Decizia civilă nr. 62/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 62/RC/2012
Ședința publică din data de 18 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: G.-L. T.
JUDECĂTOR: I. T.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul S. V. împotriva deciziei civile nr. 1. din 16 ianuarie 2012 a Curții de A. C. pronunțate în dosar nr. (...) privind și pe intimata C. J. DE P. S., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta contestatorului- avocat S. T. în substituire avocat G. T., din cadrul Baroului C., lipsind contestatorul și reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta contestatorului arată că prin întâmpinare s-a invocat excepția tardivității și dorește să facă dovada că a luat cunoștință de considerentele deciziei în luna mai 2012 însă pe decizie nu a fost menționată data eliberării acesteia.
Curtea deliberând, raportat la excepție, în condițiile în care partea adversă nu indică un termen la care reclamantul ar fi primit decizia respectiv o dată de la care să curgă termenul prevătut de art. 319 alin.2 C.pr.civ. și întrucât la dosar nu există nici un astfel de element, respinge excepția și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatorului solicită admiterea contestație în anulare astfel cum a fost aceasta formulată în scris, casarea deciziei pronunțate de
Curtea de A. C. și în rejudecare, admiterea recursului pe baza motivelor astfel cum au fost acestea formulate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4006 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul S. V., împotriva D. de revizuire nr.60.775/(...), decizia de debit nr.416/2010, în contradictoriu cu intimata C. J. de P. S.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii prin D. nr.60775/(...), în baza Legii nr.3/1977, având un stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă de 20 de ani, 6 luni și o zi. În cursul anului 2005 pensia contestatorului a fost revizuită.
La data reevaluării pensiei în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, aprobat prin L. nr. 7., coroborat cu prevederile HG nr. 1550/2004 și ale HG nr.
733/2005, s-a utilizat ca "stagiu complet de cotizare pentru determinarea punctajului mediu anual" un număr de 20 de ani și 0 luni, prevăzut de art. 9 lit. a) din HG nr. 267/14 martie 1990, privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră.
Cazul în speța se încadrează în prevederile art. 9 lit. c) din HG nr.
267/1990.
Prin urmare stagiul complet de cotizare utilizat de intimată la determinarea punctajului mediu anual, de 30 de ani, a fost corect stabilit la emiterea D. nr.
60775/(...).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S. V., iar prin deciziacivilă nr. 1. din (...) Curtea de apel C. a respins ca nefondat recursul acestuia.
Examinând sentința recurată Curtea de A. a reținut că în mod corect areținut prima instanță că reclamantul a desfășurat activitate în unități miniere numai 10 ani 1 lună și 21 zile, respectiv perioadele (...)-(...) (când a fost încadrat la E. M. S.) și (...)-(...) (când a fost încadrat la E. M. S., S. M. S.).
Activitatea desfășurată de reclamant în cadrul Trustului Construcții Hidroenergetice Grup Șantiere Someș (Șantierul I Tarnița și Șantierul IV Măguri Răcătău) și a Trustului Construcții Hidroenergetice București (Grup Șantiere Someș, Sebeș, Bistra Poiana Mărului), deși a fost încadrată în grupa I, de muncă nu poate fi considerată ca fiind realizată în industria minieră, întrucât unitățile menționate anterior nu au în mod evident un astfel de profil.
De altfel, contrar celor invocate de recurent, Curtea constatat că pentru determinarea stagiului complet de cotizare instanța de fond a analizat dispozițiile legale incidente în cauză și nu a preluat doar concluziile raportului de expertiză.
Pârâta a procedat legal revizuind prin D. nr. 60775/(...) prin D. nr.
60775/(...) și stabilind recuperarea drepturilor de pensie încasate necuvenit în perioada (...)-(...).
În situația în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta";.
Drept urmare, conform dispozițiilor legale menționate anterior, în situația în care cuantumul pensiei determinat ca urmare a recalculării este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată se menține cuantumul pensiei cuvenit sau aflat în plată și nu punctajul mediu anual avut anterior recalculării, cum eronat susține recurentul.
Reținând că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat în cauză.
Împotriva deciziei Curții de apel C. nr.1./2012 a formulat contestație în anulare contestatorul S. V. solicitând anularea acesteia și rejudecarea recursului și admiterea acestuia așa cu a fost formulat.
Arată că a formulat recurs împotriva Sentinței Civile nr. 4006/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...). hotărâre pe care o considera nelegală și netemeinică și a invocat ca și motive de recurs prescripția dreptului de a demara de către intimată a procedurii de recalculare a pensiei în temeiul art. 7 alin.7 din OUG nr.4/2005 și nelegalitatea deciziei de recalculare a pensiei având în vedere prevederile art.6 din OUG nr.4/2005.
Din întreg dosarul de pensionare al contestatorului rezultă că intimata a emis începând cu data de (...) patru decizii de pensionare din care prima s-a referit la recalcularea pensiei în conformitate cu OUG nr. 4/2005 aprobată prin L. nr. 7., în anul 2007 a emis două decizii de pensionare prin care a recalculatpunctul de pensie prin includerea a sporuri lor pentru munca prestată în timpul nopții, a culminat cu decizia din (...) prin care i-a diminuat nelegal punctul de pensie fără să țină cont de prevederi legale imperative.
În conformitate cu prevederile Art. 7 alin 7 din OUG nr. 4/2005, revizuirea din oficiu și contestarea deciziei prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile Legii nr.1., cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere faptul că, în L. nr. 1. nu se face nici o referire la termenul în care poate fi făcută o revizuire a unei decizii emise de C. J. de pensii, în atare situație se aplică prevederile art. I coroborat cu art. 3 din Decretul nr. 16711958 privind prescripția extinctivă, în sensul că dacă într-o perioadă de trei ani nu se exercită un drept intervine prescripția dreptului de a mai solicita vreo reparație.
