Nulitate act. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Hotărâre nr. 735 din data de 10.10.2017
Pe rol judecarea apelului de Litigii cu profesioniștii privind pe apelanta E. ON ENERGIE ROMANIA S.A. formulat împotriva sentinței civile nr. 7219/21.11.2016 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr.5493/180/2015 în contradictoriu cu intimații A E și E E MS.A., având ca obiect acțiune în constatare nulitate act.
Desfășurarea ședinței de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio în conformitate cu dispozițiile art.231 alin.4C.p.c.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cauza fiind luată la ordine a răspuns intimata A e, legitimându-se cu CI seria XC nr.123456, lipsă fiind apelanta E O EROMANIA S.A și intimat E E MS.A .
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiuni privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, se învederează faptul că procedura este legal îndeplinită cu părțile.
Instanța constată apelul formulat în termen, motivat, timbrat.
Instanța acordă cuvântul intimatei dacă mai are alte cererii sau excepții prealabile de invocat.
Având cuvântul, intimata arată că nu mai are alte cererii de formulat.
Instanța acordă cuvântul pe probatoriu.
Având cuvântul, intimata solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În baza art.478 și art.479 Cod pr civilă, instanța se va pronunța în baza probelor de la instanța de fond.
Instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Având cuvântul, intimata solicită respingerea apelului, menținerea ca fiind temeinică și legală sentința pronunțată de instanța de fond.
Instanța dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 29.04.2015 sub nr. 5493/180/2015 reclamanta A e a solicitat în contradictoriu cu pârâtele E O SA si E O E România SA, pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să constate inexistenta dreptului de creanța pentru suma de 243,23 lei și pentru suma de 4671,81 lei, precum și sa dispună anularea notei de constatare nr.0505611/10.06.2014, a procesului verbal de analiza a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 si a procesului verbal de stabilire despăgubiri nr. 1053907/24.10.2014.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unui imobil în comuna Gârleni AAAAAA, având încheiat un contract de furnizare electrica cu E O E România SA, iar data de 10.06.2014 reprezentanții pârâtei, în urma unui control la contorul electric au întocmit o notă de constatare nr.0505611/10.06.2014 in cuprinsul căreia s-a menționat că s-au depistat unele montaje incorecte, prin procesul verbal de analiza a abaterilor nr. 1053907 din 24.10.2014 stabilindu-se că au existat intervenții neautorizate care au condus la neînregistrarea întregii cantități de energie electrica consumata. A susținut reclamanta că nu a existat un condus fraudulos, contorul a înregistrat în mod corect energia consumata.
În drept, a invocat dispozițiile art. 194 C.p.c., ale art.1166 si urm. Cod civil.
Prin încheierea din 28.05.2015 a fost admisa în parte cererea de ajutor public formulata de reclamanta și a fost eșalonata plata taxei judiciare de timbru de 551 lei in 10 rate lunare începând cu luna iunie 2015.
Pârâta E O E SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la capătul de cerere privind anularea înscrisurilor întocmite de E O E Romania SA, excepția inadmisibilității, iar fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii arătând ca s-a constatat o intervenție neautorizata la grupul de măsura de la locul de consum al reclamantei. A învederat că prin procesului verbal de analiză a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 s-a stabilit intervenția neautorizată care a condus la neînregistrarea întregii cantități de energie electrica consumată, dispunându-se recalcularea cantității de energie consumata in perioada 11.06.2013-10.06.2014.
Pârâta E O E SA a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 4916,50 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale de energie emise la data de 15.01.2015 și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces. În motivarea cererii reconvenționale, pârâta a arătat că reclamanta în calitate de consumator s-a obligat să achite facturile la termenul de scadență prevăzut de contractul de furnizare a energiei electrice, iar intervenția neautorizată constatată asupra instalației a condus la neînregistrarea consumului de energie electrică, iar singura persoană interesată să plătească o cantitate de energie electrică mai mică decât cea real consumată este tocmai reclamanta.
