Acţiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 56/2017 din data de 19.01.2017
Cod operator 2442/2443
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 56/2017
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE:
Asistent judiciar:
Asistent judiciar:
Grefier:
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta RNP împotriva pârâților N C, N M R, N C, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul N M R asistat de avocat C M, lipsă fiind celelalte părți, pârâții fiind reprezentați de avocat C M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul pune în discuție excepțiile invocate de pârâți, prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Apărătorul pârâților solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților întrucât reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitori legali sau testamentari a acestora față de autorul N V.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, solicită de asemenea, admiterea acestei excepții, arătând că termenul de prescripție, potrivit art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii în cazul răspunderii patrimoniale, este de 3 ani.
Tribunalul reține cauza pentru deliberarea excepțiilor invocate de pârâți.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.03.2016 pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale,sub nr., reclamanta RNP a chemat în judecată pârâții N C, N C C și N M R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați în solidar pârâții N C, N C C și N M R - în calitate de moștenitori ai defunctului N V, să plătească suma de 1.105.014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul N V a fost angajatul D S G-O.S. T în funcția de pădurar iar cu ocazia unor controale în cantonul nr.8 aflat în gospodărirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 1105014,61 lei.
Că,lipsa de masă lemnoasă menționată mai sus reiese în mod cert din actele de control anexate la prezenta.Astfel, cu ocazia controalelor au fost constatate delicte silvice nejustificate in volum de 3145,263 mc cu o valoare de 1105014,61 lei. Prin actele de control s-a constatat de către reprezentanții D.S. G că paguba în cuantum de 1105014,61 lei este produsă din vina angajatului și în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condițiile art.254, alin. l, din Legea 53/2003.
A mai arătat reclamanta că, potrivit art.254, alin. l din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătura cu munca lor. In ceea ce privește modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, alin.2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acțiuni.
Față de cele arătate mai sus și având în vedere faptul că în situația gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabilește o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ținut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în speța dedusă judecății, depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune.
A susținut că prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, raportat la dispozițiile art.270 din Codul Muncii și art.29 al.3 din OUG nr.80/2013, aceasta fiind o acțiune referitoare la executarea contractului individual de muncă, prejudiciul solicitat fiind creat datorită neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu a soțului pârâtei care a avut calitatea de salariat al D S Gorj.
In dovedirea celor afirmate,a depus în dublu exemplar actele care au stat la baza constatării prejudiciului și a înțeles să facă și alte probe admise de lege, respectiv proba cu expertiză tehnică de specialitate, care să aibă în principal următoarele obiective: să se stabilească valoarea reală a prejudiciului imputabil în funcție de volumul de masă lemnoasă constatat lipsă prin actul de control existent la dosarul cauzei și constatările ce urmează a fi efectuate la teren; valoarea prejudiciului să fie calculată în două variante, respectiv una cu aplicarea răspunderii patrimoniale și una fără aplicarea acestei răspunderi, urmând ca instanța de judecată să constate dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de OUG nr.85/2006 cu privire la limitarea răspunderii patrimoniale.
A mai arătat că au fost sesizate și organele de cercetare penală cu privire la prejudiciul produs unității prin sustragere ilegală de masă lemnoasă, sesizarea formând obiectul dosarului nr./P/. Prin rezoluția din data de 16.04.2013 Parchetul de pe lângă Judecătoria. a dispus încetarea urmăririi penale față de N V, având în vedere decesul acestuia.
In drept, și-a întemeiat prezenta pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, art.254 alin. l din L.53/2003 și a solicitat judecarea în lipsă.
În temeiul art. 205 C.Proc. Civ. au formulat întâmpinare pârâții N C, N C C și N M R, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată pentru următoarele excepții si argumente.
Prin cererea principala s-a solicitat obligarea in solidar a pârâților în calitate de moștenitori ai defunctului N V, decedat la data de 15 ianuarie 2013, la plata unui prejudiciu in cuantum de 1.105.014,61 lei ce reprezenta lipsa de masa lemnoasa a unui volum total de 3145,263 mc.
Au mai arătat pârâții că pentru a figura ca părți in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceștia si cei obligați in prezentul raport juridic. Că,pârâții nu au calitate procesuala pasiva întrucât până în prezent reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N V. Nici in cuprinsul cererii de chemare in judecata nici în înscrisurile atașate acesteia nu se prezintă un certificat de moștenitor care să facă dovada calității de moștenitor a paraților si dovada dreptului de proprietate a moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia. Eventuala obligație a moștenitorilor nu este una solidara ci una divizibila in raport de cota ce va reveni fiecăruia dintre moștenitorii legali acceptanți ai acestei succesiuni.
Că, succesiunea autorului N V nu a fost dezbătută intre moștenitorii legali, parații nu au calitate procesuala pasiva, acțiunea fiind prematur formulata.
