Decizia civilă nr. 928/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 928/R/2011
Ședința publică din data de 10 M. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 1277 din 19 aprilie 2010 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. N., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierile
ședințelor din data de 22 februarie 2011, 1 martie și 8 martie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul T. C. sub nr. (...), reclamantul P. N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C., admiterea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de pensionare emise de aceasta în anul 2007 (primită la data de (...) de contestator), respectiv la (...) (primită de contestator la data de (...)), cu acordarea diferențelor de pensie rezultate ca urmare a discrepanței existente între pensia astfel calculată de pârâtă și cea corect calculată de reclamant. S-a punctat că diferența rezultă din:
1. calcularea eronată a punctajelor anuale pentru ani 1950-1952, prin neluarea în considerare a veniturilor consemnate în adeverința U. V. nr.
762/(...);
2. calcularea eronată a punctajului pentru anul 1956, prin neaplicarea
O. nr. 1.
3. aplicarea art. 78 alin. 8 din L. nr. 1. pentru doar 3 ani de stagiu suplimentar, față de 5 ani realizați efectiv;
4. neaplicarea majorării punctajului mediu anual cu 5,25 % prevăzut de art. 2 din H. nr. 1. la pensia aflată în plată la data de (...);
5. punctajul mediu anual aferent perioadei adăugate de 15 luni, în loc de
12 luni, luate în considerare de pârâtă.
Prin notele depuse la data de (...) la dosar, cu titlu de „. și concluzii…";
(filele 137-144), reclamantul adaugă un nou petit, anume,
6. calcularea pensiei prin aplicarea prevederilor art. 78 alin. 5 lit. b din L. nr. 1., în sensul de a se acorda, pentru perioadele asimilate, un punctaj de 25
% din salariul mediu brut lunar pe economie.
Prin sentința civilă nr. 1315/(...), Tribunalul Cluj a admis contestațiaformulată de reclamant și a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare în care punctajul mediu anual să fie de 3,51528 puncte și la plata diferenței de pensie începând cu data de (...).
Prin decizia civilă nr. 2073/R/(...) pronunțată în același dosar, Curtea de A. C. a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând în esență că prima instanță s-a întemeiat pe o documentație întocmită chiar de reclamant, având caracterul unei veritabile expertize contabile, în condițiile în care aceasta a fost în permanență contestată.
După casare, s-a format un nou dosar, cu numărul (...), iar prin sentința civilă nr. 602/(...), a fost respinsă acțiunea, reținându-se refuzul reclamantului de a susține costurile unei expertize, cu motivarea că el însuși este expert contabil, acțiunea fiind astfel neprobată.
Prin decizia civilă nr. 2123/R/(...), Curtea de A. C. a casat și aceastăsentință și a trimis din nou cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a administra proba cu expertiza și cu sublinierea că refuzul reclamantului nu este de natură a exonera instanța de obligația de a administra această probă.
După casare, s-a format un nou dosar, cu numărul de mai sus, iar prinsentința civilă nr. 1277 din (...) a T. C., a fost admisă acțiunea și în consecință afost anulată decizia de pensionare nr. 1./(...) emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant pentru munca depusă și limită de vârstă, în care punctajul mediu anual să fie de 3,51528 puncte, iar cuantumul pensiei să fie echivalentul acestui punctaj.
A fost obligată pârâta să achite reclamantului sumele de bani reprezentând diferența de pensie dintre pensia achitată și cea cuvenită conform noului punctaj începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.
173353/(...) pe care a primit-o în data de (...), reclamantului i s-a recalculat pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordându-i-se un cuantum de 909 lei, valoarea punctajului mediu anual fiind stabilită la 3,07457 puncte.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din L. nr. 1. republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. I pct. II și V.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim sau mediu pe economie în funcție de perioade. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Potrivit principiului contributivității, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuțiade asigurări sociale, înregistrate in carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințe eliberate de unitățile unde asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Analizând actele normative privitoare la recorelarea și indexarea pensiilor semestrial (H. nr.1315/2001, H. nr.642/2002, H. nr.1474/2002), s-a constatat că prin măsurile de indexare, recorelare sau recalcularea pensiilor, punctajul mediu anual realizat și stabilit în favoarea unui asigurat nu poate fi scăzut, ci numai majorat sau cel puțin menținut, întrucât este vorba despre un drept câștigat.
