Conflict între avocați și notari pe noile taxe judiciare
| Comentarii |
|
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a publicat la 1 august 2013 un comunicat prin care își arată dezacordul cu privire la documentul intitulat "APELUL Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România privind necesitatea asigurării garanţiilor efective ale dreptului de acces la instanţă prin reglementările adoptate în materia taxelor judiciare de timbru" publicat pe site-ul Uniunii Naționale a Barourilor din România la scurt timp după intrarea în vigoare a noii OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Poziţia Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România faţă de Apelul Uniunii Naţionale a Barourilor din România către Guvernul României,
Parlamentul României şi către toate autorităţile abilitate să ia măsurile care se impun pentru restabilirea garanţiilor corespunzătoare dreptului de acces la instanţă prin modalitatea de reglementare a taxelor judiciare de timbru
Adoptat de Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România în şedinţa din data de 19 iulie 2013
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a luat act cu stupoare despre difuzarea acestui document în care se susţine, printre altele, că „nivelul actual al taxelor judiciare de timbru în materie reflectă protejarea incorectă a procedurilor notariale în defavoarea procedurilor judiciare statale, astfel încât discriminarea făcută legal prin stabilirea unor taxe ce favorizează o categorie socio-profesională care îşi desfăşoară activitatea pe principii specifice profesiilor liberale, este incorectă."
În primul rând, autorii Apelului pierd din vedere raţiunile care au determinat aprobarea noului act normativ, reluate de Ministerul Justiţiei şi în comunicatul de presă din data de 11 iulie 2013:
„Adoptarea de către Guvernul României a OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost determinată de evoluţia înregistrată în plan legislativ din ultima perioadă (în special transformările care au avut loc prin adoptarea noului cod civil şi a noului Cod de procedură civilă), şi vizează actualizarea şi modernizarea sistemului de taxare, precum şi sistematizarea legislaţiei în materia taxelor de timbru. Sumele care revin bugetului de stat din taxele judiciare de timbre sunt destinate să fie folosite la finanţarea sistemului judiciar în vederea implementării noilor Coduri.
Actul normativ referitor la nivelul taxelor judiciare de timbru conţine prevederi exprese menite să asigure liberul acces la justiţie, precum:
- cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este scutită de la plata taxei judiciare de timbru;
- s-a prevăzut în mod expres restituirea, în parte, a taxei judiciare de timbru în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;
- când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru;
- pentru cererile de întoarcere a executării silite a fost prevăzută taxarea cu taxă fixă având în vedere, pe de o parte divergentele existente în practica judiciară, iar pe de altă parte, inechitatea stabilirii unei taxe la valoare pentru această categorie de cereri;
- a fost stabilit un sistem mai clar de determinare a cuantumului taxei judiciare de timbru."
De asemenea, în Expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr.80/2013 se arată foarte clar că noua reglementare este conformă atât jurisprudenţei Curţii Constituţionale cât şi celei a CEDO în această materie.
OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost avizată favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ, cu menţiunea că propunerile CSM care vizau stabilirea unei taxe judiciare de timbru pentru acţiunea de divorţ la un nivel superior onorariului notarial perceput în acest caz nu s-au regăsit în forma actului normativ adoptată de Guvern.
Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că actului normativ a fost adoptat în contextul unui fenomen infracţional, din care fac parte, din păcate, şi profesionişti ai dreptului: ne referim la evitarea procedurii legale notariale şi crearea , cu bună ştiinţă, a unui fals litigiu între părţile unui raport juridic, pentru a evaziona taxelor notariale şi impozitele statului. Faptul că activitatea evazionistă a devenit un fenomen este arhicunoscut şi de către UNBR, dar dorim totuşi să amintim un exemplu recent, cel de la judecătoria Ineu, reflectat în comunicatele DNA din ultimeje săptămâni.
În al doilea rând, afirmaţii precum: protejarea incorectă..., discriminarea..., favorizarea unei profesii iiberaie puteau fi făcute, cu argumente solide, încă de acum mai bine de cinci ani, când a fost adoptată OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă!
Pentru că, în acel moment, putea fi vorba, într-adevăr , de protejare incorectă, de discriminare, de favorizarea unei profesii liberale, atunci când principalii beneficiari ai acestei reglementări nu puteau fi decât avocaţii, dar asigurarea fondurilor pentru plata onorariilor avocaţiale, inclusiv plata oficiilor, se făcea, în mare parte din impozitele plătite de notarii publici!
Reacţia colegilor avocaţi este astfel de înţeles, în condiţiile în care Legea nr. 146/1997, abrogată şi înlocuită de OUG nr.80/2013, prevedea expres la art.26 că o mare parte din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti au ca destinaţie finanţarea sistemului de ajutor public judiciar si a sistemului de asistentă juridică, aceeaşi destinaţie având-o şi o cotă substanţială din sumele provenind din taxele judiciare de timbru.
Este normal însă să beneficieze de ajutor public judiciar şi cetăţenii care solicită proceduri notariale, cel puţin în materia succesiunilor, divorţului, partajului, în aceleaşi condiţii ca şi cei care aleg calea justiţiei contencioase.