Au mai arătat pârâții că cererea principala este o acțiune patrimoniala in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale supusa termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art.268 lit. c din Codul Muncii , termen ce începe sa curgă de la data nașterii dreptului la acțiune,respectiv de la data de la care reclamanta in calitate de păgubita a cunoscut sau trebuia sa cunoască (ori putea) paguba si pe cel care se face răspunzător de ea.
Că, reclamanta nu precizează in mod deliberat data la care a fost constatată întreaga paguba solicitata si menționata ca fiind produsa din vina angajatului N V si in legătura cu munca sa, dar actele de control sunt realizate in anul 2009.In aceste condiții cursul prescripției este reglementat de legea sub care a început, respectiv D 167/1958 si nu dispozițiile noului cod civil (având in vedere art.71/2011 si R.J.L. nr. 1/17.02.2014).In aceste condiții dreptul la acțiune este prescris, acțiunea prin care se solicita obligarea pârâților-in calitate de moștenitori ai defunctului N V la plata sumei 1105014,61 lei ce ar reprezenta lipsa de masa lemnoasa produsa de către autorul menționat,este prescrisa si deci tardiv formulata.
Cererea de chemare in judecata este intitulata "acțiune in constatare a pagubei" dar in realitate față de petitul formulat si motivarea acesteia este o acțiune in realizare patrimoniala pentru recuperarea de la moștenitori a unui prejudiciu pretins a fi cauzat de către cel care a fost salariatul unității, respectiv pădurarul N V, decedat la data de 15.01.2013. Parații nu au avut si nu au calitatea de salariați ai reclamantei așa incit ei nu pot prelua in calitate de moștenitori decât obligațiile autorului lor.
Că, termenul de prescripție extinctiva de 3 ani nu putea fi întrerupt decât in condițiile art.16 din D 167/1958, neexistând niciunul din cele trei cazuri reglementate de legiuitor. Potrivit aceluiași text de lege prescripția nu se socotește întrerupta daca s-a pronunțat încetarea procesului penal, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ,ori daca cel ce a făcut-o a renunțat la ea. In prezenta cauza, prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria în dosarul nr./P/2009, s-a dispus încetarea urmării penale fata de N V.
Au mai arătat pârâții că și pe fondul cauzei acțiunea este neîntemeiata întrucât defunctul N V nu se face vinovat de producerea prejudiciului solicitat. Acesta a avut calitatea de pădurar - angajat in cadrul D.S. , O.S. , cantonul 8 , având in primire o suprafața de 567,6 ha pădure până la data de 28.04.2009 când prin decizia 118 i s-a suspendat contractul individual de munca. Suprafața de pădure era distribuita pe raza administrativ teritoriala a doua comune,respectiv 500 ha pe raza comunei Ionești iar 50 ha pe raza comunei B, pe malul stâng al râului la confluenta cu râul G. In repetate rânduri, defunctul a adus la cunoștința reclamantei fenomenul de taiere ilegala in masa a arborilor din pădure si a cerut sprijin pentru a stopa acest fenomen. Aceste parcele de pădure se afla la o distanta de 40 Km de centrul cantonului silvic. Singura posibilitate de a avea acces la aceasta pădure, de a fi ajuns la timp la locul furtului si de a surprinde pe făptuitori, era o barca(pod plutitor) cu ajutorul căreia se traversa râul Jiu, iar din anul 2007, ca urmare a deteriorării acesteia, aceasta a fost scoasa din uz , așa cum rezulta in mod explicit din adresa nr.2079/26.08.2010 emisa de Primăria comunei I. O alta cale de acces era ruta I- T-C D sau I- F - C D. Distanta de la drumul național către aceste parcele este de 2,5-3 Km.,drum greu de parcurs cu autoturismul proprietate personala,de cele mai multe ori impracticabil datorita condițiilor meteo si degradării drumului si de aceea aceasta distanta trebuia parcursa pe jos. Identificarea si prinderea infractorilor era îngreunată si de folosirea de către aceștia a telefoanelor mobile,de faptul ca infractorii acționau in grup organizat si desemnau o persoana ce supraveghea zona si anunța grupul la nevoie. In aceste condiții, in care accesul era anevoios, defunctul a depus diligenta si cu buna -credință a efectuat mai multe patrule atât singur cit si cu organele de politie, razii, in urma cărora a constatat săvârșirea mai multor infracțiuni si contravenții de diverse persoane si a aplicat amenzi contravenționale.
Au mai arătat pârâții că toate constatările si fenomenul de taiere ilegala au fost raportate de N V organelor de politie, serviciului de intervenție rapida, departamentului de paza din cadrul ocolului silvic T, conducerii O. S. T atât verbal cât si scris prin intermediul mai multor rapoarte, raportul nr. 184/20.01.2009, raportul nr.185/20.01.2009 înregistrat la P T,raportul nr.974 din 27.03.2009 iar sprijinul primit din partea reclamantei a fost aproape inexistent, mai ales ca in timpul efectuării controalelor împreuna cu responsabilul de paza si protecție a pădurilor din cadrul O.S. T, dl. V l deși a surprins 3 indivizi de etnie roma tăind ilegal arbori, a refuzat sa se îndrepte către locul faptei, acest fapt putând fi probat cu martorii prezenți la întocmirea procesului-verbal.
