8. drept procesual. contencios administrativ. obligația instanței de a motiva hotărârea nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 609/R din data de 27.09.2016
- Codul de procedură civilă, art. 425 alin. 1 lit. b, art. 488 alin. 1 pct. 6
- Art. 6 CEDO
Obligația instanței de motivare a hotărârii are în vedere stabilirea, în considerentele acesteia, a situației de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților, expunerea punctului de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, precum și raționamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată, neîndeplinirea acestor condiții atrăgând casarea hotărârii.
Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar, constituind o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, înscriindu-se în noțiunea de proces echitabil.
Faptul că aprecierile instanței de fond sunt contradictorii susținerilor reclamantului, nu atrage incidența, motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 6 Cod proc. civ.
Deliberând asupra recursului de față, constată că prin Sentința nr. 153/22.02.2016, pronunțată de Tribunal Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2814/102/2015, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, invocată de către acesta, ca neîntemeiată. Prin aceeași sentință, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Protecția Persoanelor cu dizabilități - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap și Consiliul Județean Mureș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, Serviciul Evidență, Plată și Prestații Sociale, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs reclamantul P., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate, anularea Deciziei nr. 12265/ 03.09.2015 emisă de pârâta intimată de rd.l - MMFPSPV- DPPD - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și admiterea contestației nr. 17979/24.06.2015 formulată de el împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr.4421/29.04.2015 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Mureș, obligarea pârâtei intimată de rd.l - MMFPSPV-DPPD- să emită o Decizie de încadrare a lui în grad de handicap accentuat, obligarea pârâtei intimată de rd.2-CJ Mureș - DGASPC - Serviciul Evidență, Plată și Prestații Sociale la plata sumei de 51.401,50 lei reprezentând diferența drepturilor și prestațiilor sociale cuvenite potrivit gradului și tipului de handicap accentuat, cu titlul de despăgubiri, de la data la care a fost încadrat î mod eronat în alt grad și tip de handicap decât cel accentuat și până la data emiterii Deciziei de către pârâta de rd.1 de încadrare a lui în grad de handicap accentuat, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Prin cererea de recurs, recurentul a evidențiat că motivele de nelegalitate ale sentinței se circumscriu dispozițiilor art. 488 teza 1pct. 6 și pct 8 C. proc. civ.
Reclamantul recurent a arătat că, Ordinului comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007-ANEXA 1, Cap.4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator; pct. A - Funcțiile sistemului cardiovascular; secțiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimi, prevede faptul că pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat - I.C.C. -NYHA III sunt stabilite anumite criterii medico-psihosociale, și anume:
- Persoana trebuie să prezintă simptome limitatoare de prestare a activității zilnice de întreținere;
- Persoana trebuie să prezintă semne de ICC (Insuficiență cardiacă congestivă) corectabile sub tratament;
- Cardiostimulare eficientă cu tulburări funcționale la eforturi mici chiar și în repaus;
- Aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament și induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort."
A subliniat recurentul că afecțiunea sa medicală cardiovasculară generatoare de handicap, respectiv, deficiența funcțională cauzată de boală este una congenitală (debut precoce până la vârsta de 26 de ani) care s-a acutizat după vârsta de 18 ani, astfel că în anul 2000 a suferit o intervenție chirurgicale de înlocuire a valvei aortice cu o proteză orbis nr.23 (fir continu), situație care evidențiază cu claritate un stadiu al insuficienței cardiace de nivel accentuat ceea ce corespunde unui handicap accentuat conform evaluării gradului de handicap ce afectează funcțiile inimii stabilit prin Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007.
Reclamantul recurent a susținut că, în pofida faptului că afecțiunea medicală cardiovasculară generatoare de handicap, afectează viața personală și integrarea socială a sa, dovedită cu actele medico-psihosociale aflate la dosarul cauzei, instanța în mod greșit a apreciat că concluziile Anchetei Socială nr.2771 AS/11.09.2014 reținând că reclamantul își păstrează autonomia personală, cu excepția a două activități instrumentale, în efectuarea cărora are nevoie de ajutor, fără a se raporta la criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007. Dar având în vedere că Ancheta Socială nr.2771 AS/11.09.2014 înregistrează excepția a două activități instrumentale în efectuarea cărora reclamantul recurent are nevoie de ajutor, iar la efectuarea unei activități instrumentale este incapabil, rezultă clar faptul că autonomia personală a lui nu mai este păstrată, ci semnifică o "independență asistată".
