Sentința civilă nr. 1855/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale

Dosar nr. _

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1855

Ședința publică din _

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. V. - Președinte Secția I Civilă

ASISTENȚI: O. S. JUDICIARI: D. M. L.

GREFIER: M. R.

Pe rol fiind pronunțarea soluției în acțiunea civilă formulată de recla- mantul Sindicatul C. M. Disponibilizate în Rezervă și în Retragere pen- tru Ceterchi I., cu sediul în B., str. A. I., nr. 8, jud. B. Năsăud, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în Bu- curești, sector 1, str. P. R., nr. 1A și C. J. de Pensii a Ministerului Administrației și I., cu sediul în B., str. G. Georgescu, nr. 3, sector 4, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din

data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar în vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea la termenul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat sentința civilă de față.

T.

Asupra acțiunii civile de față,

Prin contestația înregistrată pe rolul T. ui M. sub dosar nr._ la data de_ reclamantul C. I., reprezentat de S. Cadrelor M. Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor și C. de Pensii a Ministerul Administrației și Internelor, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună în principal anularea deciziei de recalculare a pensiei, emisă de C. de P. a M. A. și Internelor, menținerea deciziei an- terioare calculate și puse în plată, obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/ 2001 și pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 și HG nr. 710/2010, de la data de_ și până la repunerea în plată a pensiei inițiale și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii, decizia privind pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia recalculată

conform Legii nr. 119/2010 și HG nr. 735/ 2010, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale.

Prin sentința civilă nr. 1874/_ pronunțată în dosarul nr._ s- a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea T. ui B. .

Cauza a fost înregistrată pe rolul T. ui B. sub nr._, în care prin sentința civilă nr. 4612/_ a dispus declinarea cauzei în favoarea

  1. ui M. .

    Conflictul negativ de competență a fost soluționat prin decizia civilă nr. 3762/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. _

    , competența de soluționarea a cauzei fiind stabilită în sarcina Tribunalului M.

    , cauze fiind înregistrată în prezentul dosar.

    Prin notele de ședință depuse pentru termenul de judecată din_, reclamantul și-a menținut acțiunea astfel cum a fost formulată.

    O contestație identică a fost formulată de S. Cadrelor M. Dis- ponibilizate, în Rezervă și în Retragere în reprezentarea mai multor membrii de sindicat printre care și reclamantul din prezenta cauză, în dosarul nr._ .

    Prin încheierea de ședință din_ pronunțată în acest dosar s-a dispus disjungerea contestației formulată în reprezentarea contestatorului Ce- terchi I., cererea disjunsă fiind înregistrată în dosarul_ .

    Prin încheierea civilă nr.65/_ pronunțată în acest dosar s-a admis excepția de litispendență invocată, iar cauza a fost trimisă la completul investit cu soluționarea dosarului nr._, urmând a se face aplicarea dispozițiilor art. 164 Cod procedură civilă.

    În motivarea contestației astfel cum aceasta a fost înregistrată în dosa- rul nr._, respectiv în dosarul nr._, reclamantul a susținut că a avut calitatea de polițist, în prezent beneficiind de pensie. Prin decizia de pensionare contestată s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei sale, producându-se o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și, implicit, a patrimoniului lui.

    Polițiștii sunt în serviciul națiunii și dobândesc grade care pot fi pierdu- te numai în condițiile legii. Polițiștii își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiului imparțialității, nediscri- minării, proporționalității și gradualității.

    Pensia polițistului este o contraprestație pentru sacrificiul pe care aces- ta este obligat să-l facă, cât și o contraprestație pentru soțul polițistului care a fost la rându-i obligat să-și abandoneze slujbele pentru a-l urma pe polițist.

    Prin Legea nr. 119/2010 se încalcă dreptul de proprietate, creându-se și o discriminare între cadrele active și cele pensionate. Astfel, se susține că atâta timp cât evidența raportului de muncă al polițistului nu s-a ținut prin înscriere în carnet de muncă, adeverințele cu veniturile realizate de-a lungul anilor sunt aproape imposibil de obținut de către pensionari, comparativ cu cadrele active care au norocul că, lucrând într-o singură unitate, au putut prezenta adeverințe- le cu veniturile realizate.

