Decizia civilă nr. 1407/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1407/R/2011
Ședința 18 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3886 din 15 noiembrie 2010, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. M. D., având ca obiect contestație decizie de pensionare .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate H. L., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente și reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței și devizului justificativ al cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3886 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta B. M. D. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și, în consecință, s-a anulat D. de pensionare privind acordarea pensiei anticipată parțială cu nr. 268574/(...) emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă pentru reclamantă, cu luarea în considerare a perioadei (...)-(...), cât a lucrat în grupa I-a de muncă conform Adeverințelor nr.2102 și 2103 din (...) emise de S. M. - I. SA C. începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să ia în calcul la calculul punctajului mediu anual si a cuantumului pensiei, a tuturor sporurilor si veniturilor suplimentaremenționate în Adeverința nr. 2104/(...) si anexa la aceasta emisă de S. M. S. -
I. S. C.-N. începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr.
268574/(...), reclamantei i s-a acordat pensie anticipată parțială însă nu i s-a luat în calcul perioada lucrată în grupa I-a de muncă, respectiv perioada cât a realizat venituri suplimentare, ambele menționate în adeverințele emise de S.
M. S..
Potrivit art.87 din L. nr.19/2000 republicată, decizia emisă în condițiile art. 86 alin.1 poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratul în termen de 45 de zile de la comunicare.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în O. MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv si din Adeverința nr.2102 și 2103/(...) ambele emise de S. M. S., a rezultat că reclamanta a făcut dovada că în perioada (...)-(...) a lucrat în grupa I-a de muncă.
Așa fiind, instanța a considerat că pârâta, în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa I-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru reclamantă a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, ca urmare a încadrării reclamantei în grupa I-a de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă pârâta nu face nici o referire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-l pe reclamant.
Reclamanta a mai depus la dosarul cauzei Adeverința nr. 2104/(...) și anexa la aceasta eliberată de către S. M. - I. S. C.-N. din care a rezultat că aceasta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, compensații, prime, indemnizații de conducere și alte sporuri. Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din L. nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar deasigurații prevăzut la art. 5 alin. I pct. II și V. Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Au fost luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 si 3 din OUG 4.. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse si in O. nr. 680/(...) pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, punctul
7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I „. generale";.
Față de cele ce preced instanța în temeiul art. 50 alin.1 și următoarele din L. nr.19/2000 republicată a admis acțiunea formulată de către reclamantă și pe cale de consecință, a anulat decizia de pensionare nr. 268574/(...) și a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă decizie de pensionare de recalculare a pensiei cu luarea în calcul a grupei I-a de muncă în perioada (...)-(...), conform Adeverințelor nr. 2102 și 2103 ambele din (...) emise de S. M. SA. începând cu data de (...). Instanța a mai obligat-o pe pârâtă să ia în calcul sporurile și indemnizațiile menționate în Adeverința nr. 2104/(...) și a anexei la aceasta emisă de S. S. începând cu (...).
În temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 400 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform chitanței de la fila 13.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă C. J. de P. C.în termenul legal, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței însensul respingerii acțiunii.
În memoriul de recurs s-a arătat că instanța de fond a greșit atât la acordarea nejustificată a grupei, cât și la calculul datei de pensionare pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă. Astfel, chiar dacă i s-ar recunoaște reclamantei și perioada (...)-(...) în procent de 50 % în grupa I de muncă, aceasta ar realiza un stagiu total de 3 ani 1 lună și 8 zile în grupa I, pentru care ar beneficia conform art. 1671 alin. (1) din L. 19/2000 de reducerea vârstei de pensionare cu 1 an și 2 luni. În condițiile în care vârsta standard de pensionare este de 58 ani și 10 luni, iar reclamanta la data formulării cererii avea 55 de ani și 9 luni, chiar și cu reducerea vârstei pentru activitatea desfășurată în grupa de muncă nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la vârstă pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
S-a mai precizat că potrivit art.4 Legii nr.27/1966 Fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu. Potrivit art.44: media salariilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza salariului tarifar.
La fel, în art.3 al Legii nr.3/1977 se arată că: (1) Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetățenilor tarii care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat.
Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.
Art.78, alin.4 din L. nr.19/2000 are incidență pentru sumele care au devenit contributive de la (...) prin O. nr.680/2007 care stabilește ca bază contributivă la pensie poate fi venitul brut - fără a ne limita la sporurile permanente. Înaintea acestei date aveau inclusiv pentru perioadele realizate după (...) restricții - de exemplu pentru premii (prime) nu se datora contribuția conform art.26 din lege. Acest act normativ nu privește veniturile din anii respectivi realizate înainte de (...).
Potrivit art.164 al Legii nr.19/2000 - legea după principiile căreia s-a făcut recalcularea pensiilor - La determinarea punctajului anual, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Așadar, legea impune luarea în calcul a salariilor brute din carnet, iar salariile brute nu sunt și veniturile brute.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie
1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Cum sumele în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, iar pentru calculul perioadelor de dinaintea intrării în vigoare a acestei legi se utilizează salariile tarifare brute sau nete, eventual sporurile permanente, aceste sume în mod corect nu au fost luate în calcul.
O confirmare a justeței celor afirmate de C. J. de P. C. o constituie și recursul în interesul legii promovat de P. G. al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care constatând că nu există un punct de vedere unitar în practica instanțelor, solicită ca prin admiterea acestuia să se pronunțe o decizie, să se statueze că nu se pot valorifica la stabilirea și recalcularea pensiilor formele de retribuire în acord global, prevăzute de L. nr.57/1974, ce este utilizată ca temei legal de angajator.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea de A. reține următoarele:
Contrar susținerilor pârâtei C. J. de P. C., se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 6 al O.ui nr. 50/1990, conducerea unităților împreună cu sindicatele reprezentative din cadrul acestora realizează nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă.