In drept a invocat dispozițiile Codului civil ,ale HG 1007/2004 si ale Legii 123/2012.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu taxa judiciara de timbru de 351 lei.
La termenul de judecată din 22.10.2015, instanța a respins excepția necompetentei teritoriale, excepția inadmisibilității acțiunii și a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta E O E SA.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, martori și expertiza tehnică electroenergetică.
Prin sentința civilă nr 7219 din 21.11.2016 instanța a respins ca nefondata excepția lipsei calității procesual pasive a paratei E O E Romania SA, a admis cererea formulată de reclamanta A E în contradictoriu cu pârâtele E O E ROMANIA SA și E O EFURNIZARE SA, a dispus anularea a procesului verbal de analiza a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 și a procesului verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1053907/24.10.2014, a constatat inexistența dreptului de creanță al pârâtelor pentru sumele de 243,23 lei și 4673,27 lei, a respins ca nefondata cererea reconvenționala formulata de E O E Romania SA in contradictoriu cu A e, a obligat pârâtele la plata sumei de 440,8 lei cheltuieli de judecată(taxă judiciară de timbru) către reclamanta și la plata sumei de 800 lei către Ministerul Justiției reprezentând ajutorul public acordat reclamantei sub forma scutirii de la plata onorariului de expert.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
"Între reclamantă în calitate de consumator și furnizorul de energie electrică s-a încheiat contractul nr.12532301/04.12.2000 (filele 72-75) pentru locul de consum situat în Garleni ,AAAAAA, jud. Bacău.
La data de 10.06.2014, reprezentanții E O EDistributie SA au întocmit nota de constatare nr.0505611 (filele 76-77), în care s-au menționat urmatoarele: Abonat racordat la rețeaua E O E,avand contorul seria 759344 montat pe peretele casei; s-a gasit faza la borna nr.4 iar nulul la borna 1; la scoaterea nulului de la borna nr.1 consumatorii electrici din locuinta functionau;sigilii neconforme ( pivot iesit in exteriorul carcasei si urma de interventie asupra lui) ; s-a refacut monatjul corect si s-a sigilat si s-a întocmit nota de constatare.
Pe baza notei de constatare întocmite, s-a întocmit procesul-verbal de analiză a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 ), în care se arată că se consideră intervenție neautorizată în instalațiile EMOD, care a condus la neînregistrarea întregii cantități de energie electrică consumată. S-a dispus recalcularea consumului de energie electrica pentru perioada 11.06.2013-10-06-2014 .De asemenea, s-a întocmit procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr.1053907/24.10.2014 în care s-a stabilit cantitatea de 6990 kwh, energie electrică consumată/distribuită și neînregistrată.
Ulterior, a fost emisă factura fiscală seria MS EON 100354961/15.01.2015 în cuantum de 4673,27 lei, reprezentând recalculare a consumului de energie electrică pentru perioada 11.06.2013-10-06-2014 . La data de 15.01.2015 a fost emisa si factura seria MS EON 5500161294 pentru suma de 243,33 lei taxa pentru constatare in teren a elementelor de interventie neautorizata.
Cu ocazia efectuării raportului de expertiză, expertul desemnat a verificat contorul electric tip 5CM4UD seria 759344/82006 .Expertul arată că contorul seria759344/82006 avea verificarea metrologica efectuata si era montat corect ,ceea ce arată ca acesta înregistra corect energia electrica. Constatarea prin scoaterea nulului de la borna 1 a contorului efectuata de reprezentantii paratei nu este corectă tehnic deoarece s-a realizat într-o maniera diferită de cea existentă în mod normal când se consuma energie electrica si la contor era conectat nulul la borna 1. A mai precizat expertul că nu i-au fost prezentate sigiliile contorului si acestea nu au fost fotografiate ,astfel încât nu poate preciza daca asupra lor s-au exercitat interventii. Cu privire la plombe le metrologice ,se arata că cele găsite cu ocazia verificarii locului de consum sunt aceleasi cu cele existente la data montarii contorului.