    Se creează discriminare și între polițiști și magistrați, aceștia din urmă deși au avut parte de aceleași privațiuni, beneficiază de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.

    De-a lungul timpului, polițiștii s-au bucurat de un regim special de pen- sii, cu o modalitate de calcul a pensiei diferită de celelalte categorii profesiona- le, cuantumul pensiei fiind stabilit în raport cu solda avută în ultima lună anteri- or pensionării.

    Decizia de recalculare a pensiei contestată a fost emisă în baza dispozi- țiilor HG nr. 735/_ . Prin sentința civilă nr. 338/2010 a Curții de Apel C. rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38 din_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern, astfel că emiterea deciziei de recalculare a pensiei reclamantului s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic, deoarece hotărârea de suspendare a actului administrativ printr-o hotărâre judecătorească are efect erga omnes.

    Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, se susține că potrivit art. 6 alin. 4 din HG nr. 735/2010:

    "Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";

    În conformitate cu art. 14 alin. 2 din Legea nr. 360/2002:

    "(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:";

    iar potrivit art. 15 din aceeași lege:

    " (1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

    1. Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului administrației și internelor;

    2. ministrul administrației și internelor, pentru ceilalți ofițeri de poliție, la propunerea inspectorului general al Poliției Române;

    3. inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale Ministerului A. și I., potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, pentru agenții de poliție.";

Așadar, reclamantul deși a desfășurat activitate și a obținut venituri di- ferențiate în funcție de pregătirea sa, de gradele pe care le-a avut, de meritele recunoscute, pensia sa a fost calculată doar prin luarea în considerare a salari- ului mediu brut pe economie pentru perioadele respective.

Prin aplicarea acestei modalități de calcul, reclamantul a fost degradat, or degradarea se aplică numai în condițiile expres prevăzute de legea penală și, de asemenea, s-a încălcat un drept fundamental, dreptul de proprietate, garan- tat prin dispozițiile art. 44 din Constituție și jurisprudența CEDO. Neluarea în calcul a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară, reprezintă fără îndo- ială o expropriere a bunurilor câștigate.

Afectarea dreptului de proprietate al reclamantului este susținută și prin trimitere la cauze soluționate de CEDO.

Se invocă de asemenea existența unei discriminări realizată între per- soane din aceeași categorie profesională, dintre polițiști și personalul civil și cea dintre categorii profesionale asemănătoare. Reclamantul consideră că re- calcularea pensiei sale s-a făcut și prin încălcarea principiului neretroactivității legii.

Astfel, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Aceasta este o normă imperativă, de la care nu se poate deroga. În acest sens Curtea Con- stituțională, a stabilit în practica sa, că, consecințele înscrierii principiului ne- retroactivității în Constituție sunt foarte severe, sancționând în numeroase rân- duri, prin constatarea neconstituționalității dispozițiile legale cu privire la care a fost sesizată, încălcarea principiului neretroactivității legii, contribuind toto- dată la definirea lui.

S-a mai invocat de către reclamant încălcarea principiului drepturilor câștigate.

În drept contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 Cod proce- dură civilă, dispozițiile Legii nr. 164/2001, art. 13 din HG nr. 735/2010, Legea nr. 119/2010.

În probațiune s-au depus în copii: decizia de recalculare a pensiei con- testată, decizii de pensii anterioare, contestația înaintată Comisiei de Contesta- ții de pe lângă MAI, situația privind datele care au condus la determinarea pun- ctajului anual și a stagiului de cotizare, cupoanele de pensie pentru luna decem- brie 2010 și ianuarie 2011.

Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Administrației și Internelor a a- preciat că nu e justificată calitatea sa procesuală pasivă, raportat la faptul că potrivit prevederilor art. 139 din Legea nr. 263/2010 stabilirea și plata dreptu- rilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale, iar pe fond au solicitat respingerea contestației ca rămasă fără obiect, în contextul în care prin O.U.G.1/2011 art. 1 s-a stabilit că pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensii- lor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

Potrivit art. 6 al acestui act normativ, "pensiile recalculate pe baza do- cumentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe econo- mie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emi- terii deciziei de revizuire.

(2) Diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011";.

Pârâta C. de P. Sectorială a M. A. și Internelor, prin întâmpinare, a arătat că, potrivit art. 6 din OG nr. 1/2011, "(1) Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului

mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.

(2) Diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.";

În sarcina Casei de P. Sectoriale a M. A. și Internelor s- a stabilit astfel obligația de a achita sumele de bani reprezentând diferența dintre cuantumul pensiei încasate în luna decembrie 2010 și cel al pensiei încasate în luna ianuarie 2011, obligație ce a fost executată.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Mi- nisterul A. și I. instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 4 al. 1 din Legea nr. 119/2010 recalcularea pensiilor pre- văzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află per- soanele beneficiare.

Ca atare, decizia de recalculare a pensiei a fost emisă de C. de P. a

M. A. și I., structură lipsită de personalitate juridică, aflată în subordinea acestui pârât, împrejurare ce legitimează participarea lui procesuală.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Potrivit Deciziei nr. 1. din_, reclamantul a fost beneficiar al unei pensii de stat stabilite în baza Legii nr. 179/2004, în luna decembrie 2010 cuantumul brut al acesteia fiind de 4.082 lei.

Prin Decizia din_ pensia de stat de care beneficia reclamantul a fost recalculată în baza art. 1 din Legea nr. 119/2010 și a HG nr. 735/2010.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele ca- tegorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, lit. a și b ale acestui articol menționând pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale fun- cționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.

Trebuie precizat că această lege a fost supusă controlului de constituțio- nalitate înainte de promulgare la sesizarea unui grup de 37 de senatori, iar prin Decizia nr. 871 din_ Curtea Constituțională a decis cu opinie ma- joritară că dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensi- ilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate în sesizarea acestuia.

Curtea Constituțională s-a pronunțat și la sesizarea Înaltei Curți de Ca- sație și Justiție asupra constituționalității Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor înainte de promulgare, constatând prin Decizia nr. 873 din_ că dispozițiile art. 1 lit. a, b, d-i și art. 2-12 din această lege sunt con- stituționale.

Prin aceste decizii definitive și general obligatorii, Curtea Constituțio- nală a decis că Legea 119/2010 nu încalcă prevederile art.15 al. 2 din Constitu-

ție, care instituie principiul constituțional al neretroactivității legii și nici prin- cipiul doctrinar al drepturilor câștigate.

Astfel, în considerentele general obligatorii ale Deciziei nr. 873/_, Curtea a reținut că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesi- onale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pen- sia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pen- siei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când par- tea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție.

P. le speciale nefiind un privilegiu ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Curtea a considerat că o atare rațiune este atât grava situație de criză economică și fi- nanciară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor socia- le de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea i- nechităților din acest sistem.

Având în vedere acestea, Curtea a constatat că în conceptul de "drepturi câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și doar dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor presta- ții deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

A reamintit Curtea că în Decizia nr. 458 din_, publicată în Mo- nitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din_, a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglemen- teze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare";.

Cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile pronunțate se im- pun cu caracter obligatoriu instanței de judecată.

Reclamantul a mai susținut că Legea nr. 119/2010 în baza căreia i s-a recalculat pensia de serviciu nu este în concordanța cu Convenția pentru Apă- rarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, întrucât reducerea substanțială a nivelului pensiei sale prin aplicarea actului normativ intern men- ționat a afectat însăși substanța dreptului său de proprietate, drept protejat de art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenție.

În conformitate cu art. 20 din Constituția României, dispozițiile constitu- ționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte, în caz de neconcordanță între aces- tea din urmă și legile interne, având prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favo- rabile.

