Decizia civilă nr. 1532/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1532/R/2012
Ședința publică din data de 28 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 51 din 9 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat B. D., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reclamantul intimat arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 51 din 9 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C.
Pârâta a fost obligată să recalculeze pensia cuvenită reclamantului, cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, a sporului de acord global și premiilor menționate în adeverința nr.218/(...) emisă de S. de C., D. A. T. pentru perioada februarie 1964 - decembrie 1997, începând cu data de (...).
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că la data de (...) reclamantul a solicitat pârâtei recalcularea pensiei și în funcție de veniturile realizate prin acord global, ore suplimentare și premii de care a beneficiat în perioada 1964 - 1997 conform Adeverinței nr.218/(...) eliberată de S. de C., D. A. T.
Răspunsul la această solicitare a fost acela că sporurile solicitate la recalcularea pensiei nu au avut caracter permanent, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare.
Din adeverința nr. 218/(...) emisă de S. de C., D. A. T. rezultă că în perioada februarie 1964 - decembrie 1997 reclamantul a realizat venituri suplimentare sub formă de acord global și premii prevăzute de L. nr. 5. pentru care s-a plătit contribuția către bugetul asigurărilor sociale de stat și pensia suplimentară conform prevederilor Decretului nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și OUG nr.31/1998. Acestea reprezintă drepturi câștigate peste cele înscrise în carnetul de muncă, drepturi care nu au fost luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și cuantumul pensiei.
Potrivit prevederilor art.107 al.3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acestora începând cu luna următoare celei în care s-a făcut solicitarea.
Câștigurile suplimentare dovedite de către reclamant prin adeverința nr.218/2011 respectiv acordul global și premiile, sunt venituri prevăzute de L. nr. 5. care nu au fost luate în calcul, deși pentru acestea s-au plătit CAS-ul și pensia suplimentară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitândmodificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului a arătat că potrivit L. nr.263/2011 a pensiilor, ale către Norme de aplicare sunt cuprinse în HG nr.257/2011, în Anexa nr.15 pct.VI se exclud expres aceste sume din calculul pensiei, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantului au fost stabilite în temeiul L. nr. 3/1977, începând cu data de 1 martie 2000, prin decizia nr. 1..
La data de 7 martie 2011 reclamantul s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. 218/(...) eliberată de fostul angajator S. de C. D. A. T. - f. 4, constând în acord global, ore suplimentare și premii realizate în perioada 1964 - 1997.
Pârâta a emis adresa nr. 1./2011 prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei reclamantului cu a luarea în considerare a acestor venituri.
În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este supusă dispozițiilor cuprinse în L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
La art. 2 lit. c din L. nr. 2. a fost reiterat principiul contributivității instituit prin L. nr. 1., potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, astfel încât doar veniturile care au constituit baza de calcul a contribuțiilor sociale se impun a fi în vedere la calcularea pensiilor, împrejurare ce echivalează cu realizarea scopului avut în vedere de legiuitor.
În același timp, potrivit dispozițiilor din anexa nr. 15 din HG nr.
257/2011 nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual sumele reprezentând formele de retribuire în acord, ore suplimentare și prime, întrucât ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare.
În ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin D. nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 5., vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public,dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4. și L. nr. 1., care au fost interpretate de către Î., au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 1. se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de (...).
În speță, veniturile constând în „acord global"; menționate în adeverința eliberată de către fostul angajator au avut caracter permanent în perioada arătată fiind incluse alături de celelalte sporuri în salariul brut, constituind baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.
Potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global. Cu privire la sumele menționate în adeverință sub denumirea „., Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului, întrucât ar contraveni interdicției din anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2.. Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. urmează să admită în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de recurentă împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va înlătură dispoziția de obligare a pârâtei de a lua în considerare veniturile reprezentând „.. Vor fi menține restul dispozițiilor din sentință. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 51 din 9 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură dispoziția de obligare a pârâtei de a lua în considerare la stabilirea pensiei veniturile reprezentând „.. Menține restul dispozițiilor din sentință. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 28 martie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.-R. M. C. M. S.-C. B. Cu opinie parțial separată, în sensul respingerii recursului Red.SCB/Dact.SzM 2ex./(...) Jud. fond: P. U. G. C. GREFIER Motivarea opiniei parțial separate a judecătorului C. M. Consider că recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. este nefondat, pentru următoarele motive: Astfel cum s-a reținut în cauză și în opinia majoritară, adeverința nr. 218 a fost emisă de S. de C.-D. T., la data de (...), iar cererea de recalculare a pensiei a fost formulată de intimatul-reclamant B. D. la data de (...). Adeverința nr. 218/(...) emisă de S. de C.-D. T. atestă veniturile obținute de reclamant, constând în acord global, ore suplimentare și acord direct, premii, în perioada 1964-1997. Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Consider însă că aceste dispoziții ale H.G. nr.257, publicată în M.Of. nr.214 din (...), nu sunt aplicabile cererii de recalculare a pensiei formulate de către reclamant la data de (...) , având î n vedere faptul că, a stfel cum rezultă din conținutul ace stora, acestea nu sunt norme inter pretative, care să retroactiveze, ci adaugă la lege. Este cert că, la data la care recurenta a soluționat cererea reclamantului de recalculare, aceasta nu putea să își întemeieze refuzu l său de a valorifica anumite venituri în vederea stabilirii drepturilor de pensie ale reclamantului pe o hotărâre de guvern care nu fusese încă adoptată, ci doar pe dispozițiile L. nr.2., care permitea valorificarea oricăror venituri cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pe nsiilor conform legislației anterioare și care sunt dovedite cu adeverințe eliberate de foștii angajatori. Astfel, consider că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 439/(...) emisă de S. de C.-D. T., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri. Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului. L. nr.5. privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata. Art.117 alin.3 din L. nr.5. stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";. Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea lacâștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar. Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Fina nțelor privind aplicarea prevederilor L. n r.49/1992 pentru modificarea și compl etarea unor regleme ntări din legislația d e asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează. Prin aceleași Preciză ri, s -a stabilit că se datorează contribuț ia și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii. Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.5.. Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege. Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii. De asemenea, prin decizia nr. 1. pronunțată de către Î . Curte de C. și Justiție, în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, la data de (...), după intrarea în vigoare a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, instanța supremă a reținut următoarele: "Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în bazalegislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1.. La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii."; De asemenea, s-a mai reținut că: "În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ceprivește cuantumul acestor drepturi. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de urgență a G. nr. 4. ."; Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.1., iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urge nță a G. nr. 4. , în c eea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord. În consecință, apreciez că acțiunea reclamantului este fondată în întregime, având în vedere: -în primul rând, prevederile legale analizate anterior privind veniturile reclamantului pentru care acesta, în perioada 1964-1997, a plătit contribuții de asigurări sociale, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare; -în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulatăprin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitatenerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1.; -în al treilea rand, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.1. față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.1., astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de lafoștii angajatori adeverințele necesare; -în al patrulea rând, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.1., și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței. Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea respingerea recursului Casei Județene de P. C. Judecător, C. M. Red./Tehnored.: C.M..
| ← Decizia civilă nr. 4474/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3498/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
