Acţiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Sentinţă civilă nr. 851 din data de 18.10.2017
Prin cererea formulată la data de 14.03.2017, de către reclamanta C.N.P.P. S.A. și înregistrată cu nr. 1237/110/2017 aceasta a chemat în judecată în calitate de pârâtă pe C.M. pentru a fi obligată la plata sumei de 39.850 lei, plus dobânda legala aferenta, calculata in funcție de dobânda de referința a BNR, de la data cauzării prejudiciului 20.10.2016 și pana la data efectuării plații în mod efectiv și la plata sumei de 377,08 lei, ce reprezintă taxele poștale care au fost plătite de către expeditor, precum și la plata sumei de 5638,61 lei, reprezentând penalități de 0,05 % calculate conform art.7 alin. 17 lit. A din NOC. S-a mai solicitat și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 Cod. pr. civ.
În motivarea acțiunii se arată de către reclamantă că pârâta a fost angajată la C.N. P.R. S.A. ocupând funcția de factor poștal la O.P. N.B., din cadrul OJP Bacău și că, prin nerespectarea atribuțiilor de serviciu privind achitarea mandatelor de alocații de stat pentru copii și a mandatelor de pensii, și-a însușit c/valoarea acestora, prejudiciind unitatea cu suma de 39.850 lei . Urmare a verificării prin sondaj a modului de achitare a mandatelor de alocații de stat pentru copii și mandate de pensii s-a constatat ca factorul poștal C.M. achitase fără respectarea instrucțiunilor un număr de 390 mandate alocații și 6 mandate de pensii, semnând în locul titularilor de mandate și însușindu-și sumele pe o perioada de 23 de luni, așa cum rezultă din Procesul Verbal nr. 328/9882/20.10.2016, anexat cererii de chemare în judecată.
Contra/valoarea mandatelor însușite de către salariata C.M. au fost restituite expeditorului, AJPIS Bacău și CJP Bacău cu OP13004-13009 /29.11.2016, potrivit borderoului de plați din data de 29.11.2016.
Tot prin semnarea în locul titularilor a 6 mandate de pensii salariata, și-a însușit c/valoarea acestora în perioada iunie 2016 - septembrie 2016. În timpul controlului, pensia destinatarului P.I. a fost achitată pe bază de proces verbal destinatarului, iar sumele reprezentând c/valoarea celor 390 mandate alocații și c/valoarea celor 4 mandate de pensii au fost virate în contul expeditorului, C.P., destinatarii acestor mandate nefiind găsiți la domiciliu.
În urma verificărilor efectuate s-a constat că pârâta C.M. și-a încălcat atribuțiile ce ii reveneau conform fișei postului și a art. 165 - 173 și art. 358 din instrucțiunea de mandate interne, coroborat cu art. 14 si 15 din Convenția încheiata între C.N. P.R. și C.P., înscriind date de legitimare fictive și semnând în locul destinatarilor de mandate, însușindu-și suma de 39.850 lei.
Reclamanta consideră ca pârâta este vinovată de producerea prejudiciului și, potrivit art. 254 Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. În cauza sunt întrunite condițiile de fond ale răspunderii patrimoniale respectiv: calitatea de salariat a pârâtei C.M., existenta unui contract de munca valabil încheiat, fapta ilicita a salariatului, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția autorului faptei.
Potrivit art. 1357 cod civil " Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu intenție sau din culpa este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă", și coroborat cu dispozițiile art. 1381 Cod Civil (1) " Orice prejudiciu da dreptul la reparație. (2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului.."rezulta faptul ca, pârâta trebuie obligată la repararea prejudiciului cauzat unității noastre de la data săvârșirii (20.10.2016).
Pentru sumele corespunzătoare mandatelor achitate neinstrucțional, însușite și folosite în scopuri personale, potrivit art.7 alin. 17 lit. A din NOC NR. 101/2701/30.06.2014, s-au calculat în sarcina salariatei C.M., penalități de 0,05% , în valoare totala de 5638,61 lei.
Concluzionând, reclamanta a solicitat ca instanța să admită cererea de chemare în judecată și să fie obligată pârâta la plata sumei de 40227,08 lei ( compusa din 39.850 lei + 377,08 lei reprezentând taxele poștale ) plus dobânda aferentă, calculata funcție de dobânda de referință a BNR, de la data de cauzării prejudiciului 20.10.2016 și până la data efectuării plații în mod efectiv, obligarea la plata sumei de 5638,61 lei, reprezentând penalități de 0,05 %, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În drept acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 254 si art. 268 alin. 1 lit.c) din Codul Muncii și art. art.1357 Cod Civil, art. 1381 Cod Civil și art.1535 C. Civ.
În dovedire s-as solicitat proba cu înscrisuri și orice altă probă pertinentă ce ar rezulta din dezbateri.
La dosar reclamanta a depus înscrisurile de la filele 8-28.
Potrivit art. 270 din Codul muncii litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de timbru.
Pârâta C.M. nu a formulat întâmpinare însă s-a prezentat la termenul din 06.09.2017 și a arătat că recunoaște paguba reținută în sarcina sa de către reclamantă.
