Decizia civilă nr. 2410/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2410/R/2012
Ședința din 14 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamanta P. E. împotriva sentinței civile nr. 6124 din 08 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație calcul CAS.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din 07 mai 2012, când s-a dispus amânarea pronunțării recursului pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin acțiunea înregistrată la instanță în data de (...), reclamanta P. E. a chemat în judecată pe pârâta C. J. DE P. C. solicitândinstanței obligarea acesteia la sistarea reținerilor de 5,5% reprezentând procentul de contribuție la sănătate si restituirea sumelor reținute ilegal.
Prin sentința civilă nr. 6124/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
(...), s-a respins acțiunea reclamantei.
Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:
Potrivit copiei cuponului de pensie aferent lunii decembrie 2010, reclamanta este beneficiara unei pensii în cuantum de 1052 lei (f6).
Conform pct.7 din O.U.G. nr. 1., ce a modificat prevederile art. 259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, pensionarii a căror venituri din pensii depășesc 740 lei, datorează contribuția lunară pentru asigurări sociale de stat, contribuție care este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri.
Potrivit prevederilor art. 259 alin.2 din Legea 95/2006, ce a fost modificat prin OUG nr. 1., contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri si se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Prin Hotărârea nr. 150/(...) pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 5. privind Codul Fiscal,s-a arătat că pensionarii datorează o contribuție la bugetul asigurărilor sociale de sănătate asupra întregului venit dacă acest venit depășește suma de 740 lei.
Față de cele ce preced, instanța deliberând a constatat că reținerile efectuate de către pârâtă din drepturile cu titlu de pensie ale reclamantei, au fost corecte, și prin urmare, în temeiul art. 153 lit.g și f coroborate cu prevederile art.156 din Legea nr.263/2010, așa cum a fost completată si modificată, a respins acțiunea formulată de către aceasta împotriva pârâtei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. E., prin care a solicitat admiterea acestuia cu consecința casării și trimiterii spre rejudecare a cauzei.
Recurenta învederează că în conformitate cu dispozițiile art.296 pct. 9 din
Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 1., "baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului F.ui Național Unic de A. S. de S. o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 lei. Contribuția lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei."
Prin urmare, cota de 5,5 % se justifică a fi aplicată doar asupra pensiei ce depășește suma de 740 lei, iar nu asupra întregii pensii.
În privința HG nr. 150/(...), care a introdus în Codul Fiscal după Titlul IX, un nou titlu, IX2, menționează că acest act normativ are o putere inferioară și nu putea modifica Legea nr.5. (Codul Fiscal), care este o lege organică.
Contribuțiile CASS au fost calculate și reținute până la (...) de la pensionarii a căror pensii depășeau suma de 1000 lei, dar numai pentru câtimea care depășea plafonul de 1000 lei.
Mai mult HG nr. 150/(...) a intrat în vigoare de la (...), astfel că aceasta nu se putea aplica retroactiv. În ciuda acestui aspect CJP C. a reținut cota de 5,5% și pentru lunile ianuarie și februarie 2011.
În drept, recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 312 al. 1, 2 și 3 Cod de procedură civilă.
Deși a fost legal citată, intimata CJP C. nu a depus întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală.
În probațiune s-au depus deciziile nr. 223/(...) și 224/(...) ale Curții
Constituționale.
Recursul este parțial fondat.
Prin decizia nr. 223 din (...), pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012 s-a constatat că dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei.
În considerentele acestei decizii s-a reținut că „sistemul public de asigurări sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate, numai prin plata contribuției de către. De aceea, principiul solidarității ce se aplică sistemului asigurărilor sociale de sănătate impune și justifică obligația plății contribuției pentru asigurări sociale de sănătate și pentru veniturile obținute din pensii.
Art. 56 din Constituție prevede obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăși îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor ( Decizia nr. 335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011).
Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010, Curtea Constituțională a constatat că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuția să fie aceeași. Principiul menționat presupune însă ca așezarea sarcinilor fiscale să
țină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor, respectiv în așezarea obligațiilor fiscale să se țină seama de necesitatea protejării păturilor sociale celor mai dezavantajate, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale contribuabililor în cauză.
Toate acestea demonstrează faptul că pentru a dobândi calitatea de asigurat persoana în cauză trebuie să contribuie la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, iar această contribuție se materializează prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care aceasta le realizează. Numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate, iar pensia reprezintă un astfel de venit.
Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contribuții sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare asupra căreia nu se calculează contribuția de asigurări de sănătate reprezintă chestiuni care țin în mod exclusiv de opțiunea sa, opțiune care nu poate fi cenzurată din perspectiva garanțiilor dreptului constituțional la pensie. C. ce C. impune este ca prin astfel de măsuri să nu se aducă atingere nivelului de trai decent al pensionarilor. În acest sens, legiuitorul a prevăzut atât calitatea de asigurat pensionarilor care au o pensie sub 740 lei, fără plata contribuției corespunzătoare, cât și scutirea parțială de la plata contribuției, în sensul că prin aplicarea cotei corespunzătoare pensia netă nu poate fi mai mică de 740 lei (Decizia nr. 35 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 17 februarie 2012).
Dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 stabilesc că pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei datorează o contribuție de 5,5% aplicată asupra acestor venituri, dând de înțeles că aplicarea cotei de 5,5% se face numai pentru veniturile din pensii care depășesc
740 lei. Teza a doua a textului criticat prevede că "prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei", ceea ce creează o anumită ambiguitate la nivelul întregului alineat, aspect care a și determinat instituțiile statului care aplică prevederile legii să calculeze cota de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei.
În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni (Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994).
Așadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale. Or, în cauza de față, Curtea a constatat că, deși legiuitorul a determinat categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuția de asigurări de sănătate -, și anume veniturile din pensie, autoritățile publice competente interpretează textul în sensul că sarcina fiscală este stabilită asupra cuantumului întregii pensii și că prin modalitatea concretă de calcul al acestei sarcini fiscale sunt scutite total de la plata contribuției menționate numai pensiile de un anumit nivel, respectiv cele de până la 740 lei, ceea ce, prin urmare, influențează atât cuantumul in concreto al sarcinii fiscale care poartă asupra veniturilor din pensie superioare acestei valori, cât și, pe cale de consecință, nivelul de protecție de care beneficiază dreptul constituțional la pensie.
În acest fel se ajunge la situația ca sarcina fiscală să nu fie nici rezonabilă și nici echitabilă în privința pensiilor al căror cuantum atrage plata totală sau parțială a contribuției de asigurări sociale de 5,5% din cuantumul pensiei în raport cu pensiile mai mici de 740 lei, care sunt scutite total de la plata contribuției menționate. Or, având în vedere că aceste contribuții se datorează asupra veniturilor din pensie, drept garantat la nivel constituțional și care beneficiază de o protecție în consecință (deciziile nr. 872 și 874 din 25 iunie
2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie
2010), regimul de protecție stabilit de legiuitor pentru pensiile de un anumit cuantum trebuie să se aplice asupra tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret. Desigur, ține de opțiunea legiuitorului să instituie în privința pensiilor o scutire de la plata acestei cote, dar, dacă a decis un atare lucru, scutirea trebuie să se aplice, sub forma deducerii, în mod complet în privința tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscală să fie așezată în mod echitabil în privința acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea a reținut că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit (art. 41 lit. e) din Legea nr. 5. privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art. 69 din Codul fiscal stabilește venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei și a contribuțiilor obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul al impozitului pe venit și al contribuției de asigurări sociale să fie similare și să țină cont de protecția constituțională de care acestea beneficiază, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la consecințe inechitabile, întrucât persoana, deși beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente rațiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar și în privința contribuției de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă
Constituției, ce rezultă, de principiu, din dispozițiile art. 213 alin. (2) lit. h) din
Legea nr. 95/2006, text-cadru care, scutind de la plata contribuției de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privința acestei sume, Curtea a constatat că textul legal criticat este constituțional numai în măsura în care, în privința veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuției de asigurări de sănătate și al impozitului pe venit. A. în vedere faptul că neconstituționalitatea este atât o sancțiune ultimă aplicată de instanța constituțională cu repercusiuni asupra existenței normative a legii, cât și parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.
605 din 14 august 2008), Curtea a constatat constituționalitatea art. 259 alin.
(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în interpretarea sa conformă prevederilor Constituției, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuția de asigurări de sănătate - sunt veniturile din pensie; sarcina fiscală este stabilită asupra diferenței dintre cuantumul pensiei și suma deductibilă de
740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul al acestei sarcini fiscale se ajunge, în privința tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupradiferenței menționate și la scutirea totală de la plata contribuției a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea a mai constatat că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către C. N. de P. P., prin casele județene de pensii și casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanțele judecătorești vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată, în această ultimă ipoteză decizia pronunțată de Curtea Constituțională constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă.
S-a mai reținut că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept.";
Concluzii similare au fost exprimate de Curtea Constituțională și prin decizia nr. 224 din (...) publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012.
Raportat la aspectele evocate, Curtea de A. constată că solicitarea dedusă judecății intră sub incidența deciziilor menționate, ca urmare a faptului că aceasta era pendinte la data publicării acestora în Monitorul Oficial.
De asemenea, reține că probațiunea administrată confirmă faptul că reclamantei recurente i-a fost aplicată cota de 5,5 % asupra întregului cuantum al pensiei.
A. în vedere considerentele deja expuse, Curtea găsește recursul parțial fondat, astfel că în baza art. 312 al. 1, 3 Cod de procedură civilă îl va admite în parte potrivit dispozitivului.
Vor fi menținute restul dispozițiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamanta P. E. împotriva sentinței civile nr. 6124 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta C. J. de P. C. să restituie reclamantei P. E. contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută în perioada (...) - (...) prin aplicarea procentului de 5,5% asupra sumei de 740 lei din pensie.
Menține restul dispozițiilor.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
D. G. S. D. L. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: E.B.
| ← Decizia civilă nr. 1173/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3198/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
