Damaschin T Bojincă
| Comentarii |
|
BOJINCĂ, Damaschin T
(1802, Gârlişte-Banat-17 august 1869, Dumbrăveni-Botoşani)
Studii primare şi liceale la Oraviţa. Studii filosofice la Seghedin şi juridice la Academia de Drept din Oradea.
Avocat la „înalta Tablă Crăiască a Ungariei şi Alăturatelor ei Părţi" din Budapesta. Jurisconsult al statului în Moldova (1833-1861). Mare paharnic (1 835-1841), ban (1841 -1848) şi agă (1848-1869) în Moldova. Ministru al Justiţiei (1860-1861).
în calitate de jurisconsult, împreună cu Christian Flechtenmacher, a tradus în limba română Condica Ţivilă a Moldovei şi a realizat un „dicţionar de tălmăcire a cuvintelor tehnice din alte limbi formăluite după firea limbii naţionale" (1 833). Rector al Seminarului Veniamin din laşi (1834-1839; 1840-1841). începând cu anul 1 841 a fost profesor la Academia Mihăileană, unde a predat cursuri de drept roman, de drept civil general, de drept civil al Moldovei, şi, probabil, de filosofie a dreptului şi de drept penal. A elaborat lucrări, rămase în manuscris, de drept roman (învăţătura legilor împărăteşti, 1833-1834; Istoria legislaţiei romane, f.a.) şi un curs de drept penal, de inspiraţie beccariană. Autorul sau traducătorul mai multor studii si lucrări de istorie antică si de istorie medievală românească: Istoria lumii pe scurt de zidirea ei până în anul acesta (1 829), Viaţa lui Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei şi Prinţip în împărăţia Rusească (1829), Istoria lui Radu Şerban, Prinţipul Ţării Româneşti, din familia Basarabilor(] 829), Vestitele fapte şi peri rea lui Mihai Viteazul, Prinţipul Ţării Rumâneşti (1830), Anticile romanilor acum întâia oară în româneşte scrisă (1832-1833), Istoria romani lori 834), O istoriuţă (1834). A fost considerat de generaţia sa „omul cel mai învăţat şi mai destoinic în ceea ce priveşte ştiinţa pravilelor şi justa lor aplicare" (Ch. Ungureanu).