Este evident că în ceea ce privește acest motiv de recurs, instanța a comis o eroare materială și nu a aplicat o prevedere legală imperativă, mai ales că ar trebui să existe și o situație de echilibru, în sensul că dacă drepturile necuvenite se pot recupera doar pe ultimii trei ani. este evident că termenul de exercitarea a unei căi de recuperare a creanței este tot de trei ani.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, consideră că și în această situație Curtea a comis o eroare material în aplicarea textului de lege invocate.
Este greșită interpretarea instanței că art. 6 alin.2 din OUG nr. 4/2005, face referire doar la cuantumul pensiei și nu la punctaj și că este evident că la data stabilirii pensiei prin decizia nr. 60775/(...) acesta a fost de 481 lei și la această sumă se raportează calculele ulterioare. Prin această interpretare a instanței se anulează chiar scopul pe care l-a urmărit emiterea OUG nr. 4/2005 de uniformizare a sistemului de pensionare.
L. nr. 1. a schimbat modul de calcul a dreptului la pensie prin stabilirea cuantumului pensiei în baza unui puncta] mediu obținut de pensionar în perioada în care a desfășurat activitate în muncă și ulterior a apărut și OUG
4/2005 prin care s-a dorit să se facă un echilibru și o uniformizare în sistemul de stabilire și plată a pensiilor.
În baza acestui act normativ se lua pensia aflată în plată și se făcea o analiză cu calcularea pensiei cuvenite de pensionar în baza noului sistem de pensionare pentru a se aplica punctajul mediu anual. Pensia aflată în plată de împărțea la valoarea punctului de pensie și se obținea punctul de pensie, care se compara cu punctul de pensie și pensia obținute în baza OUG nr. 4/2005. Ceea ce a greșit instanța, este faptul că a interpretat strict-senso, prevederile alin. 2 al art. 6 din
OUG 4/2005, referindu-se doar la cuantumul pensiei și nu a observat că textul de lege leagă cuantumul pensiei de punctaj.
Dacă s-ar merge pe logica instanței, ar însemna că contestatorul să nu beneficieze de nici o mărire a pensiei ca urmare a majorării valorii punctului de pensie, care în anul 2005 a avut valoarea de 2.955.592 lei vechi, respectiv 296
RON, iar la data emiterii deciziei de revizuire, adică în anul 2010, valoarea punctului de pensie a fost de 732,8 lei.
Intimata C. J. de P. S., prin întâmpinare a solicitat respingerea contestațieica nefondata.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de contestație în anulare formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 318 C.proc.civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În speță, ceea ce se invocă în susținerea contestației este eroarea materială ce stă la baza deciziei pronunțate în recurs, prin aceea că „ instanța a comis o eroare materială și nu a aplicat o prevedere legală imperativă, mai ales că ar trebui să existe și o situație de echilibru, în sensul că dacă drepturile necuvenite se pot recupera doar pe ultimii trei ani. este evident că termenul de exercitarea a unei căide recuperare a creanței este tot de trei ani.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea a comis o eroare material în aplicarea textului de lege invocate.";
Se constată că detalierea motivelor de contestație în anulare nu permite încadrarea acestora în condițiile restrictive de admitere a acestei căi extraordinare de atac.
Astfel, sintagma de „. materială"; trebuie definită în opoziție cu cea de „. de judecată";, fiind unanim acceptat că o astfel de greșeală de judecată nu poate fi îndreptată pe calea contestației în anulare.
Or, tocmai astfel de greșeli de judecată indică în speță contestatoarea, invocând și criticând modul în care instanța de recurs a aplicat/nu a aplicat prevederi legale imperative în soluționarea recursului.
Eroarea materială trebuie să poarte asupra realității faptice, palpabile, constând, astfel, dintr-o considerare eronată a unui fapt ce nu există ca existent sau a unui fapt existent că nu ar fi în ființă, situație care, ipotetic, poate fi observată chiar de un nespecialist, întrucât nu necesită o judecată în sensul profesional al cuvântului. Astfel, în literatura de specialitate, pentru exemplificarea instituției, se iau de obicei ca etalon situațiile de respingere a recursului ca tardiv sau de anulare a acestuia ca netimbrat sau făcut de un mandatar fără calitate, în contra dovezilor aflate la dosar. Se mai arată în doctrină că prin eroare materială în sensul art. 318 C.proc.civ. se înțelege confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată.
Or, sub nici o formă nu se poate considera că împrejurările evocate de contestatoare ar putea fi privite, în lumina celor arătate mai sus, ca erori materiale.
Orice critică privind modul de aplicarea a legii se conturează ca o critică a modalității de judecare de către instanța de recurs, inadmisibilă fie și sub haina contestației în anulare.
Prin urmare, dat fiind caracterul extraordinar al contestației în anulare, nu se poate admite anularea deciziilor intrate în puterea de lucru judecat prin formularea unui recurs la recurs, cum se conturează practic această cale de atac promovată.
Aceleași considerente sunt valabile raportat la criticile vizând legalitatea măsurii revocării, acestea putând fi susținute la fond și în cadrul căii de atac a recursului, iar nu în cel al contestației în anulare.
Văzând dispozițiile art. 317 și 318 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge contestația în anulare declarat de contestatorul S. V. împotriva deciziei nr. 1. DIN (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.
| ← Decizia civilă nr. 2522/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2493/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