De altfel, dispozițiile art.180 alin.5/1 din L. nr.1. introdus prin H. nr.577/(...), prevăd în mod expres că după definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin.3/1, între care se încadrează și reclamanta, nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de (...).
Cu toate acestea prin art.5 pct.2 din OUG nr.4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, punctajul mediu anual realizat în urma recalculării se poate modifica ca urmare a aplicării prevederilor art.7, precum și ca urmare a valorificării unor stagii care nu au fost avute în vedere la recalculare.
Prevederile Legii nr. 1. republicată nu dispun stabilirea separată a punctajului pentru stagiu asimilat, modalitatea de stabilire fiind una singură, anume aceea prevăzută de art. 76 și urm. din lege, și presupune adiționarea la stagiul inițial acelui asimilat care determină un punctaj total.
Din acțiunea formulată de reclamant instanța a dedus că acesta solicită aceste drepturi de la data de (...), când s-a recalculat pensia și până la emiterea unei noi decizii care să-i ia în calcul punctajul mediu anual de 3,51528 puncte.
Tribunalul a constatat, din copia dosarului de pensia privindu-l pe reclamant că pârâta nu a calculat corect punctajul mediu anual deoarece adăugarea stagiului asimilat reprezentat de studiile universitare și de stagiul suplimentar de 4 ani și o lună nu s-a realizat cu respectarea formulei de calcul prev.de art. 78 alin.5 lit.b din L. nr. 1. republicată.
Față de cele ce preced, constatând că măsura diminuării punctajului anual luată de către pârâtă în detrimentul reclamantului a fost nelegală, instanța a admis acțiunea formulată de către acesta în temeiul art. 155 și urm. din L. nr. 1. republicată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. C., solicitândmodificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că instanța de fond nu a lecturat cele susținute de pârâtă, deși a citat pur și simplu din lege totuși instanța infirma cele menționate fără a explica excluderea acestora. Mai mult, la câteva puncte nici nu a răspuns: a acordat o indexare de doua ori și de la o dată ulterioara acordării ei de către legiuitor, a considerat 6 luni în loc de 4, a calculat greșit vârsta standard de pensionare fără fundament, a trecut peste tardivitate.
1. Privitor la critica vârstei standard de pensionare, reclamantul dorind să i se aplice vârsta din L. nr.3/1977 și totodată beneficiul art.78,8 - introdus abia prin L. nr.1., se arată că această amestecare este imposibilă, evident fiind că o dată cu intrarea în vigoare a art.78,8 au intrat în vigoare și noi vârste de pensionare: în speță se știe că aceasta lege a adus creșterea vârstelor standard de pensionare, însă treptat, pornindu-se de la 57 de ani femeile și 62 de ani bărbații. Astfel, este imposibilă coroborarea sub aceasta treapta. Astfel, calculul este greșit.
Privitor la art.78 punctul 8 alin.1 L. nr. 1., acesta prevede că asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemulpublic, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu
0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Potrivit art. 41 (1) Pensia pentru limită de vârsta se acorda asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
2. Privitor la modul de calcul al anilor de facultate, pârâta arată că expresia „salariul minim raportat la 25 % din salariul mediu"; este inexistentă în legislația asigurărilor sociale: este fie salariul minim, fie 25% din salariul mediu.
În cazul de față în conformitate cu art.99 alin.9 al L. nr. 1., pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) si c), inclusiv cele realizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale se utilizează salariul minim brut pe țară din perioadele respective. A. citat de expert nu are incidență, deoarece facultatea este anterioară datei de (...) - data de intrare în vigoare a legii.
