Decizia civilă nr. 22/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 22/RR/2011
Ședința publică din data de 25 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuientul M. I. împotriva deciziei civile nr. 120 din 17 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de A.
C. în dosar nr. (...), privind și pe intimata C. J. DE P. C., dosarul având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire a fost comunicată intimatului și este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Curtea din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., raportat la prevederile art. 322 C.pr.civ., invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire.
Cererea fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Prin D. civilă nr. 120 din 17 ianuarie 2011 a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul M. I. împotriva sentinței civile nr. 2253 din (...) a T. C. pronunțate în dosar nr. (...), care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că în mod corect a reținut prima instanță că recurentul s-a pensionat în temeiul Legii 3., prin D. nr. 97753/(...) (fila 2 dosar fond), astfel încât la recalcularea pensiei sale stagiul complet de cotizare utilizat este cel prevăzut de art. 2 alin. (3) din HG 1550/2004, respectiv cel reglementat de L. 3..
Contrar celor invocate de recurent, prin D. nr. 4. pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii
(publicată în M.O. nr.334/(...)) s-a statuat că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la 43 alin. (1) și (2) din L. nr. 1. se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de 14 din L. nr. 3..
Apreciind că instanțele care au considerat că persoanele pensionate în baza
Legii nr. 3. și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale beneficiază ladeterminarea punctajului mediu de un stagiu de cotizare de 20 de ani, conform art. 43 alin. (1) din L. nr. 1. au procedat greșit, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei că „aceste persoane au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.
Cele stabilite de unele instanțe, în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din L. nr. 1. și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin G. nr. (...), sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât nr. 1. reprezintă o lege generală, actul normativ-cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a de urgență a
G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1. li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Această interpretare decurge și din dispozițiile art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 4., potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii G. nr. (...) privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 1..
Ca atare, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin G. nr. (...) este întărită și confirmată de norma de trimitere din Ordonanța de urgență a G. nr. 4..
Totodată, potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituția
României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
În aceste condiții, este evident că legea nouă, respectiv nr. 1. nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 3.";.
Reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă decizia în interesul legii este obligatorie pentru instanțe și că prin obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani instanța de fond a aplicat dispozițiile legale incidente în cauză conform celor stabilite de instanța supremă, Curtea urmează să înlăture orice susțineri contrare formulate în recurs.
L. 2. nu este incidentă în cauză întrucât pensia reclamantului este stabilită anterior datei de (...). Astfel, art. 2 alin. (2) din actul normativ menționat prevede că „sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condițiispeciale";. Acest articol (ca și legea în ansamblu, de altfel) face referire la stagiile de cotizare realizate anterior intrării în vigoare a Legii 1., nu și la pensiile stabilite anterior acestei legi.
De asemenea, prin L. 2. nu s-a dispus o recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de (...), ceea ce ar fi fost necesar dacă ea ar fi fost aplicabilă și acestor categorii de pensii care au fost recalculate în temeiul unui act normativ anterior, respectiv OUG 4..
Referitor la situația particulară a altor colegi ai recurentului, Curtea a reținut că precedentul judiciar nu reprezintă izvor de drept în sistemul românesc și, oricum, nu se pot analiza situațiile altor persoane în prezentul cadru procesual.
În ceea ce privește criticile concrete formulate împotriva hotărârii primei instanțe, s-a constatat că instanța de fond a soluționat acțiunea recurentului pe fond, respingând excepțiile autorității de lucru judecat și a tardivității acțiunii. De asemenea, toate celelalte critici au fost înlăturate având în vedere considerentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în D. nr. 4., considerente redate anterior.
În consecință, constatând că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9
Cod procedură civilă nu a fost întemeiat, instanța de fond aplicând corect dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă s-a respins ca nefondat recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei decizii, reclamantul M. I. a formulat o cerere de revizuire,invocând prevederile art. 322 pct. 2 și 7 C.pr.civ., solicitând obligarea pârâtei C.
J. de P. C. să-i recalculeze pensia începând cu data de (...), utilizând drept stagiu de cotizare de 20 de ani utilizați la determinarea punctajului mediu anual, astfel își va păstra dreptul de proprietate legal obținut în baza Legii nr. 3., își va păstra punctajul de 2.51518 deci și pensia legală obținută.