Că, în data de 12.11.2008 s-a deplasat in zona cantonului nr.8 ,1a fata locului si dl. S F, responsabil cu paza in județul G, a observat situația existenta de la fața locului si nu a dispus nici o măsura prin procesul verbal nr.3908/12.11.2008.
Menționează că defunctul nu si-a însușit niciun act de control iar predarea primirea, cantonului silvic în urma inspecției de fond s-a făcut cu nerespectarea art.10 si art.11 din OM 15/1988, in lipsa pădurarului titular sau a unui membru major din familia titularului de canton (acesta aflându-se intr-o situație deosebita din anul 2008, data de incapacitatea in care se afla datorita bolilor grave de care suferea),in lipsa șefului de district de zona.
In cadrul acestui control au fost inventariate si numerotate cioate foarte vechi aflate in stare de degradare,unele fiind supuse unei inventarieri anterioare si imputate ca urmare a controlului efectuat in perioada 21.10.2008-19.11.2008 de către ing. C C V iar la alte cioate nu s-a mai cunoscut datorita trecerii timpului, numărul si marca aplicata. In urma acestui control din anul 2008, s-au constatat că din cantonul gestionat de pădurarul N V, au existat mai multe tăieri ilegale de arbori, având un volum de 66,963 mc. în valoare de 8.616,76 lei potrivit actului de control nr.2/2008, stabilindu-se ca urmare a acordării limitării răspunderii patrimoniale, plata sumei de 4.431,97 lei prin rețineri lunare.
De asemenea, cu ocazia controlului au fost găsiți la fața loculului mai mulți arbori tăiați ilegal, dar neîndeplinirea formelor legale de valorificare in timp util de către reclamanta a condus la furtul acestora.
Au mai menționat ca actul de control din martie 2009 a fost efectuat la inițiativa pădurarului, fără a se diminua valoarea constatata prin actul de control nr.974/27.03.2009 cu materialul inventariat prin actul de control ce a recuperat si valorificat de O.S. T, fără a se inventaria separat delictele produse in suprafața din cantonul nr.8 I pe perioada suspendării pădurarului până la predarea gestiunii,fără a se avea in vedere pădurile in care s-au făcut curățiri, parcele in care existau parchete in exploatare unde răspunderea aparține agentului economic pe perioada cit exploatează masa lemnoasa precum si existenta pădurilor private fără contract de paza.
Fata de cele menționate, a solicitat respingerea acțiunii.
In drept,și-a întemeiat cererea pe baza dispoz.art.205 C.Pr.Civ.
Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri.
În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 din codul de procedură civilă ,instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Prin acțiunea formulată,reclamanta R - D S G a chemat în judecată pârâții N C, N C-C și N M R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați în solidar pârâții N C, N C - C și N M R - în calitate de moștenitori ai defunctului N V, să plătească suma de 1105014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive,arătând că pentru a figura ca părți in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceștia si cei obligați in prezentul raport juridic,motiv pentru care solicită respingerea acțiunii întrucât nu au calitate procesuală pasivă.
Tribunalul apreciază că pârâții N C, N M R, N C nu au calitate procesuala pasiva întrucât reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N V. Așadar, nu este prezentat un certificat de moștenitor care să facă dovada calității de moștenitor a paraților si dovada dreptului de proprietate a moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia.
În conformitate cu prevederile art.32 coroborat cu prevederile art.36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală reprezintă una dintre condițiile de exercitare a acțiunii.
Astfel, conform prevederilor art.36 din Codul de procedură civilă,"calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății";.
Așadar, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic litigios, respectiv persoana căreia îi incumbă îndeplinirea obligația a cărei îndeplinire se solicită prin acțiunea dedusă judecății.
Motivele invocate de către reclamantă cu privire la faptul că pârâții sunt moștenitori taciți întrucât după decesul autorului comun N V,pârâții au plătit taxele și impozitele nu pot fi primite de către instanță întrucât actele de conservare nu echivalează cu o acceptare tacită a moștenirii.
De altfel, nu se poate stabili printr-o acțiune în răspundere patrimonială calitatea de moștenitor ci doar prin procedurile speciale prevăzute de lege.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâți prin întâmpinare, tribunalul apreciază că admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților determină inutilitatea cercetării excepției antemenționate.
Față de textele legale mai sus menționate, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâți și în consecință va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâți.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta RNP R D S G, împotriva pârâților N C,N M R,N C,ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2017, la Tribunalul Gorj.
| ← Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri; Chemare în... | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
