Decizia civilă nr. 4114/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4114/R/2013
Ședința publică din data de 23 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul F. V. E. împotriva sentinței civile nr. 7408 din 25 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată CASA DE PENSII S. A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent și reprezentantul pârâtului intimat, consilier juridic Rîndașu Costică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâtei intimate întâmpinare.
Se comunică întâmpinarea reclamantului recurent, care depune la dosar completări la recurs, pe care le comunică și reprezentantului pârâtei intimate.
La solicitarea instanței de a preciza dacă completările la recurs au fost formulate în termen, reclamantul recurent arată că lasă la aprecierea instanței, însă arată că au apărut unele decizii succesive ulterioare introducerii recursului.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea completărilor la recurs ca fiind tardiv introduse.
Curtea, după deliberare, constată tardivitatea formulării completărilor la recurs.
Reclamantul recurent arată că decizia de recalculare a fost anulată prin decizia Înaltei Curți de C. și Justiție și nu a fost contestată în instanță. Solicită acordarea unui termen pentru studierea întâmpinării.
Reprezentantul pârâtei intimate se opune amânării cauzei, având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la data de 11 octombrie 2013.
Curtea, constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, respinge cererea de amânare.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită instanței să întrebe reclamantul recurent dacă a primit decizia emisă în conformitate cu Legea nr. 241/2011 și dacă i-au fost calculate veniturile după ieșirea la pensie.
Reclamantul recurent arată că a primit o înștiințare de punere în plată și că nu contestă stagiul de cotizare ca sumă, ci contestă termenul în care i s-a acordat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului și revizuirea corectă a cuantumului pensiei în baza O.U.G. nr. 1/2011 prin veniturile dovedite cu actele depuse și sumele trecute pe ordinul de zi pe unitate, conform anexei 7 din Legea
nr. 284/2010. Având în vedere că statele de plată au un termen scurt de păstrare, apar doar ordinele de zi pe unitate și în adeverințele emise de unitatea deținătoare de arhive. Față de adăugarea stagiului de cotizare solicită să se ia în considerare Hotărârea Comisiei de Contestații și acordarea drepturilor cu data de_, iar pentru anul 2011 începând cu data de_ și nu cu data de_, pentru că cererea a fost înregistrată cu 10 zile întârziere de la data depunerii ei. Prin punerea în plată a fost acordat stagiul de cotizare însă diferența pentru perioada martie - septembrie nu a fost acordată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată, arătând că pentru trecut recurentului i-au fost luate în calcul toate adeverințele înregistrate la casa de pensii, nefiind găsite alte venituri, iar pentru viitor solicită respingerea ca fără obiect a recurentului având în vedere că pensia se află în plată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7408 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul F. V. E. în contradictoriu cu pârâta C. S. DE P. A M.
A. N. .
S-a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de serviciu, drepturile sale fiind stabilite prin Decizia nr. 0101711/_ emisă de M. A. N. .
Ulterior, pensia sa a fost recalculată și revizuită și în temeiul Legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011, în mod succesiv, fiind stabilit un cuantum de 2880 lei prin Decizia emisă la data de_ de C. S. de P. din cadrul MApN. Decizia a fost contestată la Comisia de Contestații din cadrul M. Ap. N, contestația sa fiind admisă în parte prin Hotărârea nr. 16554/_ și s-a dispus valorificarea întocmai a datelor consemnate în "Situația veniturilor realizate lunar"; înregistrată sub nr. 4098/_ eliberată de Unitatea Militară nr. 02426 C. -N. . Sub acest aspect, referitor al valorificarea veniturilor conform celor menționate, contestația reclamantului a devenit lipsită de interes.
La data de_ a fost emisă o nouă decizie de către pârâtă prin care au fost recalculate drepturile de pensie ale reclamantului, fiind stabilită o pensie în cuantum de 3365 lei începând cu data de_ .