În dezvoltarea motivelor, reveizuientul a arătat că instanța de recurs nu s- a pronunțat asupra celor cerute de acesta și anume: nu s-a pronunțat unde i-a fost locul de muncă; dacă instanțele de la T., A., O. și A. I. au emis hotărâri legale sau erori judiciare. În acest context a cerut să se pronunțe, în baza art.16 și art.124 din Constituția României, dacă acesta trebuie să fie egal în fața legii cu colegii săi care au lucrat în subteran.
Instanța nu s-a pronunțat dacă pârâta, legal a utilizat drept stagiu de cotizare de 20 de ani conform Legii nr.19/200, cazurile redate în cap. V din recurs. Curtea de A. C. nu s-a pronunțat dacă decizia 4. a Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie pusă în practică întrucât este obligatoriu de aplicat conform art.329 alin.3 C.pr.civ.; nu s-a pronunțat dacă sunt legale sau nu opiniile separate invocate de acesta în cap. VIII din recurs.
Prin precizările în acțiune din 12 ianuarie 2011, a cerut instanței să se pronunțe dacă C. J. de P. C. legal i-a schimbat temeiul legal al ieșirii la pensie în anul 2005, precizează că a fost pensionat conform art.14 din L. nr.3. cu reducerea vârstei de pensionare, pentru că a muncit în subteran, iar în anul
2005 i-a schimbat temeiul legal al ieșirii la pensie, afirmând că a lucrat la suprafață.
Revizuientul a mai solicitat instanței să constate că începând cu data de
(...) prin micșorarea punctajului de 2.51518 la 1.67679 i-a fost micșorată pensia prin aplicarea retroactivă a Legii nr.1., contrar prevederilor art.1 din C.civ. și art.15 din Constituție. Aici precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție în pag.6 din 7 precizează clar că L. nr.1. nu are putere retroactivă. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra deciziei nr.874/2010 a Curții Constituționale care în cap. III precizează: Pensia reprezintă creanță asupra statului pe care acesta esteobligat să o plătească și să o ocrotească ori prin măsurile adoptate, proprietatea nu mai este protejată ci jefuită … Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar fi statuat că a reduce pensia reprezintă o nesocotire gravă a dreptului de proprietate.
Examinând cererea de revizuire prin prisma excepției inadmisibilității invocată din oficiu, Curtea reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 322 c.pr.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute la pct. 1-9 ale textului menționat.
Prin urmare, revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce devine admisibilă doar în situația existenței vreunuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de textul legal.
Totodată potrivit dispozițiilor art. 322 alin. 1, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus cerința ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care rezultă din hotărârea instanței de fond, fie aplicarea altor dispoziții legale la situații de fapt anterior stabilite, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății, instanța de recurs prin D. nr. 1., atacată în revizuire, nu a evocat fondul, dimpotrivă, prin respingerea recursului declarat împotriva Sentinței civile 2. a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), a confirmat pe deplin temeinicia și legalitatea acesteia.
Pe de altă parte, analizând motivele invocate de revizuient în cererea de revizuire se constată că acestea nu permit încadrarea în vreunul din cazurile de revizuire menționate la pct. 1-9 c.pr.civ., astfel că cererea de revizuire se impune a fi respinsă ca inadmisibilă.
Astfel se poate constata că deși formal se invocă motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 2 și 7 C.pr.civ., în realitate revizuientul critică soluția instanței dată prin D. civilă nr. 1., atacată prin prezenta cerere de revizuire, invocând faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în susținerea pretențiilor sale, ceea ce nu este posibil în prezenta cale extraordinară de atac, o interpretare contrară ar determina transformarea acesteia într-un veritabil recurs și analizarea fondului litigiului dedus judecății înafara cadrului prevăzut de normele procesual civile.
Incidența motivului de revizuire prevăzut la art. 322 pct. 2 presupune ca instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere să nu se fi pronunțat asupra unor capete de cerere cu care a fost investită și nicidecum asupra argumentelor prezentate de parte în susținerea pretențiilor care de altfel au și fost analizate.
Pe de altă parte motivul de revizuire prevăzut la art. 322 pct. 7 a fost invocat în mod formal de revizuient, fără ca acesta să arate în concret care este hotărârea judecătorească potrivnică deciziei atacate în prezenta cerere de revizuire care ar înfrânge autoritatea de lucru judecat.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 137 alin. 1 raportat la art. 322 c.pr.civ., Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire. C. de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul M. I. împotriva Deciziei civile nr. 120 din 17 ianuarie 2011 a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2068/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1032/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