A mai menționat recurentul că și Scala Lawton IADL, depusă de pârâții intimați la dosarul cauzei, dintr-un total de 8 activități instrumentale înregistrează 5(cinci) excepții, dintre care la efectuarea a trei activități instrumentale reclamantul recurent are nevoie de ajutor, iar la efectuarea a două activități instrumentale este incapabil, iar scorul IADL pe scala Lawton fiind de 9 puncte (dintr-un total maxim de 16 puncte) semnifică o "independență asistată".
In opinia reclamantului recurent rezultă că evaluarea socială stabilește faptul că autonomia sa personală nu mai este păstrată, ci semnifică o "independență asistată", adică este o persoană care prezintă simptome limitatoare de prestare a activității zilnice de întreținere, așa după cum este prevăzut în Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31.08.2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secțiunea I, pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat -I.C. C. -NYHA III.
A arătat recurentul că în Cap.4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator; pct. A - Funcțiile sistemului cardiovascular; secțiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimi, din Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31.08.2007, în raport de anumiți parametrii funcționali sunt evaluate deficiențele funcționale cauzate de boală stabilindu-se intensitatea (gradul) insuficientei cardiace și respectiv încadrarea unei persoane într-un anumit grad de handicap (ușor; mediu; accentuat și grav).
Reclamantul recurent a susținut că, contrar prevederilor Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007, instanța în mod greșit a reținut că parametrul funcțional specific pentru afecțiunile cardiovasculare care este luat în calcul în evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap este gradul insuficienței cardiace.
Conform tratatelor de medicină cardiovasculare insuficiența cardiacă congestivă (ICC) apare atunci când inima nu mai poate pompa sânge în mod eficient, astfel încât sângele rămâne în organism în special în ficat, plămâni, mâini și picioare. ICC este o afecțiune medicala complexă gravă, progresivă, care este de obicei cronică, și care poate pune viața în pericol.
Reclamantul recurent a arătat în concluzie, gradul insuficienței cardiace nu este un parametru funcțional efectiv care să fie luat în calcul în evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap, ci este stabilit și evaluat în baza unor investigații riguroase specifice (ecocardiografie, cateterism etc).
A susținut recurentul că instanța de fond în mod greșit a constatat că insuficiența cardiacă a reclamantului nu este încadrată la Nyha III, fără a se raporta la criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007 și fără să fie în concordanță cu probele depuse la dosarul cauzei.
Reclamantul recurent a arătat că evaluarea în vederea încadrării într-un grad de handicap pentru cazul afecțiunilor cardiace (valvulopatii de etiologie diversă, complicate sau decompensate neoperate sau operate (protezate), cu debut precoce , ia în considerare gradul de insuficiență cardiacă. Parametrul funcțional specific pentru cazul afecțiunilor cardiace cu debut precoce care constituie un reper obiectiv în stabilirea gradului insuficienței cardiace este Fracția de ejecție (FE.J) care indică gradul de funcționalitate al ventriculului stâng.
Reclamantul recurent a subliniat faptul că buletinele de investigații ecografice din anii 2014 și 2015 (filele 25/124; și 28/107 din dosarul cauzei) menționează că FEJ (fracția de ejecție)=55 %, cord cu VS (ventricul stâng) ușor hipertrofie, aritmie ESV izolată situație care evidențiază un stadiu al insuficienței cardiace de nivel: accentuat, iar încadrarea în grad de handicap conform Ordinului comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secțiunea I este în handicap accentuat -I.C.C.-NYHA III.
In opinia reclamantului recurent, analizând cu atenție buletinele de investigații ecografice din perioada 2009-2015, se poate observa faptul că starea sa de sănătate s-a agravat, adică evoluția parametrului FEJ (fracția de ejecție) a înregistrat o înrăutățire (o scădere) de la 60% în anii 2009-2013 la 55% în anii 2014-2015, situație care dovedește cu claritate un stadiu al insuficienței cardiace de nivel ACCENTUAT, și anume:
- Buletinele de investigații ecografice din anii 2009 și 2010 (filele 186 și 187) menționează că FEJ (fracția de ejecție)=60 %, cord cu cavități de dimensiuni în limite normale, VS (ventricul stâng) cu funcție sistolică și diastolică în limite normale, situație în care Comisia de evaluare a stabilit că reprezintă o deficiență funcțională Accentuată, iar în baza acestora au fost emise Certificatele de încadrare în grad de handicap accentuat nr. 9150/24.09.2009 respectiv nr. 9619/30.09.2010 (filele 193 și 195).