În temeiul art.90 alin.2 lit.b din HG nr.1007/2004, prin consum fraudulos se înțelege orice intervenție în instalația electrică, ce afectează funcționarea corectă a grupului de măsurare.
Martorul audiat Malinescu Fanică a declarat faptul că a fost de fată la data verificarii contorului cand reprezentantii paratei au concluzionat ca s-a umblat la firele contorului , însă nu au fost oferite reclamantei niciun fel de explicatii referitoare la modul in care s-ar fi intervenit asupra contorului si nici nu s-au facut fotografii.
Din probatoriul administrat nu reiese că reclamanta ar fi cea care ar fi executat intervențiile neautorizate imputate. Or, potrivit art.109 din HG nr.1007/2004 "la constatarea oricărei defecțiuni în funcționarea grupului de măsurare de către operatorul de rețea, furnizor sau consumator, acesta are obligația să anunțe imediat celelalte părți contractante și se va proceda la remedierea defecțiunilor; în cazul în care deteriorarea grupului de măsurare, în orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparației și al lucrărilor de demontare, verificare și remontare, precum și costul energiei electrice recalculate.";
În consecință, instanța a admis cererea principală și va constata că reclamanta nu datorează pârâtelor suma de 4673,27 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale seria MS EON 100354961/15.01.2015 respectiv suma de 243,23 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale seria MS EON 5500161294 ,urmând a dispune anularea a procesului verbal de analiza a abaterilor 1053907/824.10.2014 si a procesului verbal de stabilire despagubiri 1053907/824.10.2014 .
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâta E O E S.A., având ca obiect obligarea reclamantei la plata sumei de 4916,50 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise la data de 15.01.2015 , instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată, creanța evidențiată de factura MS EON 100354961/15.01.2015 făcând obiectul analizei în cadrul cererii principale, iar factura seria seria MS EON 5500161294 în cuantum de 243,23 lei, reprezentând constatare în teren a elementelor de intervenție neautorizată și a stării tehnice a echipamentelor, neputând fi imputată reclamantei, câtă vreme nu s-a evidențiat culpa acesteia, astfel cum prevede art.109 din HG nr.1007/2004.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei E O E S.A, instanta a retinut faptul că această pârâta a emis ambele facturi anterior mentionate , astfel încât stabilirea existentei/inexistentei unui drept de creanta cu privire la cval energiei electrice consumate de reclamanta,urmează a fi făcută in contradictoriu cu această pârâtă, urmând a respinge exceptia invocată ca neintemeiată.
Potrivit art.453Ncpc a obligat pârâtele la plata către reclamanta a sumei de 440,8 lei taxa de timbru achitata de aceasta ,iar potrivit art. 18 din OUG 51/2008 va obliga paratele si la plata sumei de 800 lei către Ministerul Justitiei reprezentand onorariu expert pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public.";
Împotriva acestei sentința a formulat apel pârâta E O E ROMANIA SA prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterii cererii reconvenționale.
În motivare, apelanta a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât, în temeiul rolului activ, instanța trebuia să lămurească cadrul procesual, respectiv de a clarifica dacă este vorba de o acțiune în anularea unui act juridic sau a unei acțiuni în constatarea inexistenței sau existenței unui drept, întrucât nu se poate admite ca fiind legală o acțiune care le cuprinde pe amândouă, principiul rolului activ materializându-se și în drept de a restabili calificarea juridică cu respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
A mai arătat că sentința pronunțată din perspectiva respingerii excepției inadmisibilității acțiunii având ca obiect anulare contravine dispozițiilor legale în vigoare și practicii ICCJ. Apelanta a arătat că acțiunea în anulare act este un mijloc procedural de valorificare a dreptului de a cere în justiție desființarea retroactivă a unui act juridic lovit de nulitate, or prin intermediul prezentei acțiuni reclamanta urmărește desființarea actelor operatorului de distribuție. A susținut că actul juridic este o manifestare de voință săvârșită cu scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice, prin caracterul său volițional deosebindu-se de celelalte fapte juridice, nota de constatare, procesul verbal de analiză a abaterilor și procesul verbal de stabilire a despăgubirilor, prin care se constată o situație de fapt, nefiind acte juridice, în acest sens pronunțându-se și ICCJ în decizia nr 3144 din 09.10.2013 care a statuat că documentele justificative ale consumului de energie electrică nu au calitatea de act juridic, care să trebuiască să îndeplinească cerințele art 948 C.civ indiferent dacă sunt sau nu emise în baza unui contract, acestea fiind doar mijloace de probă și nu se poate cere pe cale de acțiune în justiție constatarea nulității acestor documente. Apelanta a învederat că nici factura fiscală nu reprezintă un act juridic, conform art 6 din Legea 82/1991, art 46 C.com, factura fiscală nu este decât un document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, fiind un mijloc de probă, astfel că nu se poate cere printr-o acțiune în justiție constatare nulității absolute.