Dar, la acea vreme, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a înţeles constrângerile bugetare, a acceptat ca notarii să rămână doar finanţatori ai sistemului de ajutor public judiciar, alegând să soluţioneze cazurile sociale din rândul beneficiarilor de proceduri notariale strict prin reglementarea internă a scutirilor şi reducerilor de onorarii.
Nu în ultimul rând, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România se alătură demersurilor de reglementare a destinaţiei sumelor încasate cu titlu de taxă judiciară de timbru care trebuie să asigure surse de finanţare pentru sistemul judiciar, cu precizarea că în cadrul sistemului justiţiei din România, alături de judecători, procurori, avocaţi sau executori judecătoreşti, există şi notarii publici.
Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România
Documentul care i-a "supărat" pe notari
Publicăm mai jos apelul Uniunii Naţionale a Barourilor din România către Guvernul României, Parlamentul României şi către toate autorităţile abilitate să ia măsurile care se impun pentru restabilirea garanţiilor corespunzătoare dreptului de acces la instanţă prin modalitatea de reglementare a taxelor judiciare de timbru şi poziţia Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, adoptată în şedinţa din data de 19 iulie 2013.
APELUL
Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România
privind necesitatea asigurării garanţiilor efective ale dreptului de acces la instanţă prin reglementările adoptate în materia taxelor judiciare de timbru
în exercitarea obligaţiilor instituite de dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi (5) din Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi de art. 2 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de avocat care consacră obligaţia avocatului de a stărui şi a apăra cu mijloace specifice dreptul la un proces echitabil şi pentru realizarea liberului acces la justiţie al persoanelor fizice şi juridice,
în îndeplinirea misiunii avocatului, care, într-o societate democratică trebuie să vegheze la respectul statului de drept şi a intereselor celor ale căror drepturi şi libertăţi le apără, potrivit prevederilor art. 1.1. din Codul deontologic al avocaţilor români, care reproduce prevederile Codului deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană,
având în vedere modificarea dispoziţiilor legale privind taxele judiciare de timbru intervenită prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de Urgenţă nr. 80/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013,
ţinând cont că într-un stat de drept - ca expresie a principiilor democratice şi a supremaţiei legii — este esenţial imperativul asigurării dreptului de acces efectiv la instanţă, astfel cum acesta este consacrat prin art.21 din Constituţia României, art. 10 din Declaraţia universală a drepturilor omului, art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,
în consens cu Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie,
în temeiul art. 66 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea 51/1995, republicată, privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
CONSILIUL UNIUNII NAŢIONALE A BAROURI LOR DIN ROMÂNIA,
formulează prezentul APEL
către Guvernul României, Parlamentul României şi către toate autorităţile abilitate să ia măsurile care se impun pentru restabilirea garanţiilor corespunzătoare dreptului de acces la instanţă prin modalitatea de reglementare a taxelor judiciare de timbru.
Statul este obligat să acorde oricărei persoane toate facilităţile rezonabile pentru acces la justiţie. înlăturarea oricărei bariere formale şi evitarea condiţionării accesului la justiţie de parcurgerea unor proceduri prealabile, dar mai ales, stabilirea unor costuri accesibile ale accesului la procedurile judiciare, reprezintă garanţii fundamentale ce dau expresie măsurii în care statul îşi îndeplineşte obligaţia de asigura efectivitatea exercitării dreptului de acces la justiţie.
Noua reglementare în materia taxelor judiciare de timbru majorează cuantumul taxelor de acces la justiţie la un nivel ce depăşeşte cu mult posibilităţile de plata ale justiţiabililor.
Măsurile luate sunt lipsite de proporţionalitate şi încalcă dispoziţiile art. 21, art. 124 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţia României.
Noua reglementare nu are un suport corespunzător în realitatea economică concretă a României. Majoritatea populaţiei României a sărăcit pe fondul crizei economice. în unele situaţii, majorarea taxelor s-a făcut cu peste 20 % faţă de reglementarea anterioară. în condiţiile în care creşterea salariului mediu net ia nivel naţional este de 6,22 % (de la 1385 lei la 1.477 lei) fata de nivelul anului în care s-a adoptat Legea nr. 278/2009, ultima modificare legislativă în materie, majorarea este vădit inechitabilă.
Solicităm ca, în procedura de control parlamentar al actului normativ în discuţie, să se aibă în vedere principii fundamentale în materie:
• reglementarea taxelor judiciare de timbru trebuie să respecte dispoziţiile art. 56 din Constituţie care prevăd ca sistemul legal de impuneri să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale;
• respectarea principiului impunerii echitabile, care să conducă la egalitatea de şanse, cu excluderea oricărui privilegiu ori a discriminărilor şi cu respectarea principiului de justiţie socială, consacrat de art. 3 alin. (1) din Constituţie;
• evitarea limitării accesului la justiţie prin sistemul de taxare a cererilor adresate instanţelor judecătoreşti, cu consecinţa încălcării dreptului de proprietate privată garantat de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului.