- Buletinele de investigații ecografice din anii 2011-2013 (filele de la nr. 188 la nr. 190) menționează că FEJ (fracția de ejecție) este nemodificată adică 60%, cord cu cavități de dimensiuni normale, VS (ventricul stâng) cu funcție sistolică și diastolică bune, situație în care Comisia de evaluare a stabilit, într-un mod abuziv, faptul că reprezintă o deficiență funcțională Medie.
- Buletinele de investigații ecografice din anii 2014 și 2015 (filele nr.25/ nr.124; nr.28/nr.l07 din dosarul cauzei) menționează că FEJ (fracția de ejecție)=55 %, cord cu VS (ventricul stâng) ușor hipertrofie, aritmie ESV izolată, situație în care Comisia de evaluare a stabilit, într-un mod imoral și nelegal, faptul că reprezintă o deficiență funcțională ușoară.
Referitor la Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 9619/30.09.2010 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Mureș, prin care reclamantul recurent a fost încadrat în grad de handicap accentuat (fila 195 dosar fond), adresa nr.7536/21.03.2014 emis de B.E.C.P.A.H. Mureș (fila 128 dosar fond) la punctul 1 menționează faptul că pe baza documentelor medicale și sociale aflate în dosarul de evaluare complexă, pârâții intimați susțin fără reținere că diagnosticul de " Insuficiență aortică operată, Proteză valvulară în poziție AO, Insuficiență Cardiacă Congestivă NYHA III", se încadrează în gradul de handicap accentuat - I.C.C -NYHA III conform Ordinului comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secțiunea I.
Reclamantul recurent a susținut că, chiar dacă nu existau criterii obiective de natură legală, respectiv criteriile, medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap accentuat în cazul afecțiunilor cardiace, nu a suferit modificări de la data aprobării acestora prin Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007, dar nici documentele medico-psihosociale, solicitate și depuse la dosarul de evaluare complexă, nu au arătat faptul că starea sa de sănătate s-a îmbunătățit față de anii precedenți, ci chiar din contră s-a înregistrat o înrăutățire a acesteia, totuși pârâții, într-un mod abuziv, m-au încadrat în grad de handicap mediu, respectiv ușor.
Rezultă, în opinia recurentului, că evaluarea medicală evidențiază un stadiu al insuficienței cardiace de nivel accentuat, iar încadrarea în grad de handicap conform Ordinului comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secțiunea I este în handicap accentuat -ICC.-NYHA III.
În ce privește motivul de casare prevăzut de art.488 teza (1) pct.8 , recurentul a menționat că acest motiv de casare a fost prezentat și în susținerile anterioare, și se referă în principal la încălcarea normelor de drept material dar și la faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de probă hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Reclamantul recurent a considerat că aprecierea primei instanțe cu privire la faptul că evaluarea situației economice relevă faptul că reclamantul își păstrează autonomia, beneficiază de condiții corespunzătoare de trai, fără risc ambiental, este una discriminatorie deoarece au fost încălcate prevederile H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar și a Convenției internaționale a drepturilor persoanelor cu dizabilități care stabilesc clar faptul că evaluarea persoanelor adulte cu handicap se face nediscriminatoriu indiferent de veniturile realizate de persoana evaluată.
In opinia reclamantului recurent instanța de fond a omis să facă referire în motivarea sentinței asupra unui criteriu esențial prevăzut în Cap.4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator; pct. A - Funcțiile sistemului cardiovascular ; secțiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimi din Anexa 1 la Ordinul comun al MMFES și MSP nr.762/1992/31 august 2007, care prevede faptul că pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat - I.C.C. -NYHA III persoana trebuie sa prezinte semne de ICC (Insuficiență cardiacă congestivă) corectabile sub tratament.
Reclamantul recurent a arătat că, principalele metode de tratament pentru corecția ICC (Insuficiență cardiacă congestivă) sunt: repausul - evitarea eforturilor fizice mari; dietă - regim alimentar hiposodat, hipolipidic; Medicația inotrop pozitivă; Medicația diuretică; Medicația vasodilatatoare.