În speță, s-a invocat contrarietatea dintre dispozițiile Legii nr. 119/2010 și dispozițiile Convenției, respectiv ale art. 1 Protocolul 1 adițional la aceasta, instanței revenindu-i obligația de verifica existența unui asemenea conflict, iar în caz afirmativ, de a-l soluționa în modul indicat de art. 20 al. 2 din Constitu- ție, adică de a înlătura aplicabilitatea Legii nr. 119/2010 în prezentul raport ju- ridic dedus judecății.

Potrivit art. 1 Protocolul nr. 1 "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pen- tru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a a- sigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.";

Noțiunea de "bunuri"; este înțeleasă în sens extins, iar una dintre cele mai remarcabile extinderi ale noțiunii de bunuri privește prestațiile sociale, Curtea statuând că acestea intră în sfera de aplicarea a art. 1 din Protocolul 1 dat fiind caracterul lor patrimonial (Gayguzus c. Austria, Willis c. Regatul Unit, Buchen c. Cehia, Stec și alții c. Regatul Unit).

Astfel, raportat la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța consideră că pensia este un bun care intră sub protecția art. 1 din Pro- tocolul 1 la Convenție.

Însă, simpla lectură a dispozițiilor cuprinse în art. 1 Protocolul nr. 1 e- vidențiază faptul că protecția pe care el o instituie nu este una absolută, căci nu conține numai principiul protecției dreptului de proprietate, ci și două limite ale exercițiului acestui drept: posibilitatea privării de proprietate pentru cauză de utilitate publică și reglementarea exercitării acestui drept în conformitate cu interesul general. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consacrat și o li- mită jurisprudențială dată de "atingerea substanței"; dreptului, respectiv cerința existenței unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul avut în vedere.

În urma recalculării în baza Legii nr. 119/2010 pensia reclamantului s-a diminuat, acesta suportând o restrângere semnificativă a dreptului de proprieta- te.

Ingerința statului în exercitarea dreptului este, în întregime, posibilă da- că se sprijină pe o bază legală, urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică și aceasta deoarece dreptul de proprietate, ca aproape toate drepturile ocrotite de Convenție, nu are un caracter absolut.

Așa cum a indicat Curtea Europeană, statele contractante beneficiază de o marjă de apreciere pentru a hotărî necesitatea unei ingerințe, acest aspect impunându-se în contextul în care autoritățile naționale dispun de o cunoaștere aprofundată și concretă a situației sociale locale și, de aceea, sunt mai bine pla- sate decât judecătorul internațional pentru a determina ce măsuri apar ca impe- rative de interes general al comunității.

Întinderea marjei de apreciere de care se bucură statele semnatare vari- ază ca întindere în raport de domeniul și dreptul garantat, vizate de măsura po- litică legislativă analizată.

În primul rând apanajul aprecierii revine legiuitorului căci acesta este chemat să analizeze oportunitatea luării unei măsuri de ordin legislativ și apoi, în funcție de datele complexe de care dispune, să aplice acea măsură legislativă menită să soluționeze problematica socio-economică astfel încât să corespundă cel mai bine dezideratului avut în vedere.

Aceasta este, practic, urmarea directă în sistemul de drept român a prin- cipiului separației și echilibrului puterilor în stat, reglementat prin art. 1 al. 4 din Constituția revizuită.

Chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cărei jurisprudență a avut adesea drept consecință modificări legislative semnificative în dreptul in- tern al statelor, a manifestat reticență în a interveni în marja de apreciere a sta- telor, în special în ce privește chestiuni de natură fiscală, ce țin de politicile so- cio-economice.

În speță, ingerința a fost prevăzută de lege, iar scopul legitim al măsuri- lor luate este evidențiat ca atare în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 și recunoscut de Curtea Constituțională în Deciziile nr. 871 și 873 din_ când a analizat constituționalitatea acestei legi în raport de încălcarea art. 53 din Constituție, respectiv necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat.