Actualul sistem de taxare a cererilor adresate justiţiei nu favorizează clarificarea regimului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere în situaţii de indiviziune rezultate mai ales din aplicarea legislaţiei reparatorii în domeniul proprietăţii funciare. La nivelul unui judeţ de mărime medie, s-au emis un număr de peste 78.000 titluri de proprietate în baza Legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 247/2005, în materia restituirii proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist, majoritatea pe numele tuturor moştenitorilor autorilor deposedaţi, astfel încât, intabularea drepturilor fiecărui proprietar, în exclusivitate, impune ieşirea din indiviziune, în majoritatea cazurilor prin justiţie. Proiecte în care este implicat Statul Român sunt distorsionate. Este cazul aplicării Legii nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare si sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeana pentru restructurarea agriculturii, prin care statul roman si-a asumat responsabilitatea realizării cadastrului general în scopul înscrierii din oficiu in cartea funciara a proprietăţilor imobiliare;
• nivelul actual al taxelor judiciare de timbru în materie reflectă protejarea incorectă a procedurilor notariale în defavoarea procedurilor judiciare statale, astfel încât discriminarea făcută legal prin stabilirea unor taxe ce favorizează o categorie socio-profesională care îşi desfăşoară activitatea pe principii specifice profesiilor liberale, este incorectă.
• sistemul de facilităţi la plata taxelor judiciare de timbru, extins prin noua reglementare - în ceea ce priveşte persoanele juridice - este lipsit de criterii expres prevăzute în lege, pentru acordarea acestora. Legea nu permite verificarea aprecierii discreţionare a judecăţii la acordarea facilităţilor.
Reglementarea are efecte secundare în planul încrederii în justiţia bazată pe legea aplicată în mod echitabil, dacă transparenţa deciziilor nu este asigurată prin lege;
• majoritatea cetăţenilor şi a persoanelor juridice sunt în situaţia de a recurge la proceduri de acordare a scutirilor, reducerilor, eşalonărilor de plată a taxelor judiciare de timbru care au aparenţa arbitrariului deciziilor instanţelor de judecată în aplicarea legislaţiei privind taxele judiciare de timbru dar au şi menirea de a prelungi procedura de judecată;
• dacă se are în vedere că sistemul de scutiri, reduceri sau eşalonări la plata taxelor judiciare de timbru pentru persoanele fizice se aplică în condiţiile concrete de acordare a acestora prin menţinerea valorilor şi limitelor prevăzute de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, astfel cum aceasta este în prezent în vigoare, plata anticipată a taxelor este practic imposibilă pentru oricare pensionar; accesul majorităţii acestora la sistemul ajutorului public judiciar, plafonat în prezent la pragul maximal de 8.000 lei, face aproape imposibil accesul efectiv la justiţie pentru cei aproape 5.455.000 pensionari a căror pensie nu depăşeşte 795 lei. Acestor realităţi li se adaugă cele privind creşterea şomajului, limita salariului minim brut pe economie — indicatori ce trebuie observaţi pentru stabilirea corectă a cuantumului taxelor judiciare de timbru.
• reglementarea destinaţiei sumelor încasate cu titlu de taxă judiciară de timbru trebuie să asigure surse de finanţare pentru sistemul judiciar, pentru că, există încă o criză de resurse necesare pentru implementarea corectă a Noilor Coduri şi pentru respectarea Avizului nr. 10 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din 23 noiembrie 2007, care obligă statele să finanţeze instanţele, pentru a nu se pierde încrederea publicului în sistemul judiciar. în condiţiile în care autorităţile care gestionează bugetele locale nu au niciun fel de implicare în finanţarea sistemului de justiţie, soluţia actului normativ în discuţie privind destinaţia sumelor încasate cu titlu de taxe judiciare de timbru este incorectă.
Adoptat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România în şedinţa din 29-30 iunie 2013.
| ← Legea șomajului, modificată radical | O lege mult mai strictă pentru publicitatea stradală → |
|---|
Faţă de volumul foarte mare de dosare al instanţelor de judecată ale căror proceduri sunt dificile şi, de multe ori costisitoare, trebuie căutate alternative care să implice celeritate şi cheltuieli mai
Citește mai mult
mici. Este de salutat iniţiativa notarilor de a oferi soluţii în vederea degrevării instanţelor de judecată de anumite activităţi care nu presupun contradictorialitate, inclusiv prin manifestarea disponibilităţii notarilor de a se implica efectiv în unele activităţi.UNNPR trage frumos de urechi UNBR sugerand discret o diferenta majora intre cele doua profesii cand vine vorba de taxe.. notarul public este cu siguranta singura profesie liberala la care evaziunea este aproape de INEXISTENTA, pe cand avocatii.. hehe.."arhicunoscut" :))! In toata Europa e de fapt asa, notariatele sunt cele mai corecte cand vine vorba de plata taxelor si din
Citește mai mult
cauza asta si statele agreaza sistemul notarilor privati..e o situatia win-win pentru stat. La cat de prost manager este statul, daca notariatele ar redeveni de stat, ar da si astea faliment ca posta romana! garantat.