Instanța nu a putut reține susținerile reclamantului referitoare la aplicarea majorărilor de punctaj pretinse, atât timp cât normele invocate de acesta se aplică numai cadrelor militare aflate în activitate la data de_, or reclamantul a fost trecut în rezervă încă din anul 2002, astfel cum în mod corect a reținut Comisia de Contestații în cuprinsul Hotărârii din_ (f.327 verso).
Cu privire la critica reclamantului constând în aceea că decizia de revizuire a pensiei nu are la bază o evidență reală a veniturilor care trebuie luate în calcul conform art. 8 alin.1 din Anexa 3 la OUG nr. 1/2011, iar pârâții nu au făcut dovada integralității și realității acestor venituri, instanța a reținut că potrivit art. 1 alin.2 și 3 din OUG nr. 1/2011, "Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-
a desfășurat activitatea. Instituțiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.";
Astfel, nu reclamantului îi revine obligația de a depune la C. S. de P. înscrisurile doveditoare cu privire la veniturile realizate de acesta în perioada în care s-a aflat în activitate, ci instituției angajatoare.
Deși prin cererea de chemare în judecată reclamantul a mai susținut că determinarea cuantumului pensiei recalculate a fost realizată pe baza mai multor date nereale, însă nu a arătat în concret care sunt veniturile omise a fi avute în procesul de recalculare, motiv pentru nici aceste critici cu caracter general nu sunt de natură să conducă la anularea deciziei de recalculare. De asemenea, acesta nu a depus adeverințe eliberate de angajator din care să rezulte că veniturile luate în considerare pe anumite perioade nu sunt conforme cu realitatea, deși sarcina probei îi incumba acestuia. Mai mult, nu a făcut dovada demersurilor în vederea obținerii unor astfel de adeverințe sau imposibilitatea obținerii acestora, astfel încât să devină incidente dispozițiile art. 172 C. proc. civ.
De asemenea, potrivit art. 1 alin.4 din același act normativ în temeiul căruia a fost emisă decizia de revizuire a pensiei, "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
Astfel, nu au putut fi reținute susținerile reclamantului cu privire la faptul că veniturile din buletinul de calcul pe anumite perioade sunt mai mici decât veniturile din OUG 1/2011, atât timp cât nu a făcut dovada că pentru aceste perioade veniturile nu au putut fi identificate, astfel încât să devină incidente dispozițiile art. 4 alin.4 din OUG nr. 1/2011.
În ceea ce privește motivul de nulitate absolută invocat de reclamant pentru că decizia ar revizui o altă decizie lovită de nulitate absolută, instanța a reținut că procesul de recalculare a pensiilor s-a realizat în temeiul Legii nr. 119/2010, apoi în temeiul OUG nr. 1/2011, astfel că nu a prezentat relevanță faptul că prin hotărâre judecătorească au fost suspendate și, ulterior, anulate dispoziții ale HG nr. 735/2010, act normativ care reglementează doar metodologia efectivă de calcul a pensiei și nu pune în discuție trecerea la un nou sistem de stabilire a pensiilor militare. De asemenea, față de dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 119/2010, potrivit cărora "recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare";, instanța a apreciat că în mod corect a fost emisă decizia contestată în cauză de către M. A. N. . Nici faptul că termenul de revizuire a pensiilor prevăzute de OUG nr. 1/2011 a fost depășit nu a putut fi reținut ca un motiv de nulitate a deciziei de revizuire emise în temeiul acestui act normativ.
Asupra criticii referitoare la încălcarea principiilor neretroactivității legii, neretroactivității efectelor actului administrativ, al dreptului câștigat, precum și a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța reține argumentele și concluziile Curții Constituționale expuse în cuprinsul Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010, prin care s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 1-5 și 12 din Legea nr. 119/2010, constatându-se că aceste dispoziții sunt constituționale, în raport cu prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) - neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44 - dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai și
dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exercițiului unor drepturi, art. 135 alin.