3. Pretenția de aplicare a indexării de la 09.2004 a doua oară nu își are temei, aceasta s-a acordat la data respectivă, or în momentul de față se analizează o decizie emisă în 2008, cu data de aplicare (...) - data OUG nr.19/2007. În ipoteza strict teoretică în care ar fi greșit la aplicarea acestei indexări, pârâta arată:
- contrar celor arătate de reclamant, indexarea nu se face prin decizie de pensie;
- așadar daca există un dubiu acesta trebuie adresat pârâtei sau instanței în termen de 3 ani - așadar până la data de (...) - acțiunea fiind astfel tardivă;
- indexarea s-a făcut la punctajul existent în plata la 09.2004 - deoarece aceasta este data actului normativ de indexare (1.83280 puncte) - necontestat până atunci de către reclamant - așadar definitiv - care a fost mărit cu 5.25% ajungând 1.92902- așadar a acordat indexarea.
4. Reclamantul ataca o decizie emisă în baza O. nr.19/2007, însă nu atacă aspecte legate de aplicarea acestui act, ci și o serie de aspecte care nu au fost stabilite prin aceasta ultima decizie, fiind de mult stabilite prin decizii anterioare - la care prezenta acțiune nu se referă.
Mai precizează că decizia anterioara celei atacate - decizia nr. 1./(...) - nu a făcut altceva decât să adauge la pensie o vechime realizata de reclamant, decizie care de altfel nu a fost atacată prin prezenta acțiune, iar dacă ar fi fost, sub excepția tardivității, din nou motivele reclamantului ar fi trebuit limitate strict la cele stabilite prin aceasta decizie, adică la anii adăugați.
5. În ce privește anul 2003 au fost luate în calcul lunile 1, 2, 5, 6 - adică
4 luni, nu altfel, cum susține reclamantul, așa cum apar pe stagiul de cotizare.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 26 octombrie 2010, reclamantul
P. N. a solicitat respingerea recursului.
În dezvoltarea motivelor din întâmpinare, reclamantul intimat a reiterat practic pretențiile formulate prin acțiune și temeiurile pe care afirmă că se sprijină acestea.
La data de 3 februarie 2011, reclamantul P. N. a înregistrat precizări princare arată că a întocmit recalcularea analitică a punctajelor lunare, anuale și punctajul mediu, pentru perioada ce prezintă diferențe față de punctajele stabilite de pârâtă în anexele de la decizie contestate, cu scopul de a completa și preciza proveniența acestora.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate, în sensul de a se admite doar pretenția reclamantuluiprivitoare la calcularea punctajului său prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr. 762/(...) emisă de U. V., începând cu data de (...), și sub acest aspect, urmând a fi menținută dispoziția privind anularea deciziei de pensionare nr. 1. din (...). Sunt neîntemeiate însă celelalte petite ale acțiunii.
Astfel, se constată că practic, reclamantul a formulat acțiunea prin precizarea exactă a punctajului anual ce consideră că i se cuvine, mai mare decât cel stabilit de pârâta recurentă, cu punctarea totodată a chestiunilor de nelegalitate pe care le consideră ca stând la baza acestei eronate stabiliri a punctajului de către autorități.
De-a lungul procesului, considerând că expertiza pe care însuși o are în domeniul contabilității îl exonerează de obligația de a susține financiar o expertiză contabilă judiciară, reclamantul a depus numeroase calcule, cu valoare de expertiză extrajudiciară, întocmite chiar de sine, refuzând constant, chiar în urma statuărilor din ce-a de a doua decizie de casare pronunțată în cauză, să susțină financiar o atare probă judiciară.