În consecință, stabilirea grupelor de muncă în care sunt încadrate persoanele nu este atributul casei de pensii, care are doar competența de a stabili pensia în baza actelor depuse de asigurați (conform art. 82 alin. 2 din L.
19/2000), inclusiv a adeverințelor emise de unități cu privire la încadrarea persoanelor în grupele de muncă.
De asemenea, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din L. 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a grupei a II-a de muncă, deși s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acesteia ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicăriicorespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Drept urmare, în mod legal instanța de fond a obligat recurenta să ia în considerare perioada (...)-(...) ca fiind stagiu realizat în grupa I de muncă.
Din Adeverințele nr. 2102 și 2103/(...) emise de SC M. - I. de C. și P. M. SA rezultă însă că intimata-reclamantă a desfășurat în perioada menționată anterior activitatea în grupa I de muncă numai în proporție de 50%, în total 3 ani 1 lună și 8 zile. Conform art. 1671 alin. (1) din L. 19/2000 pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în grupa I, intimata reclamantă poate beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 1 an și 2 luni. Întrucât la data formulării cererii ((...)) reclamanta avea 55 ani și 9 luni, iar vârsta standard de pensionare era conform Anexei 3 din L. 19/2000 de 58 ani și 10 luni, chiar cu reducerea vârstei standard de pensionare reclamanta nu îndeplinea vârsta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, instanța de fond aplicând în mod greșit dispozițiile legale menționate anterior.
Curtea constată că la emiterea D. nr. 268574/(...) recurenta a menționat greșit vârsta standard de pensionare, calculând-o prin raportare la A. 9 din O.
340/2001. Această interpretare contravine atât dispozițiilor exprese din art. 167 1 alin. (4) din L. 19/2000 (conform cărora vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzută în tabelul 4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul la pensie), cât și D. nr.4/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii. De altfel, în recurs s-a susținut în mod corect că vârsta standard de pensionare pentru reclamantă, în raport de data cererii de pensionare, este 58 ani și 10 luni.
Criticile hotărârii instanței de fond referitoare la luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în Adeverința nr. 2104/(...) emisă de SC M. - I. de C. și P. M. SA sunt nefondate.
Astfel, veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele C. cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din L. nr. 19/2000.
De asemenea, în conformitate cu art. 164 din L. nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din L. nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din O. nr. 680 din 1 august
2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000prevede că punctul 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" acapitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit,indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac partedin salariul de bază".
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența dispozițiilor legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar crea o discriminare nejustificată între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000.
Din mențiunile arătate în adeverința menționată anterior rezultă că reclamanta a realizat venituri din acord și compensații care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de C. inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.
De asemenea, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În concluzie, Curtea apreciază că principiul contributivității, afirmat în art. 2 din L. nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 23 alin. (1) și în art. 78 alin. (1) din același act normativ primează și că independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Nici susținerile referitoare la aplicarea retroactivă a Legii 19/2000 nu sunt întemeiate întrucât această lege reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare.
Prin D. nr. 736/2006 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din A. Ordonanței de U. a G. nr. 4., statuând că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești. Prin această interpretare, Curtea Constituțională confirmă faptul că dispozițiile punctului VI din A. Ordonanței de U. a G. nr. 4., nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ și că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale. Însă, așa cum s-a arătatanterior, pensia reclamantei a fost stabilită în temeiul Legii 19/2000 și nu a fost recalculată conform OUG 4.
De asemenea, prin D. nr. 3. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în interesul legii cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a"; din L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, Curtea reține că această decizie nu este obligatorie pentru instanțe conform art. 3307 alin. (4) Cod procedură civilă, întrucât nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține în cauză incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și urmează ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă să admită în parte recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile numărul 3886 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), care va fi modificată în parte și, în consecință, se va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta B. M. D. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C.
Se va obliga pârâta să emită reclamantei o nouă decizie privind pensia anticipată parțială cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în Adeverința 2104/(...) emisă de SC M. - I. SA C.-N. începând cu data de (...).
Se va obliga pârâta ca prin aceeași decizie să recunoască activitatea desfășurată de reclamantă în grupa I de muncă în perioada (...)-(...) în procent de 50%, potrivit Adeverințelor nr. 2102 și 2103/(...) emise de SC M. - I. SA C.- N.
Se vor menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 274 și 276 Cod procedură civilă întrucât ambele părți sunt în culpă procesuală, iar recurenta nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, se va obliga recurenta C. J. de P. C. să plătească intimatei suma de
100 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat plătit de intimată diminuat în măsura admiterii recursului (fila 9).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile numărul 3886 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte și, în consecință, admite în parte acțiunea formulată de reclamanta B. M. D. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie privind pensia anticipată parțială cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în Adeverința
2104/(...) emisă de SC M. - I. SA C.-N. începând cu data de (...).
Obligă pârâta ca prin aceeași decizie să recunoască activitatea desfășurată de reclamantă în grupa I de muncă în perioada (...)-(...) în procent de 50%, potrivit Adeverințelor nr. 2102 și 2103/(...) emise de SC M. - I. SA C.- N.
Menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei decizii.
Obligă pe recurenta C. J. de P. C. să plătească intimatei suma de 100 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 aprilie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
S. D. D. G. L. D.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...)
Jud.fond: M.F.B./A.G.C.
| ← Decizia civilă nr. 2434/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3389/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