(2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, Curtea Constituțională a pronunțat și Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 1 lit. a), b), d)- i) și art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor; s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivității, dar și în baza art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (dreptul la respectarea "bunurilor") și art. 53 (restrângerea exercițiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate, constatându-se că normele supuse analizei Curții sunt constituționale.
Instanța fond a reținut și concluziile Deciziei nr. 29/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii referitor la aplicarea Legii nr. 119/2010.
Referitor la argumentul privind discriminarea invocat de reclamant, prin aceeași decizie pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că
"instanțele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituție, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituțional, ceea ce nu poate fi reținut, față de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistrații au fost exceptați în urma constatării neconstituționalității prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituțională pe calea obiecției de neconstituționalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție, iar nu prin afirmarea și asumarea ab initio a intenției legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale. În plus, în temeiul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional), numai o susținere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiași categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situații analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanțelor o analiză care să nu se suprapună celei a Curții Constituționale.(…)";. În cuprinsul aceleiași decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a realizat o analiză de compatibilitate a prevederilor legale în discuție cu art.1 din Protocolul nr.1, adițional la Convenție, concluzionând asupra compatibilității prevederilor din legea națională cu dispozițiile art. 1din Protocolul 1 la Convenție.
Totodată, sub aspectul compatibilității prevederilor din legislația română referitoare la recalcularea pensiilor de serviciu (Legea 119/2010, OUG nr. 1/2011) cu legislația europeană, instanța a reținut Decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României.
Instanța a reținut și concluziile Curții de la Strassbourg în Cauza Abăluță și alții împotriva României, expuse în Decizia pronunțată l data de 15 mai 2012, în cuprinsul căreia a reiterat faptul că deși art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat, că statele părți la Convenție dispun de o
marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale.
Iar în ceea ce privește diferența de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea a reiterat argumentele expuse în Decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României.
Sub aspectul cuantumului pensiei reclamantului, instanța a reținut că inițial reclamantul a avut o pensie în cuantum de 4160 lei, iar în urma recalculării și revizuirii, cuantumul acesteia a devenit de 3665 lei, astfel că această recalculare și revizuire nu a putut avea semnificația unei lipsiri totale a reclamantului de mijloacele de trai și nici a atingerii substanței dreptului reclamantului. De asemenea, acesta nu a dovedit că se află într-o situație specială, iar reducerea cuantumului pensiei a fost de natură a-l lipsi de mijloacele de trai.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul F. E.
solicitând casarea în tot a sentinței recurate și admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța nu s-a aplecat cu destula sârguință în studierea tuturor actelor și în special a celor care privesc adăugarea stagiului de cotizare pentru activitatea desfășurată după trecerea în rezervă din cadrul M.Ap.N. (martie 2003 până în prezent).
În cuprinsul sentinței se mai precizează că a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și faptul că a precizat că pentru adeverințele din 2011, nu a fost valorificată perioada începând cu_, și nici pentru adeverința din 2012, care a fost înregistrată abia la_, deși a fost confirmată de primire la_ și valorificată doar începând cu_ în loc de_, iar cea din 2011 tot cu_, deși trebuia de la data de_ .
În tot cuprinsul sentinței, instanța de fond nu a arătat motivul pentru care acest capăt de cerere a fost respins. Consideră o mare eroare de motivare a întregii sentințe în care să nu se facă referire în hotărâre la toate capetele de cerere.
S-a mai arătat că în luna decembrie 2010 a avut un cuantum legal atribuit în baza Legii nr.164/2001 de 4160 lei iar în urma recalculării și a deciziilor succesive a rezultat un cuantum mai mic. Or, dacă a fost legal atribuit în baza unei legi în vigoare la acea dată, de ce o altă lege ulterioară, sub impulsul unui nou procedeu având la baza de calcul o contribuție virtuală la asigurările sociale, un stagiu de cotizare la fel virtual a dus la diminuarea cuantumului, procedeu periculos care a creat un precedent nesănătos care bulversează principiile drept.