În prezentul recurs, constatând că litigiul a pornit la data de 7 martie
2008, de când au trecut 3 ani, Curtea apreciază oportună soluționarea cauzei în baza contestărilor de nelegalitate pe care reclamantul le face în susținerea acțiunii sale, fără a mai dispune o nouă casare pentru a se asigura efectivitatea îndrumărilor făcute în baza art. 315 C.proc.civ. în ce-a de a doua decizie de casare pronunțată în cauză, apreciind că prevalează principiul celerității ce trebuie să guverneze procesul civil, conform practicii constante a CEDO în ce privește aplicarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Totodată, se reține faptul că la data de (...) a intrat în vigoare L. nr.
202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, prin care se statuează asupra casării cu trimitere spre rejudecare o singură dată în cazul soluționării procesului fără a se intra în cercetarea fondului (art. 312 alin. 6 ind. 1 C.proc.civ.), condiție în care o a treia casare dispusă în cauză ar echivala cu ignorarea intenției legiuitorului, expres formulată prin dispozițiile legale menționate.
În plus, chiar reclamantul solicită prin concluziile scrise depuse la dosarul nr. (...) al C. de A. C. (fila 25) a se soluționa litigiul prin raportare la prevederile legale invocate, dacă instanța ignoră expertiza întocmită de acesta.
Așa fiind, în ședința publică din data de 25 ianuarie 2011, Curtea a solicitat clarificări reclamantului, care a precizat (fila 41 prezentul dosar) că nu mai susține critica privind calculul eronat al punctajului pentru anul 1956
(petitul 2 din acțiune) și a precizat petitul 5 prin sublinierea că practic, nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei lunile aprilie și mai 2003.
Procedând la soluționarea recursului, Curtea constată că sentința recurată cuprinde doar considerente generice, cu preluarea calculului propus de reclamant, fără o cercetare punctuală a pretențiilor reclamantului prin raportare la criticile de nelegalitate pe care acesta le aduce calculului pensiei sale prin motivele acțiunii, fiind astfel necesară cercetarea cauzei în acest sens.
1. Privitor la primul petit din acțiune, se constată că acesta este întemeiat, având în vedere că recurenta, la solicitarea C. de a preciza și dovedi faptul luării în considerare a veniturilor cuprinse în adeverința nr. 762/(...) emisă de U. V. (fila 82 dosar nr. (...) al T. C.) a arătat (fila 63 prezentul dosar) că perioada cuprinsă în adeverință ((...)-(...)) a fost totdeauna considerată ca vechime în muncă, atașând la răspuns documentul cuprinzând datele privitoare la activitatea în muncă a reclamantului (fila 69 prezentul dosar) în care se observă că pentru perioada (...)-(...) s-a luat în considerare nu suma contributivă a reclamantului, ci faptul că a fost deportat în străinătate.
Or, în mod evident, dacă pe o atare perioadă, pentru care sunt recunoscute reclamantului drepturi de pensie aferente calității de deportat, acesta justifică în clar cuantumul veniturilor în funcție de care s-a contribuit la sistemul asigurărilor sociale de stat, apare legitimă solicitarea de a se calcula drepturile sale de pensie prin raportare la aceste venituri, în măsura în care îi este mai favorabil acest calcul.
În acest sens sunt dispozițiile art. 163 alin. 3 din L. nr. 1., ce statuează că „sunt exceptate de la prevederile alin. (1) perioadele recunoscute în condițiile Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, pentru care la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie brute sau nete, după caz, din perioadele respective";, ale art. 164 alin. 1 lit. a din aceeași lege, ce statuează că
„la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea in vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977";, prin raportare la art. 2 lit. b) și e) din L. nr. 1., ce statuează principiile egalității și contributivității, fiind evident, din coroborarea acestor texte de lege, că prevederile Decretului lege nr. 118/1990 sunt de favoare, în sensul că se va face aplicarea acestora doar în măsura în care beneficiarul nu va fi contribuit în funcție de o sumă mai mare decât echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie la sistemul public de asigurări sociale, în caz contrar, aplicându-se, la cererea acestuia, regula generală de luare în considerare a sumelor contributive.