A reliefat recurentul că toate documentele medicale depuse la dosarul cauzei de către reclamantul recurent - biletul de ieșire din spital (fila 22-23); scrisorile medicale (fila 24 și 27)-, demonstrează cu claritate tratamentul permanent (toată viața) pe care îl urmez pentru corecția ICC, și anume: repaus - evitarea eforturilor fizice mari;dietă - regim alimentar hiposodat, hipolipidic; tratamente medicale complexe: tratament medicamentos Vasodilatatoare-permanent: dipiridamol 3x2 tb/zi;tratament Anticoagulant - permanent: sintrom 4mg Vi tb/zi alternativ cu 1 tb/zi cu ajustarea dozei pentru un INR țintă între 2,5 și 3,5;tratament medicamentos - permanent: aspacardin 2 tb/zi.
In opinia reclamantului recurent instanța a omis să facă referire în motivarea sentinței asupra documentelor medicale depuse la dosarul cauzei de reclamantul recurent (buletinele de investigații ecografice din perioada 2009-2015), care dovedesc cu claritate faptul că starea de sănătate prezentă a reclamantului recurent s-a agravat, având ca reper obiectiv în stabilirea gradului insuficienței cardiace un parametru funcțional și anume Fracția de Ejecție (FEJ) care a înregistrat o înrăutățire (o scădere) de la 60% în anii 2009-2013 la 55% în anii 2014-2015, situație care evidențiază cu claritate un stadiu al insuficienței cardiace de nivel accentuat.
La data de 30 mai 2016, pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
In considerentele întâmpinării, pârâtul intimat a învederat faptul că, încadrarea în grad de handicap s-a dispus pe baza actelor medicale prezentate de solicitant, conform criteriilor din Ordinul Ministrului muncii, Familiei și Egalității de Șanse și al Ministrului Sănătății Publice nr. 762/1.992/2007, pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap - cap. 4: Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, secțiunea 1: a. Funcțiile sistemului cardiovascular. Parametrul funcțional specific pentru afecțiunile cardiovasculare care este luat în considerare în evaluarea pentru încadrarea în gard de handicap este gradul insuficienței cardiace.
Pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a arătat că, nu este suficient doar debutul precoce al afecțiunii pentru a se considera că există un handicap, ci trebuie să fie evidențiată prin investigații specifice (se evaluează funcționalitatea și nu boala ca atare respectiv, trebuie să fie diagnosticată o insuficiență cardiacă de către medicul specialist cardiolog, se evaluează stadiul insuficienței cardiace pentru a putea stabili gradul deficienței funcționale și a gradului de handicap corespunzător).
Față de evaluarea anterioară, din dosarul de contestație care a stat la baza emiterii deciziei nr. 2631/04.02.2015, domnul P. l. a depus un document eliberat în anul 2000 (bilet de ieșire din spitalul de Boli Cradiovasculare Târgu Mureș) în care se menționează faptul că este diagnosticat cu o afecțiune cardiacă congenitală de la vârsta de 12 ani (valvă aortică bucuspidă).
Pârâtul intimat a susținut că, potrivit referatului medical din 15.04.2015 aflat în dosar nu rezultă prezența unei insuficiențe cardiace. Buletinul ecocardiografic din 15.04.2015 menționează la concluzii: proteză metalică în poziție aortică normofuncțională, cord cu VS ușor hipertrofie, eficient, FEJ (fracția de ejecție)= 55 % care reprezintă o deficiență funcțională ușoară.
Pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a subliniat faptul că, evaluarea socială stabilește faptul că autonomia personală este păstrată.
In opinia pârâtului intimat, certificatul nr. 9481/30.09.2014 nu mai produce efecte ca urmare a reevaluării și eliberării unui alt certificat respectiv, a unei decizii.
In drept, pârâtul intimat și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205, 490 alin (2) din Noul Cod de procedura civilă, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.
La data de 8 iunie 2016, pârâtul intimat Consiliul Județean Mureș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Mureș a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, formulat de recurent ca fiind neîntemeiat și nefundat.
Pârâtul intimat a arătat, în esență, că Comisia prin președinte dr. B. M., a informat că "pe parcursul anului 2016, nu au apărut elemente noi medico-sociale care să impună o nouă evaluare", Serviciul de Evaluare Complexă Mureș și-a exprimat opinia în legătură cu evaluarea medicală prin adresa nr. 33168/14.12.2015 (aflată la dosarul cauzei) iar Comisia de Evaluare "își menține încadrarea în grad de handicap "ușor" în baza criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului nr. 762/1.992/20007 cu modificările și completările ulterioare".
