Sentința civilă nr. 3339/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3339/2013
Ședința publică de la 25 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. G. Z.
Asistent judiciar I. R. Asistent judiciar A. Ș. Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant M. E. și pe pârât CASA DE PENSII S. A MAPN, pârât M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului avocat Iepure Viorel și reprezentantul pârâților consilier juridic Costică Rândașu.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare și un tabel cu perioadele în care veniturile sunt mai mici decât veniturile minime specificate în Anexa nr.1 la OUG nr.1/2011.
Reprezentantul pârâților arată că la termenul anterior a solicitat conexarea dosarului nr._ la prezenta cauză, sens în care reiterează cererea de conexare.
Reprezentantul reclamantului arată că este de acord cu cererea formulată de reprezentantul pârâților privind conexarea dosarului nr._ .
Instanța admite cererea formulată de reprezentantul pârâților privind conexarea dosarului nr._ la prezenta cauză și dispune conexarea dosarului nr._ .
Reprezentantul reclamantului solicită în probațiune ca pârâta să depună copii ale statelor de plată privind pe reclamant,a vând în vedere faptul că în cazul pensionarilor militari aceștia nu au avut carnete de muncă și nu au cu ce să dovedească veniturile.
Reprezentantul pârâților arată că nu este de acord cu cererea în probațiune formulată de reprezentantul reclamantului și arată că sarcina probei revine reclamantului. precizează că au fost depuse la dosarul cauzei toate înscrisurile care fac dovada veniturilor reclamantului, reclamantul putea să invoce prevederile art.72, dacă făcea dovada că pârâtul deține aceste înscrisuri.
Instanța respinge cererea în probațiune privind proba cu înscrisuri. Reprezentantul reclamantului arată că la dosarul conexat nr._ la fila
48 există o fișă cu locurile de muncă, acest acte precizează este emis de un organ necompetent, nefiind nici datat și fără antet, sens în care solicită ca pârâta să precizeze ce reprezintă acest înscris.
Reprezentantul pârâților arată că și-a exprimat poziția clară prin întâmpinare, precizând totodată că Ordinul M.S.132/_ este un ordin care nu se aplică pensionarilor, iar înscrisul despre care face vorbire reprezentantul reclamantului a fost emis de Centrul Zonal B. .
Reprezentantul reclamantului și reprezentantul pârâților arată că nu mai a alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, a se constata nulitatea absolută a deciziei nr.79385/_, anularea deciziilor de revizuire pentru motivele arătate prin cererea de chemare în judecată. Consideră că decizia de revizuire este lovită e nulitate absolută întrucât revizuiește o altă deciziei care este lovită de nulitate absolută. Consideră că nu fost respectat principiul proporționalității.
Reprezentantul pârâților arată că nu mai susține excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare, întrucât reclamantul a atacat hotărârea. Solicită respingerea acțiunii pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzelor conexate cu nr._ * și_ constată următoarele:
Dosarul cu nr._ *:
Prin cererea înregistrată la data de_ sub nr._ *, și precizată la data de_ (f. 48) reclamantul M. E. le-a chemat în judecată pe pârâții C.