2. După cum s-a arătat mai sus, la petitul 2 din acțiune, reclamantul a renunțat personal.
3. Petitul al treilea nu este întemeiat, în condițiile în care în motivarea acestor pretenții (fila 141 dosar nr. (...) al T. C.), de aplicare a beneficiului art. 78 alin. 8 din L. nr. 1., reclamantul invocă efectuarea unui stagiu suplimentar prin aceea că la cei 3 ani recunoscuți cu acest titlu de către pârâtă, trebuie să se adauge 1 an și 23 zile conform Decretului nr. 118/1990, practic, perioada cât a fost considerat persecutat pe motive politice prin deportare (fila 118 dosar nr. (...) al T. C.).
Or, se constată că potrivit acestui text, „asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar";.
În speță, reclamantul a contribuit la sistemul public „după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege"; timp de 3 ani.
Astfel, potrivit art. 41 din L. nr. 1., „pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de
15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3";.
Reclamantul fiind născut la data de (...), potrivit anexei 9 din Ordinul nr.
340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 1., anexă ce reglementează vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în funcție de data nașterii, în cazul său, vârsta standard de pensionare era de 62 de ani, pe care reclamantul a împlinit-o la data de 04 iulie 1993.
Pensionându-se cu data de (...), este evident că a contribuit ulterior îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de L. nr.
1. la sistemul public de pensii exact 3 ani, anume, cei reținuți deja ca stagiu suplimentar, așa cum chiar reclamantul recunoaște.
Nu se poate da extensia dorită de recurent interpretării dispozițiilor art. 78 alin. 8 din L. nr. 1., dat fiind caracterul de excepție al acestor dispoziții, astfel încât interpretarea lor trebuie să fie restrictivă, conform principiuluiexceptio est strictissimae interpretationis (excepțiile sunt de strictă interpretare).
Dispozițiile Decretului nr. 118/1990 (privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri) nu sunt în sensul recunoașterii unei vechimi suplimentare, care să dubleze vechimea efectivă în muncă câștigată în acele perioade, ci în sensul recunoașterii ca vechime în muncă a perioadei în care persoana persecutată nu a putut, datorită persecuției, să presteze muncă.
Or, reclamantul depune o adeverință care atestă că pe perioada cât a fost strămutat, (...)-(...), a muncit, or această perioadă a fost luată în considerare la stabilirea stagiului de cotizare al reclamantului.
Art. 1 alin. 4 din Decretul nr. 118/1990 statuează în sensul că
„perioadele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) constituie vechime în muncă, dacă persoanele în cauză fac dovada că nu au putut să se încadreze în muncă în funcții pentru care aveau pregătirea profesională";, ceea ce reclamantul nu a invocat și probat, dimpotrivă, a arătat că a fost încadrat în muncă în acea perioadă, fără a circumstanția despre o eventuală inadecvare a muncii cu studiile sale, care de altfel s-au derulat în învățământul superior ulterior lunii septembrie 1952 (fila 118 dosar nr. (...) al T. C.).
În plus, acordarea unui spor de 6 luni pentru un an considerat muncit se face, conform art. 1 alin. 3 din Decretul nr. 118/1990, pentru „fiecare an de
detenție sau intern are pentru situațiile prevăzute la alin. (1) și (2)";, or reclamantul a primit decizia de recunoaștere a statutului de persecutat politicpentru strămutare, nu pentru detenție sau internare într-un spital de psihiatrie.
Față de aceste limite ale dispozițiilor legale citate în cele ce preced, Curtea urmează a respinge pretențiile reclamantului privind aplicarea în cazul său a dispozițiilor art. 78 alin. 8 din L. nr. 1. pentru perioada de 1 an și o lună indicată de reclamant.