Examinând legalitatea hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin.1 pct. 6 și 8 C. proc. civ., instanța a reținut următoarele:
Susținerile recurentului privind nemotivarea corespunzătoare a sentinței atacate nu erau fondate.
Astfel, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b C.proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Din economia textului precitat, reiese că obligația instanței de a-și motiva hotărârea are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților, punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și raționamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată, neîndeplinirea acestor condiții atrăgând casarea hotărârii. Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar. De asemenea, motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În speță, instanța de fond s-a conformat acestor rigori ale legii, apreciind în ce măsură reclamantul îndeplinește condițiile pentru a fi încadrat în grad de handicap, ținând seama de concluziile anchetei sociale dar și evaluarea medicală a reclamantului, a gradului insuficienței cardiace și a criteriilor prevăzute de Ordinul nr. 762/2007, motiv pentru care critica recurentului sub acest aspect nu poate fi reținută.
De asemenea, Curtea a constatat că hotărârea criticată nu cuprinde motive contradictorii, iar faptul că aprecierile instanței de fond sunt contradictorii susținerilor reclamantului (spre ex., analizând concluziile anchetei sociale, instanța de fond apreciază că reclamantul are autonomia personală păstrată, contrar susținerilor reclamantului care consideră că are o independență asistată), nu atrage incidența, în cauza a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 6 C. proc. civ.
Asupra motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 8 C. proc. civ.- hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicare greșită a normelor de drept material - Curtea a reținut că recurentul a invocat, în esență, că evaluarea criteriilor medico-psihosociale prevăzute de Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și a Ministrului Sănătății Publice nr. 762/2007 justifică încadrarea sa în grad de handicap accentuat.
Conform prevederilor art. 46 alin (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 aprobate prin HG nr. 268/2007 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex și continuu prin care sunt estimate și recunoscute particularitățile de dezvoltare, integrare și incluziune socială a acestora. Procesul presupune colectarea de informații cât mai complete și interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei și intervenției.
Totodată art. 48 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 enunță că domeniile obligatorii în care se desfășoară evaluarea sunt:
a) evaluarea socială, asigurată de asistenți sociali;
b) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate;
c) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi;
d) evaluarea vocațională sau a abilităților profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educație ori pedagogi de recuperare;
e) evaluarea nivelului de educație, asigurată de psihopedagogi, instructori de educație sau pedagogi de recuperare;
f) evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenți sociali.
Analizând coroborat înscrisurile depuse la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, Curtea a reținut că recurentul-reclamant P. I. este o persoană asimptomatică în condiții de repaus, efectuează activități zilnice uzual, dar nu poate face eforturi fizice prelungite. De asemenea, se observă că acesta recurentul-reclamant prezintă tulburări de ritm și de conducere repetitive care necesită tratament susținut continuu la care toleranța de efort este limitată de apariția tulburărilor funcționale la eforturi de intensitate mare și medie. Evaluarea criteriilor medico psihosociale menționate determină, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și a Ministrului Sănătății Publice nr. 762/2007, încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu.
Astfel, potrivit Raportului de anchetă socială nr. 2771AS/11.09.2014 efectuat de Serviciul Protecție Specială - Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Municipiului Tg. Mureș (fila 126 dosar fond) recurentul este apt a efectua fără ajutor activități de bază de zi cu zi(igienă corporală, îmbrăcare/dezbrăcare, hrănire, mobilizare deplasare în interiorul și exteriorul locuinței), desfășoară singur unele activități instrumentale, însă necesită ajutor la prepararea hranei, este incapabil de efectuarea activităților gospodărești precum curățenie cameră, spălat haine, vase, etc. , depinde de alții în ceea ce privește efectuarea de cumpărături.
Aceste ultime aspecte reținute infirmă concluzia că recurentul ar fi o persoană asimptomatică în timpul activității uzuale sau/și profesionale, astfel că nu poate fi fundamentată raportat la prevederile Ordinului nr. 762/2007, încadrarea recurentului în grad de handicap ușor, impunându-se anularea Deciziei nr. 12265/03.09.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum și a Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4421/29.04.2015, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Mureș.
De asemenea, se are în vedere referatul medical din 15.04.2015(fila 24 dosar fond), potrivit căruia nu rezultă prezența în cazul reclamantului a unei insuficiențe cardiace.
În același timp, în concluziile buletinului ecocardiografic din 15.04.2015(fila 25 dosar fond) se menționează proteză metalică în poziție aortică normofuncțională, cord cu VS ușor hipertrofic, eficient, FEJ(fracția de ejecție)=550/0 ce reprezintă o deficiență funcțională ușoară.
Totodată, se are în vedere că afecțiunea de care suferă recurentul necesită tratament anticoagulant cronic.
Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile recurentului potrivit cărora acesta suferă de un handicap accentuat. Sub acest aspect, instanța de control judiciar a constatat că recurentul nu suferă de tulburări funcționale la eforturi mici, chiar și în repaus, condiție prevăzută în cazul handicapului accentuat de Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și a Ministrului Sănătății Publice nr. 762/2007 întrucât conform Raportului de anchetă socială nr. 2771AS/11.09.2014, recurentul este apt a efectua fără ajutor activități de bază de zi cu zi (igienă corporală, îmbrăcare/dezbrăcare, hrănire, mobilizare deplasare în interiorul și exteriorul locuinței).
În concordanță cu afirmațiile recurentului, sa reținut că potrivit Scalei Lawton IADL (fila 104 dosar fond) în ceea ce privește activitățile instrumentale, recurentul a obținut la data de 22.04.2015, un scor total de 9 puncte din 16. Însă recurentul omite să menționeze că potrivit indexului activităților cotidiene Barthel (fila 103 dosar fond) privind autonomia și statusul funcțional al persoanei, a obținut în aceeași dată un scor total de 19 din maximul de 20(valorile mici ale scorului indicând o mai mare incapacitate), precum și că evaluarea autonomiei și statusului funcțional al persoanei dar și a activităților instrumentale au fost avute în vedere în raportul de anchetă social depus la dosarul cauzei(fila 126 și urm. dosar fond).
Faptul că fracția de ejecție a înregistrat o scădere de la 600/0 în anii 2009-2013 la 550/0 în anii 2014-2015 nu este de natură a determina prin sine însăși încadrarea recurentului în grad de handicap accentuat, atât timp cât, în opinia medicilor cardiologi, fracția de ejecție de 550/0 are semnificația unei deficiențe ușoare.
Deși biletul de externare la care face referire recurentul (filele 22-23 dosar fond) menționează ca diagnostic Insuficiență aortică, valvă aortică bicuspidă NYHA III, Curtea a observat că acest înscris medical a fost întocmit la data de 03.04.2000, astfel că acesta nu poate fi avut în vedere la evaluarea recurentului din anul 2015.
Înscrisurile medicale emise în proximitatea temporală a evaluării contestate (scrisoare medicală 15.04.2015 - fila 24, buletin ecocardiografic 15.04.2015- fila 25 dosar fond) nu mai prevăd în privința recurentului deficiența IC- Nyha III.
Toate aspectele anterior expuse, converg spre concluzia că se justifică încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu, iar nu ușor sau accentuat.
Raportat la cele ce preced, Curtea, în temeiul prevederilor art. 496 alin. 1 și 2 C. proc. civ., a admis recursul declarat de P. I. împotriva Sentinței nr. 153/22.02.2016, pronunțate de Tribunal Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2814/102/2015.
A casat în parte sentința atacată, în sensul că:
A admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Protecția Persoanelor cu Dizabilități - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Consiliul Județean Mureș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, Serviciul Evidență Plată și Prestații Sociale.
A anulat Decizia nr. 12265/03.09.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum și Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4421/29.04.2015, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Mureș.
În temeiul art. 7 al. 5 din Ordinul nr. 1261/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a obligat Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită o Decizie de încadrare a reclamantului în grad de handicap mediu.
În consecință, a obligat pârâta CJ Mureș - DGASPC - Serviciul Evidență, Plată și Prestații Sociale la plata diferenței drepturilor și prestațiilor sociale cuvenite potrivit gradului și tipului de handicap mediu, de la data emiterii Certificatului de încadrare în grad de handicap ușor nr. 4421/29.04.2015 și până la data emiterii Deciziei de încadrare în grad de handicap mediu, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
A menținut dispoziția de respingere a excepției lipsei calității procesual pasive.
| ← Măsuri preventive. înlocuirea măsurii preventive a arestului... | 5. contencios administrativ. anulare decizie încadrare în grad... → |
|---|