S. DE P. A M. UI A. N. și M. A. N., si i-a solicitat instanței următoarele: constatarea nulității absolute/anularea Deciziei nr. 79385 din_ privind revizuirea pensiei mele în baza O.U.G. nr. 1/2011 emisă de. C. de P. S. a M.Ap.N. și restabilirea situației anterioare în sensul menținerii în plată a pensiei stabilite prin Decizia nr. 0110245 din_ privind pensia de serviciu, emisă de Direcția financiar-contabilă a M.Ap.N., așa cum a fost actualizată succesiv până la nivelul din luna decembrie 2010; obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N. la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă; în subsidiar anularea Deciziei nr. 79385 din_ privind revizuirea pensiei mele în baza
O.U.G. nr.1/2011 și obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N la emiterea unei noi decizii prin care să-i fie menținut în plată cuantumul pensiei din luna decembrie 2010, dacă în urma revizuirii rezultă un cuantum mai mic decât acesta; obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N. la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 si cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență următoarele: 1. Decizia de revizuire a pensiei nu are la bază o evidentă reală a veniturilor care trebuie luate în calcul conform art.8 al.l din Anexa 3 (Metodologia de calcul) la O.U.G. nr.1/2011, iar pârâții nu au făcut dovada corectitudinii și integralității datelor cuprinse în tabelul anexat acestei decizii. 2. Decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o alta decizie care este lovită de nulitate absolută. 3. Revizuirea pensiei pe baza unei legi care prevede alte principii și de stabilire a pensiei decât cele aplicabile la data pensionării precum și diminuarea cuantumului pensiei încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de art.15 al,2 din Constituție. 4. Decizia de revizuire pe care o contestă încalcă principiul neretroactivității efectelor actelor administrative. 5. Cu privire la pretinsa aplicabilitate generală a principiului contributivității, arată că pensiile militare nu pot fi recalculate pe baza acestui principiu și, prin urmare, nici nu pot fi incluse în sistemul unitar de pensii. 6. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu iar anularea acesteia încalcă principiul dreptului câștigat și al speranței legitime, constituind o nedreptate raportat la obligațiile și la privațiunile care le-au fost impuse pe timpul desfășurării activității dar și la obligația pe care o au ca militari în rezervă. 7. Recalcularea și revizuirea pensiei încalcă în mod flagrant art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art.l4 din Convenție.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării în esență pârâtul a solicitat respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată, pentru următoarele motive: nu poate fi admisă o cerere de repunere în plată a unei pensii și, de asemenea, o decizie anterioară a de pensie privindu-l pe reclamant nu poate fi menținută în plată atâta timp cât legea în temeiul căreia aceasta a fost emisă, a fost abrogată. În continuare, pârâtul a arătat că raportat la jurisprudența Curții constituționale și a Curții europene a drepturilor omului nu este încălcat niciunul dintre principiile sau drepturile invocate de reclamant.
Prin sentința civilă nr. 8697/2012 Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și a respins acțiunea formulată de reclamant.
Prin decizia civilă nr. 4839/R/2012 Curtea de Apel C. a Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de reclamantul M. E. și împotriva sentinței civile nr. 8697/2012 a Tribunalului C. pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare.
În rejudecare, cauza a fost reînregistrată sub nr._ *.
Dosarul cu nr._ :
Prin cererea înregistrată la data de_ sub nr._ *, reclamantul M.
E. le-a chemat în judecată pe pârâții C. S. DE P. A M. UI A. N. și M. A. N., si i-a solicitat instanței următoarele: constatarea nulității absolute/anularea Deciziei nr. 79385 din_ privind revizuirea pensiei mele în baza O.U.G. nr. 1/2011 emisă de. C. de P. S. a M.Ap.N. și restabilirea situației anterioare în sensul menținerii în plată a pensiei stabilite prin Decizia nr. 0110245 din_ privind pensia de serviciu, emisă de Direcția financiar- contabilă a M.Ap.N., așa cum a fost actualizată succesiv până la nivelul din luna decembrie 2010; obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N. la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă; în subsidiar anularea Deciziei nr. 79385 din_ privind revizuirea pensiei mele în baza O.U.G. nr.1/2011 și obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N la emiterea unei noi decizii prin care să-i fie menținut în plată cuantumul pensiei din luna decembrie 2010; obligarea pârâtei C. de P. S. a M.Ap.N. la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 si cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a invocat aceleași argumente pe care le-a invocat în susținerea acțiunii înregistrate sub nr._, prezentate anterior.
Pârâtul MapN a depus la dosarul cauzei întâmpinare și a invocat în esență aceleași aspecte invocate în întâmpinarea depusă în dos. nr._, prezentate anterior.
Prin completarea de acțiune înregistrată la data de_ reclamantul a arătat că solicită și anularea Hotărârii nr. 15909/19.12. a Comisiei de contestații din cadrul M. ui A. N. (f. 87 dos._ ).
La ultimul termen de judecată, cu acordul părților, cauza cu nr._ s-a conexat la cauza cu nr._ .
Analizând actele și înscrisurile depuse la dosarele conexate, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul s-a pensionat în baza Legii nr. 164/2001 prin decizia nr. 0110245/_, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 2787 lei brut, respectiv
2.487 lei net (f. 32 - dos._ ).
Prin decizia de revizuire a pensiei reclamantului cu nr. 79385/_ s-a stabilit un cuantum al pensiei reclamantului de 3.986 lei brut.