Apelanta a susținut că în mod eronat instanța de fond a apreciat că cererea reclamantei îndeplinește cerințele prevăzute de art 35 C.proc.civ întrucât acest text de lege determină principiul subsidiarității acțiunii în constatare în raport cu acțiunea în realizare, or în speță partea poate să ceară realizarea dreptului prin apărarea ce poate să o facă într-o acțiune în realizarea dreptului care să pună în discuție contravaloarea unor prestații datorate sau nedatorate în sensul fie al restituirii fie al nerecunoașterii acestora. A învederat că din cerere nu rezultă cauzele pentru care nu ar exista dreptul de creanță, reclamanta necontestând existența contractului, fiind evident că acțiunea privește constatarea inexistenței unei situații de fapt, nefiind astfel îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acțiunii în constatare.
Pe fondul cauzei, apelanta a arătat că acțiunea este neîntemeiată. A precizat că potrivit prevederilor contractuale părțile se supun prevederilor Regulamentului de furnizare și utilizare a energiei electrice, respectiv Ordinul ANRE nr 64/2014 conform căruia la art 100 se prevede că se interzice clientului final să intervină asupra grupurilor de măsurare sau la instalațiile de rețea/măsurare.
Cu privire la situația de fapt a arătat că în urma controlului din data de 10.06.2014 efectuat de o echipă de control a operatorului de distribuție, s-a constatat o intervenție neautorizată asupra grupului de măsurare, constatările fiind consemnate în nota de constatare seria NC nr 0505611 din 10.06.2014 în baza căreia s-a întocmit procesul verbal de analiză a abaterilor nr 1053907 din 24.10.2014 care a stabilită că a existat o intervenție neautorizată ce a condus la neînregistrarea întregii cantități de energie electrică consumată, recalculându-se consumul de energie pe perioada 11.06.2013-10.06.2014. Apelanta a învederat că prin procesul verbal de stabilire a despăgubirilor s-a stabilit întreaga cantitate de energie consumată și neînregistrată, respectiv 6990 kwh și obligația de plată a taxei de prestări servicii efectuate de operatorul de distribuție, în valoare de 243,23 lei, fiind emise factura fiscală nr 100354961 din 15.01.2015 în valoare de 4673,27 lei și factura fiscală nr 5500161294 din 15.01.2016 în valoare de 243,23 lei. A mai arătat că față de prevederile art 80 alin 1 din HG 64/2014, art 128 alin 1 din HG 1007/2004, art 142 alin 4 din Regulament, întrucât a existat o intervenție neautorizată asupra instalației ce a condus la neînregistrarea consumului de energie electrică, reclamanta are obligația de a achita facturile emise la termenele prevăzute în contractul de furnizare.
În drept a invocat prevederile Codului civil, Codului de procedură civilă, HG 64/2014, Legea 123/2012.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Apelul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru de 397 lei.