Analizând actele depuse la dosar instanța reține următoarele:
Pârâta C.M. a fost a fost angajată la C.N.P.R. S.A. ocupând funcția de factor poștal la O.P. N.B., din cadrul OJP Bacău (contract de muncă din 06.09.2004 filele 8-9), fiind concediată disciplinar urmare a prejudiciului creat prin însușirea contravalorii a 390 mandate alocații și 6 mandate de pensii, semnând în locul titularilor de mandate și însușindu-și sumele pe o perioada de 23 de luni, așa cum rezultă din Procesul Verbal nr. 328/9882/20.10.2016 (filele 21-25).
În exercitarea atribuțiunilor de serviciu pârâta a creat reclamantei un prejudiciu în sumă de 39.850 lei, reprezentând contravaloarea a 390 mandate alocații și 4 mandate de pensii, pârâta plătind direct lui P.I. 2 pensii. De asemenea reclamanta a suportat și costul taxelor poștale în sumă de 377,08 lei (filele 42-45).
Pârâta a recunoscut prejudiciul, fiind prezentă în fața instanței la termenul din 06.09.2017.
Reclamanta a restituit contravaloarea celor 390 mandate alocații, la data de 29.11.2016, către AJPIS și către CJP Bacău contravaloarea celor 4 pensii (fila 27), lui P.I. pârâta plătind suma datorată personal, așa cum reclamanta a arătat prin cererea de chemare în judecată.
Potrivit art. 254 din Codul muncii salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale de pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
În cazul daunelor-interese moratorii (adică a dobânzilor stabilite pentru întârzierea în executarea unei obligații în bani sau evaluabile în bani, ori a penalităților stabilite pentru întârzierea executării), legea acordă dreptul creditorului de a cere debitorului întocmai cuantumul acestora, așa cum a fost convenit, fără a fi obligat să dovedească vreun prejudiciu și, mai mult, chiar exclude expres posibilitatea debitorului de a face dovada că prejudiciul este mai mic decât cel stabilit de părți prin clauza penală (art. 1.535 alin. 1).
Potrivit art. 1530 din Noul cod civil, aplicabile în speță "daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit …"; iar potrivit art.1088 și 1535, alin. (1) din aceleași acte normative: la obligațiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate.
Evident, în materia relațiilor de muncă, legată indisolubil de incidența unei răspunderi contractuale, prezintă relevanță doar dobânda penalizatoare (daună moratorie), definită ca fiind dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective, după scadență.
Astfel, referitor la dobânda solicitată, instanța va avea în vedere că potrivit art. 1, alin. (3) din OG 13/2011 dobânda datorată de debitorul obligației bănești din momentul creării, respectiv a restituirii către AJPIS și CJP a sumelor respective, este dobânda penalizatoare, art. 3, alin. (2) din același act normativ statuând că rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, la care se adaugă 4 puncte procentuale.
Deși reclamanta a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata unor penalități de 0,05 % , potrivit art. 17 alin. 17 lit. A din NOC nr. 101/2701/30.06.2014 instanța nu a putut analiza oportunitatea aplicării acestora în condițiile în care, deși s-a pus în vedere reclamantei să le depună la dosar aceasta a depus numai extras (filele 39-41dosar). Astfel, instanța nu poate aprecia dacă NOC nr. 101/2701/30.06.2014 au fost legal aprobate și dacă salariata avea cunoștință de acestea, respectiv dacă îi erau opozabile. Pentru a fi opozabil salariaților, este necesar și obligatoriu ca angajatorul să asigure publicitatea sau să facă dovada faptului că NOC i s-a adus la cunoștință și salariatei C.M.. Odată cu luarea la cunoștință a NOC, dispozițiile acestuia ar putea produce efecte față de salariat și ambele părți, angajator și salariați având obligația legală de a i respecta toate prevederile.
Cod de procedură civil consacră principiul actori incumbit probațio (proba incumbă reclamantului), dar și pe acela că probele sunt indispensabile procesului judiciar - idem est non esse et non probări (a nu fi sau a nu fi probat este totuna), mai ales că potrivit art. 272 din Codul Muncii sarcina probelor în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Instanța va avea în vedere că prejudiciul s-a creat, C.N. P.R. S.A., din data în care au fost restituite către AJPIS și CJP sumele aferente mandatelor însușite de pârâtă respectiv de la 29.11.2016, data de 20.10.2016 fiind data constatării faptului că pârâta nu achitat în mod legal mandatele respective.
Față de cele mai sus arătate, instanța va admite în parte acțiunea formulată de către reclamanta C.N.P.P. S.A. și va obliga pârâta să-i plătească acesteia suma de 39.850 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu și dobânda legală penalizatoare pentru aceasta, începând cu 29.11.2016 și până la achitarea integrală a sumei.
De asemenea instanța va obligă pârâta să-i plătească reclamantei suma de 377,08 lei, reprezentând taxe poștale și va respinge ca nefondată cererea privind obligarea penalităților de 0,05%.
Deși prin acțiune au fost solicitate cheltuieli de judecată, la dosar nu au fost depuse dovezi privind suportarea unor cheltuieli cu acest titlu astfel că instanța nu va putea admite cheltuieli care nu au fost dovedite.
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Anulare proces verbal de contraventie. Jurisprudență Cereri → |
|---|