În luna decembrie 2011 reclamantul a avut o pensie de 4.576 lei brut, respectiv 3792 lei net (fila 33 dos._ ).
Prin decizia de revizuire a pensiei nr. 79385/_, atacată în dos. cu nr. s- a micșorat cuantumul pensiei reclamantului, stabilindu-se un nou cuantum de 3.986 lei brut, respectiv 3.324 lei net (fila 9 - dos. nr._ ). Acest cuantum i-a fost plătit conform cuponului de pensie depus la fila 34 din dos._ .
Datele care au stat la baza emiterii acestei decizii au fost evidențiate în tabelul anexat acesteia (filele 10-15 - dos._ ).
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație către Comisia de Contestații P. din cadrul M. ui A. N., în data de_ (filele 17-27 - dos. nr._ ).
Prin decizia de revizuire a pensiei nr. 79385/_, s-a stabilit un nou cuantum al pensiei respectiv 4.088 lei brut. (f 8 - dos._ ).
Datele care au stat la baza emiterii acestei decizii au fost evidențiate în tabelul anexat acesteia (filele 9-14 - dos._ ).
Reclamantul a formulat contestație cu privire la această decizie (f. 16-25 - dos. nr._ ).
Instanța apreciază că este necesar să sublinieze în primul rând faptul că este neîntemeiată apărarea pârâtului conform căreia nu este posibilă repunerea în plată a deciziei anterioare revizuirii pensiei sau emiterea unei decizii prin care să i se stabilească reclamantului același cuantum al pensiei. Aceasta deoarece, dacă argumentele reclamantului referitoare la nelegalitatea deciziilor de revizuire a pensiei sale ar fi întemeiate, ar fi necesar să se revină la respectivul cuantum, fie prin emiterea unei noi decizii, fie prin repunerea în plată a celei anterioare. O altă interpretare ar însemna să se permită perpetuarea unei eventuale stări de nelegalitate sub pretextul unei imposibilități tehnice de acordare a unei pensii reclamantului.
Cu toate acestea, instanța apreciază că acțiunea este nefondată, argumentele reclamantului referitoare la nelegalitatea deciziilor de revizuire fiind neîntemeiate.
Susținerea că deciziile de revizuire a pensiei reclamantului nu au la bază o evidență reală a veniturilor care trebuie luate în calul este nefondată. Astfel, revizuirea pensiei reclamantului s-a realizat în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 din OUG nr. 1/2011, respectiv pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M. A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. Aceasta este modalitatea principală de revizuire a cuantumului pensiei stabilită de actul normativ indicat, numai în subsidiar prevăzându-se transmiterea de documente doveditoare de către instituțiile de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.
Stabilind această regulă, OUG nr. 1/2011 instituie o prezumție de corectitudine a datelor existente în evidența caselor de pensii sectoriale. Această prezumție este rezonabilă și justificată de faptul că, având în vedere amploarea procesului de revizuire a pensiilor, ar fi excesiv să se pretindă efectuarea de cercetări minuțioase suplimentare cu privire la fiecare persoană a cărei pensie este supusă revizuirii. Caracterul rezonabil al acestei prezumții este conferit și de faptul că reclamantul are posibilitatea legală de a demonstra, dacă este cazul, că datele în temeiul cărora s-a calculat noul cuantum al pensiei sale sunt nereale.
Cu privire la argumentul reclamantului conform căruia deciziile atacate revizuiesc o altă decizie nulă absolut instanța constată următoarele: Deciziile de pensionare atacate nu sunt cele emise în temeiul hotărârii de guvern asupra căreia s-a pronunțat Curtea de Apel C. ci în temeiul O.U.G. nr. 1/2011. În aceste condiții, anularea sau suspendarea H.G. nr. 735/2011 nu are nicio influență asupra valabilității deciziilor de revizuire a pensiei reclamantului. Faptul că una dintre decizii revizuiește pensia stabilită printr-o decizie emisă în baza HG nr. 735/2011, nu atrage nulitatea deciziei atacate. Aceasta deoarece, tocmai acest lucru (emiterea unei decizii în baza unei hotărâri de guvern anulate în justiție), face să fie necesară emiterea unei noi decizii de pensionare care să reglementeze situația în conformitate cu actele normative valabile aplicabile în speță.