4. Neîntemeiată apare și pretenția privitoare la aplicarea H. nr. 1. la pensia aflată în plată la data de (...).
Astfel, reclamantul contestă practic modalitatea în care pârâta a făcut punerea în aplicare a acestei hotărâri de guvern, susținând că dacă „majorarea pensiilor realizată de diferitele guverne ce au funcționat după Revoluția din Decembrie 1989 s-a realizat în toate cazurile prin majorarea valorii punctajului mediu anual";, excepție a făcut „majorarea pensiilor la 1 septembrie 2004 cares-a făcut pentru prima și ultima dată prin majorarea punctajului mediu anual";.
Curtea va trece peste motivul de recurs prin care se invocă tardivitatea acestei critici aduse de reclamant modalității de aplicare a dispozițiilor H. nr.
1., pentru considerentul că potrivit art. 89 din L. nr. 1., „în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați";, astfel încât C. J. de P. doar prin invocarea propriei culpe poate refuza îndreptarea unei erori care se afirmă a se perpetua încă din anul 2004. În plus, nu s-au produs dovezi privind comunicarea către reclamant a deciziei prin care s-a făcut punerea în aplicare a dispozițiilor H. nr. 1. în cazul său, pentru a se putea invoca tardivitatea prin raportare la prevederile art. 87 din L. nr. 1., dacă s-ar accepta aplicabilitatea acestora în cauză, ceea ce nu este cazul, față de stipulațiile imperative ale art. 89 din lege.
Pe fondul chestiunii, se constată că H. nr. 1., așa cum o arată titlul, a fost emisă în scopul majorării în luna septembrie 2004 a pensiilor din sistemul public, stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001.
În schimb, prin O. nr. 4., privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, s-a reglementat unificarea sistemului de pensii de stat, în sensul că pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, sunt recalculate în condițiile prevăzute de această ordonanță de urgență. Recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, procedura desfășurându-se începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență până la data de 1 ianuarie 2006, iar plata sumelor rezultate în urma recalculării pensiilor se face eșalonat, în etape, prima etapă fiind stabilită pentru luna martie 2005, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis până în anul 1980 inclusiv, iar celelalte etape de plata a drepturilor de pensie recalculate sunt stabilite prin hotărâri ale Guvernului.
Altfel spus, O. nr. 4. a marcat trecerea tuturor pensiilor sub auspiciile Legii nr. 1., situație în care nu se mai pune problema supraviețuirii pensiei calculate în baza Legii nr. 3/1977, cum nu se pune problema supraviețuirii măsurilor de indexare sau majorare luate cu privire la aceste pensii deschise sub imperiul Legii nr. 3/1977, printr-o serie de acte normative, în al căror șir se înscrie și H. nr. 1.. Beneficiul acestor indexări sau majorări, cum este cazul celei reglementate de H. nr. 1., a existat atâta timp cât a existat rațiunea pentru care a fost edictat actul normativ în discuție și atâta timp cât a existat pensiile despre a căror indexare a statuat. Aceste pensii fiind înlocuite cu pensii calculate în baza Legii nr. 1., nu mai există rațiunea de a prezerva în ființă o majorare care nu are obiectul la care să se aplice, anume, pensia calculată în baza Legii nr. 3/1977.
În plus, motivul (rațiunea) pentru care legiuitorul a dispus majorarea în discuție reiese din cuprinsul actului normativ, pe cale de interpretare, anume, aceea de a asigura, doa r pen tr u pe nsi il e de sc his e an ter io r i ntr ăr ii în v igo ar e a Legii nr. 1., un nivel apropiat de pensiile deschise în baza Legii nr. 1., evident, până la momentul în care toate pensiile vor fi fost aduse la un numitor comun, anume, cel al recalculării tuturor pensiilor în baza unui unic act normativ. Acest lucru reiese și din modul în care a fost modificat de-a lungul timpului art. 81 din L. nr. 1., în temeiul căruia a fost adoptată H. nr. 1., așa cum se arată în preambulul acestei hotărâri de guvern.
