosebire de Codul penal din 1969, unde era structurată în doar două forme, dintre care una tip şi una agravată.
în forma sa simplă, infracţiunea de dezertare are un conţinut constitutiv identic cu cel din norma corespondentă din reglementarea anterioară [alin. (1) al art. 332
Citește mai mult
CP 1969], singura modificare adusă priveşte regimul sancţionator, care a cunoscut o atenuare. Astfel, infracţiunea de dezertare constă în absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, a oricărui militar.în actualul context legislativ, au calitatea de militari şi, astfel, pot comite infracţiunea de dezertare militarii profesionişti, militarii în termen, elevii sau studenţii la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională (cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare), soldaţii sau gradaţii voluntari, precum şi militarii concentraţi.
în alin. (2) al art. 414 NCP a fost introdusă o nouă formă agravat a, fora corespondent în reglementarea anterioară, care presupune comiterea faptei de dezertare în vreuna dintre următoarele împrejurări: de doi sau mai mulţi militari împreună; de un militar având asupra sa o armă militară; în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român.
Comiterea faptei de doi sau mai mulţi militari împreună presupune o pluralitate de făptuitori şi participarea concomitentă a acestora la realizarea infracţiunii. Această din urmă condiţie este îndeplinită atunci când toţi participanţii, în baza unei înţelegeri prealabile comune, săvârşesc în mod nemijlocit fapta de dezertare (fiecare participant urmând a răspunde în calitate de autor al infracţiunii), precum şi atunci când fapta este comisă în condiţiile complicităţii concomitente.
Săvârşirea faptei având asupra sa o armă militară presupune ca, pe timpul absentării nejustificate, făptuitorul să poarte, să deţină asupra sa o armă destinată uzului militar.
Cel de-al treilea element circumstanţial agravat se referă la timpul şi locul comiterii infracţiunii. Astfel, dezertarea este mai gravă atunci când este comisă în timpul misiunii la care militarul participă şi care se desfăşoară în afara teritoriului statului român.
Forma mai gravă a infracţiunii, prevăzută la alin. (3) al art. 414 NCP, are un conţinut asemănător formei agravate din reglementarea anterioară. Deosebirea între cele două texte de incriminare constă în aceea că în noua lege penală fapta de dezertare este mai gravă nu numai atunci când este comisă în timp de război, împrejurare ce se regăseşte şi în vechea normă de incriminare, ci şi atunci când este săvârşită pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgenţă,
împrejurări ce nu erau prevăzute în norma corespondentă. Prin adăugarea acestor două împrejurări noi referitoare la locul comiterii faptei - un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau un teritoriu pe care a fost proclamată starea de urgenţă-, s-a produs o extindere a situaţiilor în care infracţiunea examinată dobândeşte caracter mai grav.
Potrivit dispoziţiilor art. 431 NCP, în cazul infracţiunii de dezertare, acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea comandantului.
Legea penala mai favorabila. Prin condiţiile de incriminare, legea veche este mai favorabilă, întrucât nu califica fapta atunci când era comisă de doi sau mai mulţi militari împreună, de un militar având asupra sa o armă militară sau în timpul misiunilor la care participa în afara teritoriului statului român, precum şi atunci când dezertarea era săvârşită pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgenţă.
Prin regimul de sancţionare, legea nouă este mai favorabilă, deoarece, în cazul variantei simple a infracţiunii, a fost prevăzută alternativ şi amenda penală şi, atât pentru forma simplă, cât şi pentru cea agravată de la alin. (3), limita maximă a pedepsei închisorii a fost redusă faţă de cea din norma corespondentă din Codul penal din 1969.