Susținerile reclamantului referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii și al actelor administrative sunt, de asemenea, neîntemeiate.
Instanța apreciază necesar să sublinieze faptul că Legea nr. 19/2010 și OUG nr. 1/2011 au o forță juridică egală cu a oricăror alte legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență emise pe teritoriul României, cu excepția Constituției. În consecință,
analizarea unei încălcări a principiului nu se impune a fi făcută decât prin raportare la normele juridice cu o forță juridică superioară Legii nr. 19/2010 și OUG nr. 1/2011, respectiv prin raportare la normele cuprinse în Constituție, convențiile internaționale la care este România parte și eventual dreptul comunitar. Această subliniere este necesară întrucât reclamantul face referiri la principiul neretroactivității actelor administrative separat de susținerile referitoare la încălcarea art. 15 alin. 2 din Constituție. Reclamantul nu indică dacă acest principiu este prevăzut undeva, dar, după cum am subliniat anterior, în măsura în care acesta nu este un principiu cuprins în normele juridice cu o forță superioară Legii nr. 19/2010 și OUG nr. 1/2011, acestea ar putea în mod legal să deroge de la principiul menționat.
Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii, astfel cum acesta este cuprins în art. 15 alin. 2 în Constituție instanța constată că în această privință s-a pronunțat Curtea constituțională prin deciziile nr. 871/2010 și 873/2010. Este real că deciziile Curții Constituționale de constatare a constituționalității unei legi sau a unei ordonanțe a guvernului nu exclud posibilitatea instanțelor de drept comun de a verifica dacă legea sau ordonanța respectivă este compatibilă cu reglementările internaționale în domeniu. Cu toate acestea, Curtea Constituțională este singura instituție abilitată pentru a verifica dacă prevederile unei legi sau a unei ordonanțe sunt compatibile cu cele ale Constituției. Astfel decizia nr. 871/2009 exprimă poziția Curții constituționale în sensul că legislația de revizuire a pensiilor militarilor este conformă Constituției României. Nu există nicio decizie a Curții constituționale care să fi constatat neconstituționalitatea vreunei prevederi legată de revizuirea pensiilor militarilor. În aceste condiții, susținerile reclamantei referitoare la neretroactivitatea legii prin raportare la art. 15 alin. 2 din Constituție sunt irelevante, întrucât competența de verificare a compatibilității legislației cu art. 15 alin. 2 din Constituție nu aparține după cum am arătat instanței de judecată, ci Curții Constituționale.
Susținerile reclamantului referitoare la aplicarea generală a principiului contributivității și la justificarea aplicării acestui principiu militarilor sunt irelevante în cauză. Aceasta deoarece, având în vedere că justiția se efectuează în numele legii, nu aparține instanței de judecată să stabilească ce pensie i se cuvine fiecărei categorii profesionale ci doar să stabilească dacă revizuirea pensiei s-a făcut în conformitate cu normele juridice aplicabile, precum și să verifice dacă acestea sunt conforme cu normele juridice cu o forță superioară. Instanța urmează să țină cont în acest ținând cont în acest sens de deciziile Curții constituționale și ale instanțelor supranaționale în materie.
Cu privire la încălcarea principiilor dreptului câștigat și al speranței legitime, în primul rând instanța constată principiul dreptului câștigat nu este prevăzut niciunde, în legislația internă sau internațională și nici nu este recunoscut ca atare în doctrină. Speranța legitimă de asemenea, nu este prevăzută ca principiu niciunde, fiind doar o noțiune din jurisprudența CEDO pe care aceasta o utilizează prin referire la noțiunea de bun, în sensul art. 1 din Protocolul 1 adițional la convenție. La compatibilitatea revizuirii pensiei cu prevederile Convenției europene a drepturilor omului, instanța urmează să se refere, însă, în continuare.
Reclamantul invocă incompatibilitatea legislației privind revizuirea pensiei sale cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO și cu art. 14 din CEDO. În această privință, Curtea europeană a drepturilor omului s-a pronunțat în sensul că există o concordanță legislația internă în materie nu este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO și cu art. 14 din CEDO, prin decizia de inadmisibilitate din data de 15 mai 2012 în cauza Abăluță contra României, publicată în Monitorul oficial partea I, nr. 586/_ . Este prin urmare inutil să se recurgă la analiza complexă a criteriilor impuse în general de Curtea europeană a drepturilor omului în materia atingerilor aduse dreptului la proprietate, atâta timp cât aceasta s-a pronunțat punctual asupra situației revizuirii pensiilor militare, situație în care se află și reclamantul.