Este real arătat în susținere faptul că în deciziile contestate au fost trecute venituri mai mici decât cele din adeverințele eliberate de către Centrul Militar Zonal C. și unitățile deținătoare de arhive, adeverințe si tabele comparative ce se găsesc în copii la dosarul cauzei.
Arată că eronat a arătat instanța de fond cuantumul pensiei stabilit și greșit s-a menționat că sub acest aspect al valorificării veniturilor conform celor menționate în Hotărârea nr. 16554 din_ a Comisiei de Contestații pensii a M.Ap.N., contestația recurentului a devenit lipsită de interes. Or, tocmai acest lucru le-a arătat că nu s-au luat corect în calcul la revizuire toate veniturile reale și comunicate Casei de P. Sectoriale.
Este corect arătat în sentința ca la data de_ a fost emisă o nouă decizie fiind stabilit un cuantum de 3365 lei începând cu_, dar instanța de fond nu a arătat că acest cuantum a fost stabilit doar pentru activitatea din timpul serviciului militar nefăcând nicio referire la adăugarea incorecta a
stagiului de cotizare pentru activitatea desfășurata după pensionare începând cu martie 2003 până în prezent.
De asemenea instanța de fond nu a reținut susținerile referitoare la aplicarea majorărilor de puncte în baza HG 1294/2001 modificată prin HG S- 1019/2010, motivând că acest din urma act normativ se aplică numai cadrelor militare trecute la pensie după_ . Or HG S-1019 modifică numai anexa 1 din HG 1294/2011.
De asemenea greșită este afirmația cuprinsă în sentința că « nu reclamantului îi revine obligația de a depune la C. S. de P. înscrisurile doveditoare cu privire la veniturile realizate din perioada în care s-a aflat în activitate, ci instituției angajatoare « și că în baza art. 1 alin. 2 și 3 din OUG 1/2011- obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar în vederea revizuirii prevăzute la alin (1) revin instituțiilor din sistemul de ordine publică și siguranța națională în cadrul căruia beneficiarul și-a desfășurat activitatea.
Or recurentul prin demersurile sale arătate în dosarul cauzei tocmai asta a făcut, a cerut și obținut de la unitățile deținătoare de arhivă veniturile și instanța de fond nu s-a aplecat cu destulă chibzuială asupra acestui lucru.
În continuare, în sentință greșit s-a arătat atâta timp cât toate demersurile recurentului sunt și la dosarul cauzei,« deși prin cererea de chemare în judecată reclamantul a mai susținut că determinarea cuantumului pensiei recalculate a fost realizat pe baza mai multor date nereale, însă nu a arătat concret care sunt veniturile omise a fi avute în procesul de recalculare, motiv pentru care nici aceste critici cu caracter general nu sunt de natura să conducă la anularea deciziei de recalculare. Se face confuzie între recalculare și revizuire. De asemenea acesta nu a depus adeverințele eliberate din care să reiasă realitatea deși sarcina probei incumba acestuia. Mai mult, nu a făcut dovada demersurilor în vederea obținerii unor astfel de adeverințe sau imposibilitatea obținerii acestora.
Or, se poate observa din documentele de la dosar că la_ la cererea de chemare în judecata a anexat adeverința 222/_ eliberată de CMZ C., adeverința 29695/2012 eliberată de C. de P. C., adrese prin care a solicitat venituri de la CMZ C., arhivele militare Pitești, răspunsurile primite la data de_, cererea de reanalizare a condițiilor de muncă, confirmările de primire, tabele cu neconcordante intre decizii și prevederi ale OUG nr. 1/2011, la data de_ prin răspunsul la întâmpinarea pârâtei a arătat demersurile făcute. La data de_ prin scriptul de la dosar a arătat demersurile făcute după termenul din_, în_ a făcut din nou precizări despre demersurile
făcute pentru informarea corectă a instanței, la_ din nou a depus răspunsuri la notele de ședință ale pârâtei și acte doveditoare.