Or, pensia reclamantului a fost recalculată în baza O. nr. 4. cu începere de la data de (...) (fila 12 dosar nr. (...) al T. C.), astfel încât începând cu acea dată, nu mai subzistă majorarea pe care o reclamă intimatul începând cu anul
2007 și până în prezent.
5. Nu este dovedită afirmația reclamantului privind eronata omitere a veniturilor din lunile aprilie și mai 2003 de la calculul pensiei.
Practic, reclamantul susține că suma contributivă de 12.665.976 lei trecută pentru luna martie 2003 în datele privitoare la activitatea în muncă a reclamantului (fila 38 dosar nr. (...) al T. C.), iar în certificatul privind stagiul de cotizare și punctajul anual realizat în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (fila 76 prezentul dosar) pentru luna mai 2003, reprezintă plata pentru trei luni de muncă, fiind triplul sumei contributive de
4.221.992 lei ce a fost trecută în cele două documente pentru lunile ianuarie, februarie și aprilie 2003, respectiv pentru lunile ianuarie, februarie și iunie
2003 (există o necorelare sub aspectul lunilor indicate în cele două documente, constanta fiind că s-au luat în considerare în ambele documente doar 4 luni din anul 2003, în loc de 6 luni, câte afirmă reclamantul).
Deși se verifică matematic faptul că 12.665.976 este triplul lui
4.221.992, nu se poate deduce de aici faptul că plata sumei de 12.665.976 lei a corespuns unei perioade de 3 luni, fiind necesare probe suplimentare în acest sens, pe care reclamantul nu le-a produs. Or, este sarcina reclamantului să probeze afirmațiile pe care își întemeiază pretențiile, acesta putând oricând obține de la fostul angajator clarificarea acestei situații și depunerea unei declarații rectificative la C. J. de P., potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din L. nr.
1..
6. Ultimul petit este de asemenea nefondat. Se solicită practic luarea în considerare, pentru perioada asimilată constând din anii de studii superioare, a unui procent de 25 % din salariul mediu brut lunar pe economie, în loc de salariul minim brut pe țară, sens în care sunt invocate prevederile art. 78 alin.
5 din L. nr. 1..
Art. 78 alin. 5 lit. b) din L. nr. 1. statuează că „pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează (…)
25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) și la art. 53 alin. (3)";.
Art. 38 alin. 1 lit. b) prevede că „în sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul (…) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora";.
Art. 163 alin. 1 și 3 statuează în sensul că „pentru perioadele asimilate, care au constituit vechime în muncă utilă la pensie considerată în condițiile legii până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează, după caz, salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de baza minim brut pe țară din perioadele respective. (…) Prevederile alin. (1), referitoare la stabilirea punctajului anual, se aplică și în cazul perioadelor în care, anterior intrării in vigoare a prezentei legi, o persoana s-a aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 38";.
Apare cu evidență că pentru perioada studiilor superioare efectuate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1., punctajul se stabilește prin raportare la salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de baza minim brut pe țară din perioadele respective, doar pentru perioada de după intrarea în vigoare a Legii nr. 1. fiind stabilit punctajul aferent perioadei asimilate constând din perioada studiilor superioare prin aplicarea unui procent 25 % la salariul mediu brut lunar pe economie.
Așa cum arată și recurenta, metoda solicitată de reclamantul intimat a-i fi aplicată este o combinație între stipulațiile legii citate mai sus, în afara dispozițiilor legale.
Văzând prevederile art. 312 alin. 1 și 3, raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 1277 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta să ia în calcul la stabilirea punctajului reclamantului P. N. veniturile evidențiate în adeverința nr. 762/(...) emisă de U. V., începând cu data de (...).
Respinge restul petitelor.
Menține dispozițiile privind anularea deciziei de pensionare nr. 1. din
(...).
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 10 martie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. C. M. I. T.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond.M.F.B. și G.G.
GREFIER, N. N.
| ← Decizia civilă nr. 30/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1256/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