Intimata A e a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În apărare a arătat că toate criticele formulate de apelantă sunt neîntemeiate.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate de apelanta E O E ROMANIA SA, în limita efectului devolutiv, tribunalul reține următoarele:
Intimata A e a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect constatarea inexistenței dreptului de creanța pentru suma de 243,23 lei și pentru suma de 4671,81 lei și anularea notei de constatare nr.0505611/10.06.2014, a procesului verbal de analiza a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 si a procesului verbal de stabilire despăgubiri nr. 1053907/24.10.2014.
Tribunalul apreciază că motivele invocate de apelanta E O E ROMANIA SA referitoare la obiectul cererii de chemare în judecată și rolul activ al instanței de fond sunt lipsite de suport legal. În aceste sens, art 30 alin 1 C.proc.civ prevede că oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente. Potrivit art 9 alin 2 C.proc.civ obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Astfel, cererea de chemare în judecată, ca formă concretă de manifestare a acțiunii civile poate avea mai multe capete de cerere principale, așa cum este în speță, unele având ca obiect anularea unor acte și altul având ca obiect constatarea inexistenței unui drept de creanță, instanța fiind ținută a se pronunța omnia petita în funcție de limitele învestirii, conform principiului disponibilității, așa cum de altfel a procedat judecătoria prin sentința apelată. Este adevărat că în virtutea rolului activ potrivit art 22 alin 4 C.proc.civ judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire, caz în care judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă, însă nu este incidentă în speță această împrejurare întrucât nu a existat o neclaritate sau neconcordanță între cererea formulată și motivele invocate de parte care să presupună intervenția instanței pentru a recalifica din punct de vedere juridic situația de fapt. În orice caz, prin recalificare, nu se poate schimba cauza juridică a cererii de chemare în judecată.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect acțiune în constatarea inexistenței dreptului de creanță, tribunalul reține că potrivit art 35 C.proc.civ cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice cale prevăzută de lege.
Din interpretarea acestor dispoziții legale reiese că prin intermediul acțiunii în constatare, reclamanta-pârâtă poate solicita instanței doar să constate existența unui drept al său împotriva pârâtei sau inexistența unui drept al pârâtei împotriva sa, fără ca instanța să condamne la executarea unei prestații. Acțiunea în constatare nu creează un drept nou în patrimoniul părții, ci confirmă un drept preexistent. Pe calea acestei acțiuni se poate cere numai constatare existenței sau inexistenței unui drept, în caz contrar, în situația în care s-a solicita constatarea unei situații de fapt acțiunea este inadmisibilă. Aceeași este soluția și în ipoteza în care reclamanta-pârâtă are la îndemână o acțiune în realizare.
Având în vedere că în speță intimata reclamantă nu are la îndemână o acțiune în realizare, acțiunea în constatarea inexistenței dreptului de creanță este perfect admisibilă.
Dat fiind că apelanta a criticat și modul de soluționare a excepției inadmisibilității acțiunii în privința capetelor de cerere având ca obiect anulare proces verbal de analiză a abaterilor și proces verbal de stabilire a despăgubirilor, tribunalul se va pronunța cu prioritate, reținând că excepția inadmisibilității instanța este o excepție de fond, absolută și peremptorie ce presupune că partea uzează de o cale care nu este prevăzută de lege sau nu îi este deschisă. Prin intermediul acțiunii în anulare se urmărește desființarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de voință cu intenția de a produce efecte juridice. În funcție de numărul părților actul juridic este unilateral atunci când este rezultatul voinței unei singure părți și bilateral atunci când este rezultatul voinței concordante a două părți.
Retine instanța în primul rând faptul că întocmirea unei note de constatare în urma unui control, a unui proces-verbal de analiza a abaterilor si a unui proces-verbal de stabilire a despăgubirilor, prin care se constata o situație de fapt nu reprezintă acte juridice pentru ca nu sunt întocmite cu intenția de a produce efecte juridice.