Instanța apreciază că în speță nu s-a produs o încălcarea a prevederilor art. 1 Protocolul nr. 1, măsura recalculării pensiei de serviciu a reclamantului în temeiul art. 1 din Legea nr. 119/2010 intrând în marja de apreciere a statului cu privire la reglementarea politicilor sociale și economice.

În ce privește lipsa temeiului juridic al recalculării pensiei, instanța a reținut că, potrivit art. 1 lit. a și b din Legea nr. 119/2010, pe data intrării în vi- goare a acestei legi, pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenci- arelor, stabilite pe baza legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul Le- gii nr. 19/2000.

Art. 3 al acestei legi statua, în alin. 1, că pensiile prevăzute la art. 1, sta- bilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în pla- tă, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, recalcularea urmând a fi realizată, con- form art. 4 lit. A, de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele bene- ficiare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Gu- vernului cuprinzând metodologia de recalculare a pensiilor.

Reclamantul nu a dovedit că a depus la structura de pensii din Ministe- rul A. și I., documente doveditoare ale veniturilor, în termenul de 5 luni menționat.

Conform art. 4 alin. 2 din Legea nr. 119/2010 cuantumul pensiilor recal- culate se stabilea în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevede- rilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare și urma a se plăti de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare.

Aceste dispoziții se aplicau în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat și ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, însă, în cazul acestora, punctajul mediu anual realizat urma a se determina prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctaje- lor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotiza- re, iar pentru perioadele care constituiau stagiu de cotizare și pentru care nu puteau fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului me- diu anual urma a se utiliza salariul mediu brut pe economie din perioadele res- pective (art. 5 alin. 2 și 4 din Legea nr. 119/2010).

Decizia contestată a respectat toate aceste prevederi ale Legii nr. 119/ 2010, precum și prevederile Legii nr. 19/2000 privind calculul pensiilor.

Mai mult, Legea nr. 119/2010 cuprinde prevederi mai favorabile pentru pensionarii militari și polițiști, căci, potrivit art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/ 2000, în condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, iar asiguratul nu prezintă acte doveditoare de certificare, drepturile salariale luate în calcul se consideră egale cu salariul minim brut pe economie, în vigoare în perioada respectivă, or, în cazul pensio- narilor militari și polițiști se ia în considerare salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă.

Pe de altă parte, pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să i- dentifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, legiuitorul a emis OUG nr. 1/2011, în vigoare de la data de 31 ianuarie 2011, prin care a stabilit termene de revizuire a pensiilor militare recalculate pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, instituind de această dată în sarcina instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea sarcina de a identifica și transmite la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.

În art. 6 din OUG nr. 1/2011 s-a stabilit că pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe eco- nomie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010, cum este și cazul reclamantului, se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire, iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011, contestato- rul beneficiind de aceste prevederi legale.

Față de considerentele expuse, constatând că decizia contestată a fost e- misă cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Legii nr. 19/2000 în vigoare la data emiterii ei, instanța va respinge contestația formulată împotriva acesteia, ca neîntemeiată.

Instanța va respinge și celelalte capete ale contestației, accesorii capă- tului principal, urmare a respingerii acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

RESPINGE

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâ- tul Ministerul Administrației și Internelor.

RESPINGE

contestația formulată de către reclamantul C. I.

re- prezentat prin Sindicatul C. M. Disponibilizate în Rezervă și în Re- tragere, cu sediul în B., str. Bogota, nr. 6, sector 1, prin mandatar Soci- etatea Profesională de Avocați D., M., M. și Asociații cu sediul în B.

, str. A. I., nr. 8, jud. B. Năsăud, în contradictoriu cu Ministerul A. și I. cu sediul în București, P-ța R., nr. 1A, sector 1 și C. de Pensii a Ministerului Administrației și I. , cu sediul în B., str. George Ge- orgescu, nr. 3, sector 4, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE

ASISTENȚI JUDICIARI

GREFIER

C. V.

O. S.

D. M. L.

M.

R.

Red./Tehn. C.V. 5 ex./_

com. 3 ex./_

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1855/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale