actiune in constatare
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 435 din data de 11.02.2016
Sentința civilă nr. 435
Ședința publică din data de 11.02.2016
Completul de judecată format din:
Președinte - Ion Anghel
Grefier - Daniela Ghiță
Pe rol fiind rejudecarea cauzei civile formulată de reclamanții … și Dragulele … în contradictoriu cu pârâții …, …, …, …, …, …, …, …, …, având ca obiect acțiune în constatare proprietate+superficie+servitute.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat: avocat Norocel Roxana care reprezintă reclamanții, avocat Avădănii Mihaela pentru pârâții … și …, pârâții … și … personal, lipsă reclamanții și pârâții …, …, …, …, …, … și ...
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, care învederează:
- cauza are ca obiect "acțiune în constatare proprietate+superficie+servitute";,
- se află la al doilea termen de judecată,
- procedura legal îndeplinită;
- stadiul procesual fond, după care,
Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a …
Apărătorul reclamanților, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a …, față de succesiunea în timp, față de acțiunea în constatare din 1998, apreciază că au calitate procesuale pasive, terenul era în proprietatea ... Solicită respingerea excepției, … trebuie să stea în proces.
Apărătorul pârâților, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a …, arată că reclamanții nu au făcut dovada că s-ar fi adresat cu cerere pentru înscrierea în rol, nu au făcut dovada că s-ar fi înscris la licitație, deci solciită admiterea excepției.
Pârâții … și …, pe rând, arată că Primăria știa că există această construcție, solicită respingerea excepției.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocate de pârâții ...
Apărătorul pârâților, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, arată că reclamanții nu au fost niciodată titularii vreunui drept real sau de altă natură cu privire la suprafața de teren de 680,66 mp, nu există dovada că s-ar fi adresat cu cerere pentru autorizație, nu au figurat cu construcții, nu au fost titularii terenului. Prin contractul de vânzare-cumpărare 231/2006 mama pârâților le-a vândut acestora terenul și întreaga construcție edificată; le-a fost intabulat dreptul de proprietate, deci reclamanții nu-și pot justifica calitatea. Solicită admiterea excepției. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la art. 35 din Codul de procedură civilă, acțiunea este inadmisibilă, invocă art. 55 din Legea nr. 7 și a Legii nr. 50/1991. Mai arată că, dacă ar fi ridicat construcțiile fără autorizație reclamanții putea să ceară înscrierea în evidențele fiscale ale Primăriei, iar autorizația se putea elibera ulterior dacă construcția îndeplinea condițiile și acordul de mediu. Așa, s-ar încălca art. 16 din Constituție, reclamanții nu pot obține hotărârea judecătorească. Solicită admiterea excepției și cu privire la acțiunea în constatare a dreptului de superficie. Precizează că și legislația CEDO și a ÎCCJ respinge clar dreptul de superficie pe cale judecătorească.
Apărătorul reclamanților, precizează că la fila 139 dosar pârâții recunosc că există 2 locuințe. În momentul în care o parte se adresează instanței este suficient să afirme un drept așa cum îl afirmă reclamanții, iar afirmând un drept nu trebuie să facă dovada că există această construcție, casă facă dovada trebuie să se administreze probe. Apreciază că sunt aplicabile disp. art. 248 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Precizează că reclamanții împreună cu copii au locuit pe str. … până la un punct în casa veche, timp în care și-au ridicat această construcție nouă. Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților sau să fie unită cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei. Pe excepția inadmisibilității promovării acțiunii ce uită pârâții să spună este că se poate adresa instanței dacă nu au autorizație de construcție dacă sunt proprietarii terenului. S-a depus practică judiciară, dar a se remarca că 100% din toate cazurile se vorbește despre construcții edificate pe terenul proprietate. Se întreabă ce ar putea face o terță persoană care a ridicat o construcție pe terenul altuia, reclamanții au invocat art. 422 vechiul Cod civil, dacă au avut acordul cum pot înregistra această construcție. S-a verificat toată legislația, a fost la OCPI, exclus, așa ceva nu pot face. Inadmisibilitatea nu poate fi invocată aici, trebuie analizată în raport de fiecare speță. Nu au cum să intre în legalitate dacă nu sunt proprietari. Solicită respingerea excepției inadmisibilității, nu pot fi incidente dispozițiile invocate de pârâți, prin apărător. Mai mult, însăși ÎCCJ în ultima decizie dată cu privire la constatarea dreptului de proprietate pe ternul proprietate ta a respins aceste excepții, poate fi vorba doar de o amendă. Apreciază că se impune respingerea acestei excepții. Inadmisibilitatea privind dreptul de superficie, acțiune a fost formulată și pe 492 vechiul Cod civil, este eronată ideea că eu, terț, construiesc pe terenul altei persoane trebuie să am act autentic; depune practică judiciară, în care în 99,99% identică în care se precizează că la momentul edificării construcției dacă ai avut acordul proprietarului nu ai nevoie de act autentic. Se impune a se respinge această excepție a inadmisibilității, de altfel, până la apariția Legii nr. 247/2005 nici nu a exista vreodată să pună astfel problema vizavi de trenuri și de acordul pe care trebuie să-l ai.
Pârâții, … și …, pe rând, solicită respingerea excepțiilor formulate de pârâții ….
Dezbaterile fiind încheiate, în temeiul art. 394 din codul de procedură civilă instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 24.07.2015 sub nr. 4087/270/2015 reclamanții …, CNP - … și …, CNP - …, ambii cu domiciliul în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat "Norocel Roxana"; din …, au chemat în judecată pe pârâții … CNP -… și … CNP - …, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat "Avădăni Mihaela"; din …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - … cu domiciliul în … și … să se constate că sunt proprietarii unor imobile situate în …. Totodată au solicitat să li se instituie un drept de superficie pentru suprafața de teren pe care sunt amplasate construcțiile și să se stabilească o cale de acces de la și la calea publică la construcții.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 3045 lei, iar în motivare se arată că părțile sunt rude, în anul 1965-1967 mama lor a început să-și construiască o construcție pe un teren UAT, iar reclamanții arată că au făcut îmbunătățiri la casă, iar ulterior au decis să-și ridice propria gospodărie, cu acordul fraților. În anul 2005 …. a vândut mamei lor terenul pe care erau amplasate cele două gospodării, încheindu-se în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 896/24.10.2005. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 231/09.10.2006 pârâta … a înstrăinat pârâților … și … terenul și construcțiile.
În drept sunt invocate prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 492 din vechiul Cod civil, art. 68 din Legea nr. 71/2011, iar în dovedirea acțiunii se solicită proba cu înscrisuri, interogatorii și martori.
Pârâții …, … și … au depus întâmpinări arătând că reclamanții au construit casa pentru care se judecă.
Pârâții …, … și … au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii arătând că imobilul, respectiv casa ce formează obiectul acțiunii reclamanților a fost edificată prin contribuția financiară și munca tuturor fraților pentru mama lor, pârâta ....
Pârâții … și … au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, invocând totodată excepție inadmisibilității acțiunii în constatarea dreptului de servitute.
… a depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale motivat de faptul că imobilul compus din teren în suprafață de 680,66 mp și casa în suprafață de 107,24 aparține pârâților … și ….
La primul termen de judecată pârâții … și … au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Pârâta … a depus o declarație autentificată sub nr. 1792/25.11.2015 de BN Mihnea Bălan arătând că la data de 05.10.2015 la domiciliul său s-a prezenta fiulă său, pârâtul … împreună cu o altă persoană pe care nu o cunoștea, care i-a prezentat un document legat de dosarul nr. 4087/270/2015 pe care i-a cerut să-l semneze. Deși l-a semnat, nu l-a citit pentru că nu știe carte și nu cunoaște conținutul documentului pentru că nu i-a fost citit.
La termenul din 28.01.2016 pârâții … și … au invocat excepția inadmisibilități acțiunii în constatare întrucât reclamanții au deschisă o altă cale, cea în realizarea dreptului. A se admite o astfel de acțiune ar însemna să se încalce dispozițiile legale ale legii nr. 50/1991, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 10/1995 și Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991/R.
Potrivit art. 248 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă: "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc";.
Instanța va da rezolvare mai întâi excepției inadmisibilității acțiunii în constatare invocată de pârâții … și ….
Acțiunea în constatare, este acea acțiune în justiție prin care reclamantul solicită instanței doar să constate existența unui drept subiectiv al său față de pârât ori, după caz, inexistența unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.
Noul Cod de procedură civilă reglementează această acțiune în art. 35, care preia întocmai art. 111 din codul anterior, cu singura diferență că teza a II-a a articolului a fost completată cu sintagma "pe orice altă cale prevăzută de lege";.
Astfel, potrivit art. 35 NCPC, cu titlul marginal "Constatarea existenței sau inexistenței unui drept";: "Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege";.
În doctrină au fost identificate principalele trăsături caracteristice ale cererii în constatare: imprescriptibilitatea, caracterul subsidiar fată de acțiunea în realizare și lipsa caracterului executoriu.
Art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC prevede că sunt imprescriptibile drepturile privitoare la acțiunea în constatarea existenței sau inexistenței unui drept;
Instanța de judecată sesizată cu soluționarea unei cereri în constatare într-o situație în care partea putea formula acțiune în realizare va invoca și va admite, în acest caz, din oficiu, excepția caracterului subsidiar al cererii în constatare în raport de cererea în realizare, respingând, în consecință, cererea ca inadmisibilă.
Hotărârea judecătorească pronunțată în cazul unei acțiuni în constatare nu este susceptibilă de executare silită. De îndată ce a rămas definitivă, ea consfințește cu puterea lucrului judecat existența sau inexistența dreptului ori al raportului juridic.
Dreptul de superficie reprezintă dreptul pe care îl are o persoană devenită proprietar al construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe terenul proprietatea altei persoane, teren asupra căruia superficiarul capătă un drept de folosință, constituind o excepție de la regula prevăzută de art. 489 Cod civil, potrivit căreia proprietatea asupra terenului cuprinde și proprietatea a tot ce se află pe suprafața lui, precum și de la principiul că proprietatea asupra lucrului principal se extinde asupra a tot ce se unește cu un accesoriu cu acel lucru, conform art. 482 Cod civil.
Doctrina românească și practica CEDO au statuat că dreptul de superficie nu se constituie de către instanță, întrucât nu există un temei legal în acest scop, o asemenea conduită ar însemna o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, instanța putând doar să constate existența unui asemenea dezmembrământ ce a fost constituit de titularul dreptului de proprietate în favoarea proprietarului construcției aflate pe terenul său și că în lipsa unor reglementări legale derivând din art. 492 Cod civil, dreptul de superficie se poate naște printre ale modalități și prin uzucapiune, dacă sunt întrunite condițiile constitutive ale prescripției achizitive.
Dreptul de superficie, ca drept real principal poate fi constituit prin convenția părților, prin uzucapiune sau prin lege.
Față de rezolvarea ce s-a dat excepției inadmisibilității, instanța nu va mai cerceta celelalte excepții invocate de părți.
Față de cele expuse, urmează ca instanța să respingă ca inadmisibilă acțiunea în constatare formulată de reclamanții … și ….
Fiind în culpă procesuală, conform art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă vor fi obligați reclamanții să achite pârâților … și … cheltuieli de judecată în sumă de 2500 lei reprezentând onorar avocat.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii în constatare invocată de pârâții … și ...
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții …, CNP - … și …, CNP - …, ambii cu domiciliul în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat "Norocel Roxana"; din … în contradictoriu cu pârâții … CNP -…și … CNP - …, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat "Avădăni Mihaela"; din …., …, CNP - …, cu domiciliul în …, …., CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …., …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în … și ...
Conform art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă obligă reclamanții să achite pârâților … și … cheltuieli de judecată în sumă de 2500 lei reprezentând onorar avocat.
Cu apel în 5 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.02.2016.
| ← cerere de valoare redusa. Jurisprudență Cereri; Plăţi | plangere contraventionala. Jurisprudență Circulaţie rutieră → |
|---|