Este adevărat și trebuie precizat în context că, prin decizia nr. 29/_ Înalta curte de C. ție și justiție s-a pronunțat, prin respingerea recursurilor în
interesul legii referitoare la aplicarea legislației în materie, reținând tocmai că este necesar să se aprecieze de la caz la caz dacă revizuirea pensiei militare a beneficiarului acesteia respectă principiul proporționalității impus cu titlu general de Curtea europeană a drepturilor omului în materia ingerințelor în dreptul de proprietate. Cu toate acestea, instanța apreciază că trebuie să se țină cont de faptul că această decizie s-a pronunțat înainte ca prin decizia de inadmisibilitate din data de_ din cauza Abăluță contra României, Curtea europeană a drepturilor omului să clarifice situația stabilind cu titlu general că revizuirea pensiilor militare în baza Legii nr. 119/2010 nu este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. Trebuie subliniat că în respectiva decizie Curtea nu a făcut nicio referire la analizarea situației particulare a fiecărui reclamant și chiar a reținut că cererea este vădit neîntemeiată tocmai prin raportare la contextul în care s-a adoptat Legea nr. 119/2010, la scopul și la efectele acesteia.
De dragul unei argumentări complete instanța precizează și faptul că în aprecierea sa reducerea cuantumului pensiei efectuată care a operat ca urmare a reducerii impuse de Legea nr. 119/2010 respectă principiul proporționalității. Astfel, înainte de revizuirea pensiei reclamantul arată că avea o pensie de 4.576 lei brut (fila 7 din acțiunea inițială înregistrată sub nr._ ), iar ulterior, conform deciziei nr. 79385/_, o pensie de 3.986 lei brut. Reducerea operată este de aproximativ 13%, iar cuantumul obținut ulterior, aceasta nu îl pune pe reclamant în situația de a fi lipsit de veniturile necesare pentru a se întreține. Instanța are în vedere, în context, datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora cuantumul salariului mediu brut pe economie în luna decembrie 2012 a fost de 2343 lei (conform datelor existente pe site-ul acestora - www.insse.ro). În aceste condiții, instanța constată că pensia revizuită a reclamantului este de aproximativ o dată și jumătate mai mare decât salariul mediu brut pe economie, neputându-se deci considera că suma care i se plătește o sumă insuficientă pentru a se întreține. În concluzie, constatând că pensia reclamantului a fost redusă cu aproximativ 13% în urma revizuirii, iar noul cuantum este de aproximativ o dată și jumătate mai mare decât salariul mediu brut pe economie, instanța apreciază că reducerea nu este disproporționată. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât prin decizia nr. 79385/_ s-a revizuit din nou pensia reclamantului, stabilindu-se un cuantum brut de 4.088 lei.
În consecință, instanța constată că deciziile de revizuire a pensiei reclamantului au fost luate în conformitate cu legislația în vigoare în statul român (Legea nr. 119/2010, O.U.G. nr. 1/2011), legislație conformă Constituției României (conform Deciziilor nr. 871/2010, nr. 873/2010 și nr. 75/_ . ale Curții Constituționale) și Convenției europene a drepturilor omului (decizia de inadmisibilitate CEDO din data de_ Abăluță și alți 306 pensionari militari împotriva României). Instanța mai constată că, după cum a arătat anterior, toate argumentele reclamantului sunt neîntemeiate.
În consecință, în temeiul art. 153 din Legea nr. 263/2010 instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MPOTIVRE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge acțiunea formulată si precizata de reclamantul M. E., domiciliat în C. -N., str. Coastei nr.5-7, ap-6, jud. C. împotriva pârâților C. S. DE P. A M. UI A. N., cu sediul în B., str. D. T. nr.7-9, sector 6, si M. A. N., cu sediul în B., sector 5. str. Izvor nr.110, ca nefondată.
Ia act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data_ .
Președinte, B. G. Z. | Asistent judiciar, I. R. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, C. S. |
red. B.G.Z/dact C.S. 5 ex/ 05 Martie 2013
| ← Decizia civilă nr. 4427/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 4350/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
