Acţiune de partaj succesoral. Noţiunea de pasiv succesoral. Cheltuielile de îngrijire şi întreţinere a defunctului
| Comentarii |
|
Cheltuielile suportate de către unul dintre moştenitori, cu întreţinerea, pe timpul vieţii, a celui despre a cărui moştenire este vorba, ori, aşa cum mai sunt denumite în practică “cheltuielile cu ultima boală a defunctului” nu pot fi incluse în pasivul succesoral şi prin urmare, moştenitorul sau moştenitorii care nu au participat la efectuarea lor, nu vor putea fi ţinuţi a suporta parte din acestea. Acest fapt, nu exclude însă, posibilitatea pe care ar avea-o, în raport de circumstanţele cauzei, acela care le-a avansat, a le pretinde de la ceilalţi ce ar fi fost obligaţi, însă nu invocând vreo obligaţie născută din calitatea de moştenitori, cum este cazul în speţa de faţă, ci pe temeiuri diferite şi separate de cauza succesorală.
Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 79 din 2 februarie 2011
Prin Decizia civilă nr. 79/02.02.2011 Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins recursul formulat de reclamantă împotriva deciziei civile nr. 418 pronunțată la 7 09 2010 de Tribunalul Prahova, ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut printre altele că în ceea ce privește motivul de recurs referitor la reținerea, în masa succesorală, ca pasiv succesoral, a cheltuielilor de îngrijire și întreținere a celor doi defuncți, acesta nu poate fi admis câtă vreme ele nu se circumscriu definiției impusă de art. 774 C.civ., conform căruia pasivul succesoral constă în datoriile și sarcinile moștenirii.
Relativ la datoriile moștenirii, acestea sunt reprezentate de datoriile de orice fel, ce au caracter patrimonial și care, au aparținut defunctului, fără a distinge după izvorul acestora, respectiv dacă, spre pildă, sunt născute din contracte încheiate de către defunct (ex: un împrumut, un angajament de plată etc.); din fapte ilicite săvârșite de către acesta (ex: defunctul în timpul vieții, a cauzat un prejudiciu unei persoane, fiind, ținut a-l repara, prin plata unei sume cu titlu de dezdăunare) ori, având vreo altă cauză.
Cu privire la sarcinile moștenirii, s-a arătat că prin acestea, înțelegem acele obligații care, fără să fi aparținut defunctului (să fi fost parte a pasivului succesoral), se nasc în persoana moștenitorului la data deschiderii moștenirii sau ulterior, independent de voința defunctului ori a succesorului.
în această categorie, sunt incluse: cheltuielile de înmormântare, precum și cele efectuate cu ocazia îndeplinirii datinilor de pomenire a memoriei celui decedat, potrivit obiceiului locului, în măsura în care nu sunt excesive, cheltuielile pentru administrarea și lichidarea moștenirii, incluzând în acestea și impozitele datorate pentru bunurile succesorale, precum și taxele notariale ori de timbru, avansate pentru îndeplinirea procedurii succesorale, notariale ori judecătorești; plata legatelor cu titlu particular, sau altele asemenea.
în ceea ce privește cheltuielile suportate de către unul dintre moștenitori, cu întreținerea, pe timpul vieții, a celui despre a cărui moștenire este vorba, ori, așa cum mai sunt denumite în practică “cheltuielile cu ultima boală a defunctului” acestea, astfel cum a apreciat doctrina de specialitate și practica judiciară, nu pot fi incluse în pasivul succesoral și prin urmare, moștenitorul sau moștenitorii care nu au participat la efectuarea lor, nu vor putea fi ținuți a suporta parte din acestea.
Acest fapt, nu exclude însă, posibilitatea pe care ar avea-o, în raport de circumstanțele cauzei, acela care le-a avansat, a le pretinde de la ceilalți ce ar fi fost obligați, însă nu invocând vreo obligație născută din calitatea de moștenitori, cum este cazul în speța de față, ci pe temeiuri diferite și separate de cauza succesorală.
Cum cheltuielile de îngrijire și de întreține a celor doi defuncți nu se pot încadra în niciuna din categoriile sus enunțate, respectiv de datorii sau de sarcini ale moștenirii, rezultă că în mod corect Tribunalul Prahova le-a exclus din masa succesorală nemaiavând relevanță existența sau nu a dovezilor privind contravaloarea acestora, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și temeiul juridic pe care reclamanta a înțeles să îl invoce.
(Judecător Mioara Iolanda Grecu)
| ← Aplicarea în timp a normelor procedurale civile. Normă... | Acţiune în grăniţuire. Diferenţiere faţă de acţiunea în... → |
|---|
Multumesc.