Decizia civilă nr. 1030/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1030/R/2013
Ședința publică din 04 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta L. E. împotriva sentinței civile nr. 9706 din 24 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A
A. N., M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente L. E., avocat iepure V. și reprezentantul pârâților intimați C. de P. S. a M. A. N. și M. A. N., consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 26 februarie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. A. N.
, în nume propriu și reprezentant legal al Casei de P. S. a M. A.
a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantei recurente.
Atât reprezentantul reclamantei recurente cât și reprezentantul pârâților intimați arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în cererea de recurs. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. N., precizează că inclusiv în preambulul OUG nr. 1/2011 se menționează că "în vederea instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să identifice și să transmită caselor de pensii sectoriale toate elementele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat";, iar în cuprinsul OUG 1/2011 se prevede că revizuirea se face "pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari";, acte care se află în păstrarea unităților ce aparțin M. A. N., ceea ce înseamnă că această instituție are calitate procesuală pasivă.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că pe de altă parte solicită a se face comparație în dispozițiile OUG nr. 1/2011 și dispozițiile OUG nr. 59/2011, privind revizuirea altor pensii, în sensul că nu se va regăsi în OUG nr. 59/2011 aspectele arătate anterior referitoare la preambulul OUG nr. 1/2011 și arătate în scris în cererea de recurs, iar în cazul revizuirii celorlalte pensii nu a fost necesar
implicarea angajatorului, întrucât la dosarul de pensie se află toate datele necesare revizuirii. În cazul pensiilor militare nu se poate realiza revizuirea fără implicarea fostului angajator, respectiv fără implicarea M. A. N., a
Administrației și Internelor și a Serviciului Român de Informații. Reprezentantul reclamantei recurente arată că atribuțiile M. A.
nu sunt stabilite exclusiv în Legea nr. 346/2006, cum în mod greșit instanța de fond a arătat ci prin alte acte normative, respectiv prin art. 1 din OUG nr. 1/2011 în care se arată cine are obligația identificării și transmiterii la
C. de P. S. a actelor pe baza cărora s-a efectuat revizuirea pensiilor militare. De asemenea, arată că pârâții pot să-și facă apărări cum vor, însă îl surprinde soluția pronunțată de către instanța de fond cu privire la art. 1 din OUG nr. 1/2011.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că timp de trei ani s-a judecat în contradictoriu cu M. A. N. privind recalcularea și revizuirea pensiilor militate și după acești trei ani M. A. N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și își pune întrebarea cui să îi mai solicite revizuirea pensiilor. De asemenea, solicită instanței să analizeze atent patru chestiuni incidente în această cauză, respectiv chestiuni care dacă am fi sub incidența noului Cod de procedură civilă ar fi trebuit să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept și că, chiar fiecare motiv luat separat este suficient pentru anularea deciziei de revizuire.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că o primă chestiune este acea că decizia de revizuire revizuiește o decizie de recalculare care este nulă de drept, fiind emisă după suspendarea HG nr. 735/2010. A doua chestiune este aceea de interpretare a art. 172 alin. 2 C.pr.civ., conform căruia cel care deține un înscris referitor la pricină trebuie să îl depună, iar aceste dispoziții legale nu pot fi încălcate prin depunerea unor adeverințe date privind revizuirea pensiilor, care au fost culese cum au fost culese. A treia chestiune este aceea de interpretare a art. 1 din OUG 1/2011 care face trimitere la Anexa 1 care cuprinde cuantumul soldelor de grad și soldelor de funcție minime corespunzătoare gradelor militare deținute, în această cauză pentru un număr de 95 de luni din activitatea reclamantei recurente veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât în Anexa 1.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că a patra chestiune este cea care face referire la interpretarea art. 1 din OUG nr. 1/2011 care atrage calitatea procesuală a M. A. N. .
De asemenea, învederează este evident un aspect formal care coroborat cu celelalte denotă o insuficientă obiectivitate în analizarea cererii reclamantului. Astfel, atunci când este vorba de argumentele pârâților în motivarea sentinței atacate instanța de fond le numește susțineri iar atunci când este vorba de argumentele reclamantei în motivarea sentinței atacate instanța de fond le numește alegații, aceasta fiind o lipsă de obiectivitate în soluționarea cauzei.
Pentru motivele arătate și pentru motivele expuse în cererea de recurs, reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive și în consecință, în principal trimiterea cauzei instanței de fond pentru administrarea probelor solicitate iar în cazul în care se consideră că nu este necesar a se trimite cauza la instanța de fond solicită să se caseze hotărârea și să se admită acțiunea. Solicită obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate pentru motivele expuse în întâmpinare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a M. A.
N., reprezentantul pârâților intimați arată că instanța de fond a reținut corect că se atacă o decizie a Casei de P. S. și nu un act al M. A.
N. și că decizia de revizuire este o decizie de revizuire a pensiei și nu o decizie de recalculare. Mai mult, arată că dacă s-a atacat decizia de recalculare aceasta se bucură de autoritate de lucru judecat, întrucât asupra decizie de recalculare instanța s-a pronunțat în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Reprezentantul pârâților intimați arată că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG nr. 1/2011 Anexa 1 se aplică numai în situația în care nu se găsesc veniturile lunare ale asiguratului, însă reclamantei recurente i s-au identificat toate veniturile lunare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 9706 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M.
A. N. și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta L.
E. împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta L. E. împotriva pârâtei C. S. DE P. A M. A. N., ca nefondată.
S-a luat act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a M. A. N. este nefondată în raport de atribuțiile stabilite acestei instituții prin Legea nr. 346/2006, stabilirea și plata drepturilor de pensie, acestea fiind atribute specifice casei de pensii sectoriale, care, deși a fost înființată în subordinea ministerului, are personalitate juridică proprie (art. 132 din Legea 263/2010) și are atribuții de a asigura reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010 (art. 8 alin. 1 lit. i din HG nr. 233/2011).
Pe fondul cauzei, instanța a reținut, în fapt, că prin Decizia nr.0112937/_
, reclamantei i s-a stabilit pensia militară de stat în cuantum brut de 2945 lei. Acest cuantum a suferit modificări, reclamantei revenindu-i, în luna decembrie 2011, astfel cum reiese din cuponul de pensie depus la dosar la f. 26, un cuantum brut al pensiei de 4439 lei.
În baza O.U.G. nr. 1/2011, prin Decizia nr. 83473/_, reclamantei i s- a revizuit pensia raportat la situația reală a veniturilor obținute și avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat, stabilindu-i-se un cuantum brut al pensiei de 3380 lei.
Totodată, prin decizia nr. 83473/_, s-a revizuit din nou pensia reclamantei, stabilindu-se că aceasta este îndreptățită la un cuantum brut al pensiei de 3657 de lei.
Împotriva Deciziilor nr. 83473/_ și nr. 83473/_, reclamanta a formulat contestații la Comisia de Contestații din cadrul M. A. N. ,
care nu au fost soluționate până la data pronunțării instanței, aspect care nu poate fi interpretat ca un fine de neprimire a cererii formulate de reclamant, în sarcina acestuia neputându-se reține vreo culpă cu privire la acest aspect.
În drept
, s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 alin. 1, 5 alin. 4 și 6 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1/2011, apreciindu-se că alegațiile reclamantului privitoare la lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire, neconformitatea actelor normative cu cele ale Convenției Europene a Drepturilor
Omului, încălcarea principiului neretroactivității legii și al principiului drepturilor câștigate sunt nefondate în raport de prevederile O.U.G. nr. 1/2011, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Ana M. Frimu și alții împotriva României, respectiv Constantin Abăluță și alții c. României, respectiv Decizia nr. 871/2010 pronunțată de Curtea Constituțională.
Chiar efectuând analiza de proporționalitate reținută, prin Decizia nr. 29/2011 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constat că în cauza de față reclamanta, prin diminuarea pensiei sale de la cuantumul brut de 4439 de lei la 3380 de lei, respectiv la 3657, ca urmare a revizuirilor succesive, nu suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială .
Referitor la contestarea corectitudinii stabilirii cuantumului pensiei, s-a reținut că art. 1 alin. 4 din OUG nr. 1/2011 nu este incident în cauză, iar cu privire la apărarea reclamantei în sensul că decizia nr. 83473/_ a fost emisă cu încălcarea termenului limită prevăzut de lege, că art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2011 nu prevede nicio sancțiune expresă în situația în care nu se respectă termenul prevăzut pentru emiterea deciziilor de revizuire și, oricum, reclamanta nu justifică niciun interes în a contesta încălcarea acestui termen, având în vedere că, prin decizia amintită, cuantumul pensiei cuvenite reclamantei a crescut de la 3380 la 3657 de lei. Mai mult, acest cuantum s-a acordat cu începere de la data de_, astfel că emiterea cu întârziere a deciziei de revizuire nu a produs nicio vătămare reclamantei nici sub acest aspect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta L. E.
, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare reclamantul a arătat că admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. A. N. este nelegală în raport de dispozițiile art.1 din OUG 1/2011 care prevede că revizuirea se face "pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari";, iar actele doveditoare la care se face referire se află în păstrarea unităților ce aparțin M. A. N.
, întreaga răspundere pentru corectitudinea și integralitatea veniturilor comunicate emitentului deciziilor de revizuire revenind acestui minister.
S-a mai precizat de către recurentă că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Sarcina probei privind veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia revine pârâților întrucât înscrisurile originare privind veniturile pe care le-a realizat sunt deținute de aceștia. Invocând dispozițiile art. 172 alin. 1 Cod procedură civilă, recurentul a precizat că "înscrisurile privitoare la pricină"; în sensul dispoziției legale menționate sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de reclamant de-a lungul carierei de ofițer M.Ap.N., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. Aceste înscrisuri sunt deținute de M. A. N.
, motiv pentru care la punctul II din precizarea de acțiune depusă la primul termen de judecată (_ ) a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângă acestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011, a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, am solicitat ca pârâtul M.Ap.N. să depună Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite,
speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H.G. nr. 1294/2001, modificat și completat prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. SI019/_, precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ ).
Cu toate acestea, prima instanță a trecut la judecarea cauzei fără administrarea probelor solicitate.
În opinia recurentei depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile este absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, reclamantul este într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al reclamantului și l-a privat pe acesta dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.
Recurentul a precizat că a arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată că decizia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută, respectiv că sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H.G. nr.737/2010 și O.U.G. nr. 59/2011 întrucât acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.
Referindu-se la considerentele reținute de instanța de fond cu privire la
"pensia suplimentară";, recurentul a învederat că premisa de la care a pornit instanța este una profund greșită întrucât pensia militară de stat nu a fost alcătuită dintr-o parte contributivă si una necontributivă (suplimentară), ci a avut o altă natură juridică, așa cum a arătat și motivat în cererea de chemare în judecată.
S-a mai invocat că revizuirea pensiei reclamantului încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. l adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.
Deși s-a arătat în motivarea cererii de chemare în judecată (punctul 7) argumentele specifice pentru care recalcularea și revizuirea pensiei militare de stat încalcă prevederile legilor europene (schimbarea naturii juridice a pensiei; lipsa unei evidențe suficient de accesibile a veniturilor; imposibilitatea aplicării corecte și complete a principiului "contributivității"; din cauza imposibilității dovedirii tuturor veniturilor; creșterea fondului total necesar plății pensiilor militare în urma revizuirii acestora, etc.), instanța de fond nu a făcut nici o referire la aceste argumente specifice, pentru a și le însuși sau pentru a le respinge motivat.
Fără a reitera întreaga motivație din cererea de chemare în judecată privind încălcarea reglementărilor europene și a practicii C.E.D.O., arăt doar că, în ce privește cazul particular al pensiilor militare, scopul asigurării echilibrului bugetar în condițiile crizei economice nu numai că nu a fost îndeplinit dar s-a obținut efectul contrar. Este deja de notorietate că fondul total pentru aceste pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful Direcției Financiar - Contabile a M.Ap.N., care în declarația din_ aflată până de curând pe site-ul oficial al M.Ap.N. arăta, între altele, că la circa 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei. În aceste condiții, scopul legitim nu mai poate fi invocat doar împotriva unui număr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.
Intimatul M. A. N., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Casei de P. Sectoriale a M. A. N.
a solicitat prin întâmpinare (filele 10-15) respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Contrar celor invocate în recurs, Curtea apreciază că legitimarea procesuală pasivă în litigiile de asigurări sociale privind stabilirea pensiilor foștilor militari este justificată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010 și de cele ale HG nr. 233/2011 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale, doar de pârâta C. S. de P. din cadrul M. A.
N. .
Astfel, acest ultim act normativ prevede că:
"(
1) Casele de pensii sectoriale sunt structuri de specialitate, cu personalitate juridică, înființate prin lege, în subordinea M. A. N. ,
M. Administrației și Internelor, precum și a Serviciului Român de Informații, și se supun legislației în vigoare privind protecția informațiilor clasificate.
(2) Casele de pensii sectoriale administrează, împreună cu C. Națională de
P. e, sistemul public de pensii din România pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) și pct. V din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare."; (art. 1).
"Casele de pensii sectoriale se organizează și funcționează după cum urmează:
pentru M. A. N., la nivel de structură centrală, potrivit dispozițiilor legale în vigoare privind organizarea și funcționarea acestei instituții publice."; (art. 2)
"Pentru angajatorii din instituțiile în subordinea cărora se află și pentru cei din instituțiile cărora le asigură stabilirea și plata pensiilor sau a altor prestații, casele de pensii sectoriale au următoarele atribuții:
i) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare (art. 8 alin. 1 lit. i).
Prin urmare, nu sunt reglementate atribuții în favoarea M. A. N. care să justifice împrocesuarea sa, iar normele invocate de reclamant nu reprezintă decât obligația legală a fostului angajator de a transmite date referitoare la activitatea în muncă în vederea stabilirii drepturilor de pensie. Neexecutarea acestei obligații poate determina nașterea unui conflict de muncă, iar în speță cauza dedusă judecății are ca obiect un litigiu de asigurări sociale.
În ceea ce privește motivul de recurs privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, se reține că art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011 prevede că "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, iar alin. 2 din același articol că "obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea";.
De asemenea, conform art. 18 din Anexa 3 a OUG 1/2011 (anexă care reglementează metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională) "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M.
A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. (2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1)";.
Art. 19 din aceeași anexă prevede că "documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz";.
Potrivit art. 125 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Coroborând dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că, în lipsa unor critici concrete formulate de reclamantă cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în Anexa la Deciziilor de revizuire nr. 83473 din_ și respectiv din_ și a administrării unui minim probatoriu care să susțină aceste critici, în cauză nu se impunea administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate. Astfel, pe de o parte legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamanta și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, iar pe de altă parte, întrucât nu s-au formulat critici concrete cu privire la veniturile atestate de documentele în temeiul cărora s-a realizat revizuirea pensiei recurentului, o astfel de probă ar fi și neconcludentă în cauză.
În plus, atribuțiile instanței sunt de control în ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ, iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei, astfel încât în condițiile în care înscrisurile solicitate nu au fost depuse inițial la C. S. de P. a M.
A. N., nu pot fi depuse direct în instanță și valorificate de aceasta, întrucât s-ar eluda procedura prevăzută de art. 21 din Anexa la OUG 1/2011. Astfel, chiar dacă susținerile din recurs referitoare la neactualizarea fișei care atestă activitățile desfășurate în condiții deosebite, speciale și alte condiții ar fi întemeiate, ceea ce însă nu s-a dovedit în cauză, instanța de judecată nu ar putea decât depășindu-și atribuțiile să modifice această fișă de calcul și să dispună valorificarea ei la revizuirea pensiei recurentului.
De altfel, așa cum s-a arătat prin întâmpinarea din recurs, se constată că în cauză proba cu înscrisurile menționate anterior nu a fost solicitată pentru a se anula decizia de revizuire sub aspectul veniturilor concrete pe baza cărora s-a determinat pensia reclamantului, ci pentru a se proba anularea deciziei de revizuire, cu consecința menținerii pensiei militare de stat stabilită conform Legii 164/2001. Drept urmare, și din această perspectivă proba cu înscrisuri solicitată de reclamant apare ca fiind neconcludentă în cauză.
Referitor la existența unor diferențe între veniturile prevăzute în Anexa 1 din OUG 1/2011 și cele înscrise în anexa deciziei de revizuire, Curtea reține că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG 1/2011 "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi
identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
În consecință, potrivit prevederilor exprese ale dispoziției legale menționate, veniturile menționate în Anexa 1 din OUG 1/2011 se pot utiliza la determinarea pensiei revizuite numai în situația în care nu au fost identificate veniturile lunare individuale realizate, recurentul nefiind în această situație întrucât pentru determinarea pensiei sale s-au utilizat veniturile pe care acesta le-a obținut în desfășurarea activității.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin Decizia civilă nr. 790/_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ s-a respins, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat de reclamanții L. E., FEIER ANA, PALIESCU R., I. IȚĂ L., C. U ZITA M. LENA, SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, ÎN
REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE și intervenientul BUTUNOIU I. împotriva sentinței civile nr. 3887 din 22 septembrie 2011 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, care a fost menținută. În considerentele acestei sentințe, Tribunalul a apreciat că deciziile de recalculare a pensiilor nu sunt nule absolut deoarece C.
S. de P. de află în structura M. A. N., iar suspendarea HG nr. 735/2010 prin sentința civile nr. 338/2010 a Curții de Apel C. are efecte numai între părțile din acest dosar, iar respingerea excepției nulității deciziei de recalculare nu a fost criticată în recurs.
În consecință, în condițiile în care prin hotărâre judecătorească s-a respins cu autoritate de lucru judecat excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei recurentului dispusă în temeiul Legii 119/2010, nu se poate reține nulitatea deciziei de revizuire în temeiul OUG 1/2011 întrucât aceasta revizuiește o decizie de recalculare nulă absolut.
Considerentele din hotărârea instanței de fond referitoare la faptul că
"pensia suplimentară s acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în buget în acest sens"; sunt extrase din Decizia Curții Constituționale nr. 871/2010 și se referă la pensiile speciale în general, astfel încât nu se poate reține că premisa de la care a pornit instanța de fond în analiza cauzei este greșită. De altfel, Curtea apreciază că analiza trecerii de la sistemul pensiilor militare de stat la pensii de asigurări sociale de stat s-a realizat în cadrul contestației împotriva deciziilor de recalculare, care au făcut obiectul dosarului nr._ (menționat anterior), astfel încât în cauză nu era necesară o reiterare a considerentelor reținute în hotărârea judecătorească prin care a fost soluționată irevocabil acest dosar.
În mod similar, în condițiile în care de la pronunțarea Deciziei civile nr. 790/_ de către Curtea de Apel C. nu a intervenit o schimbare de jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului nu se impune a fi reluate argumentele reținute în acea hotărâre cu privire la încălcare prin deciziile de recalculare a pensiei recurentului a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, coroborat cu art. 14 din Convenție. Referitor la încălcarea acestor dispoziții prin deciziile de revizuire, se reține că prin Decizia din 15 mai 2012 în cauza Abaluță și alții c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul că măsurile legislative adoptate prin Legea nr. 119/2010, HG nr. 735/2010 și ulterior prin OUG nr.
1/2011, ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din Convenție.
Astfel, Curtea a reținut faptul că Statele părți la Convenție se bucură de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea politicilor sociale iar reducerea pensiilor reclamanților a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 263/2010, pentru a echilibra bugetul de Stat și a corecta diferențele existente între diferitele sisteme de pensie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate și, de asemenea, că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor. În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, s-a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului și că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
În consecință, în condițiile în care în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut într-o cauză similară faptul că prin OUG nr. 1/2011 nu s-a încălcat prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art.
14 din Convenție, instanța națională nu poate reține contrariul, susținerile recurentului cu privire la acest motiv de recurs urmând a fi înlăturate.
De asemenea, referitor la ultimul aspect invocat în recurs relativ la nerealizarea scopului pentru care s-a dispus recalcularea pensiilor militarilor, se reține că în jurisprudența sa Curtea Europeană a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsura existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor in care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei. (Wieczorek c. Poloniei din 8 decembrie 2009, pargraf 59 sau Mellacher c. Austriei din 19 decembrie 1989,
paragraf 53).
În mod similar, se apreciază că instanța de recurs nu ar putea decât cu depășirea atribuțiilor să constatate că statul ar fi putut găsi sau identifica alte soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivelor de interes public urmărit sau să anuleze măsura recalculări și revizuirii pensiilor pentru că obiectivul urmărit nu a fost atins.
Pentru aceste considerente, reținând că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta L. E. împotriva sentinței civile nr. 9706 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 04 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
L. D. | S. | D. | D. | G. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: A. M. I.
| ← Sentința civilă nr. 2643/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 1985/2013. Contestație decizie... → |
|---|