De asemenea incorecta este afirmația că nu pot fi reținute susținerile recurentului cu privire la faptul că veniturile din buletinele de calcul pe anumite perioade sunt mai mici decât veniturile din OUG 1/2011«atâta timp cât nu a făcut dovada că pentru aceste perioade veniturile nu au putut fi identificate«. Arată ca a făcut dovada prin adeverințele depuse la dosar.
Recurentul arată că își menține criticile referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii, neretroactivității efectului actului administrativ, al dreptului câștigat, al predictibilității legii, a speranței legitime, precum și a prevederilor art.1 din Protocolul 1 la CEDO.
Având în vedere că a făcut toate demersurile necesare pentru a obține o revizuire corectă, a probat prin actele depuse la dosar că nu s-au avut în vedere la pronunțarea hotărârii de către instanța de fond solicită admiterea recursului în
sensul casării sentinței civile nr.7408/_ și pronunțarea unei decizii care să admită toate cererile recurentului din dosarul_ și pe care le-a trecut în partea introductivă a recursului.
Pârâtul M. A. N. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii militare de stat, iar în aplicarea OUG nr. 1/2011, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pârâta C. de P. S. a M. A. N. a emis decizia nr. 56476 din data de 7 decembrie 2011, contestată în prezenta cauză, prin care s- au revizuit drepturile de pensie ale reclamantului, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei în funcție de veniturile realizate, stabilindu-se începând cu data de 1 ianuarie 2011 un cuantum brut al pensiei de 2.880 lei.
Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C., reclamantul a solicitat anularea deciziei de revizuire a pensiei, arătând în motivarea acțiunii că prin revizuirea pensiei s-a încălcat dreptul de proprietate, s-a creat o stare de discriminare, s-a încălcat principiul neretroactivității, dar și faptul că determinarea cuantumului pensiei s-a realizat pe baza mai multor omisiuni și inexactități cuprinse în buletinul de calcul.
Contrar celor reținute de instanța de fond, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a formulat mai multe critici concrete în ceea ce privește perioadele pentru care veniturile menționate în adeverințele eliberate de unitățile militare sunt mai mici decât veniturile cuprinse în buletinul de calcul aferent deciziei (f. 5, 14 -15 dosar fond).
Cu toate acestea, în considerentele hotărârii atacate, analiza pretențiile reclamantului a fost făcută doar prin raportare la criticile privitoare la încălcarea principiului neretroactivității, la încălcarea dreptului de proprietate față de prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la caracterul permanent al dreptului câștigat de a beneficia de pensia de stat în cuantumul stabilit în baza Legii nr. 164/2001, fără însă a verifica dacă se confirmă sau nu cele susținute de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată cu privire la existența unor erori la determinarea cuantumului pensiei revizuite.
În același timp, instanța era datoare să statueze asupra legalității și temeiniciei acestei decizii de pensie și să verifice dacă sunt fondate argumentele reclamantului, referitoare la greșita stabilire a punctajului mediu anual ca urmare a neacordării majorării punctajelor lunare de 0,25% sa 0,50% pentru munca prestată în condiții de muncă speciale sau deosebite, respectiv neluarea în calcul a veniturilor realizate în perioada lucrată după trecerea în rezervă, cu privire la care au fost depuse cereri de adăugare a stagiului însoțite de adeverințele nr. 11561/_ și nr. 29695/_ eliberate de C. Județeană de
P. C. .
Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 261 C.proc.civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.
Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico- juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.
În cauză motivarea sentinței tribunalului nu răspunde acestor exigențe legale deoarece nu examinează decât parțial apărările și susținerile părților.
Ținând seama de aceste considerente și văzând că omisiunea analizării cauzei prin prisma tuturor motivelor de fapt și de drept invocate reprezintă o necercetare a fondului, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 cu referire la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamant și va casa în tot sentința atacată, urmând a trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță, întrucât o analiză a pretențiilor deduse judecății nu poate fi făcută pentru prima dată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul F. E. împotriva sentinței civile nr. 7408 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: R. -M. V.
| ← Sentința civilă nr. 197/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 14247/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