Actele menționate mai sus reprezintă doar înscrisuri constatatoare. Ele nu sunt acte juridice pentru a fi supuse condițiilor de valabilitate și verificate de către instanță sub imperiul dispozițiilor codului civil, ci reprezintă doar mijloace de probă prin care pârâta, în mod unilateral, reține o anumită stare de fapt, stare care poate fi sau nu conformă realității. Temeinicia procesului verbal de analiză a abaterilor și a procesului verbal de stabilire a despăgubirilor, care din punct de vedere al dreptului procesual civil reprezintă înscrisuri, ca mijloace de probă, poate fi combătută doar în cadrul unui proces privind executarea contractului, prin alte mijloace de probă, deoarece înscrisurile rețin o stare de fapt și nu un act juridic. Tocmai pentru că aceste înscrisuri nu cuprind un act juridic reprezentat de manifestarea de voință a uneia dintre părți (act juridic unilateral) sau ambelor părți (act juridic bilateral), nu pot fi anulate într-o acțiune având ca obiect " anulare act", cum a solicitat intimata reclamantă prin acțiunea formulata, întrucât o asemenea acțiune vizează doar acte juridice nu și stări de fapt.
În consecință, se impune admiterea excepției inadmisibilității capetelor de cerere având ca obiect anularea procesului verbal de analiză a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 și a procesului verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1053907/24.10.2014.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei E O E România invocată pentru capetele de cerere privitoare la înscrisurile menționate (procesul verbal de analiză a abaterilor, anulare procesul verbal de despăgubire), având în vedere că instanța a admis excepția inadmisibilității acestora, constată că excepția a rămas fără obiect .
Pe fondul cauzei, potrivit art 128 din HG 1007/2004 în vigoare la data constatărilor și emiterii facturilor "(1) Furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepție, pentru situațiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor și aprobate de autoritatea competentă."
Conform art. 142"(1) Consumul de energie electrică se stabilește în sistem paușal, în situațiile în care acest consum nu poate fi determinat prin măsurare. (2) Consumul de energie electrică în sistem paușal se stabilește în funcție de puterea nominală a receptoarelor electrice și de durata de utilizare normată a acestora, în conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor și aprobate de autoritatea competentă.(3) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau în cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regulă sub 100 W) pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare, în cazul defectării (indisponibilității) echipamentelor de măsurare, precum și în cazul consumului fraudulos de energie electrică.(4) În cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici și de 6 luni pentru ceilalți consumatori."
În cazul constatării unui consum fraudulos, consumatorul poate fi obligat la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea energiei consumate dar neînregistrate, calculată în sistem paușal, în baza dispozițiilor privind răspunderea civilă delictuală. În ipoteza consumului fraudulos nu se poate reține incidența unei răspunderi contractuale, dat fiind că izvorul pretențiilor este o faptă ilicită și nu încălcarea unor prevederi contractuale.
Astfel, conform art. 1357 Cod Civil, "cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare";. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, instanța apreciază că trebuie îndeplinite în mod cumulativ patru condiții, și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a creat prejudiciul.
Din probatoriului administrat în speță, respectiv din cuprinsul raportului de expertiză nu rezultă că a existat o intervenție neautorizată asupra grupului de măsurare care să îi fie imputabilă intimatei, nefiind justificat calculul în paușal al consumului de energie pentru care s-a emis factura fiscală nr 100354961 din 15.01.2015 în valoare de 4673,27 lei. În consecință, nstanța reține că intimata reclamantă nu datorează această sumă. Totodată nu datorează nici suma de 243,23 lei cu titlu de taxe prestări servicii conform facturii fiscale nr 5500161294 din 15.01.2016, dat fiind că aceste servicii au fost prestate fără a se reține vreo obligație sau o culpă a intimatei reclamantei care să fi determinat prestarea serviciilor tarifate. În aceste condiții, pentru același raționament, este neîntemeiată și cererea reconvențională formulată de apelanta E O E ROMANIA SA.
Față de considerentele expuse, întrucât pe fondul cauzei soluția adoptată este corectă, având în vedere dezlegarea dată excepției inadmisibilității, tribunalul va admite apelul și în consecință va schimba în parte sentința apelată în sensul că admite excepția inadmisibilității capetelor de cerere având ca obiect anularea procesului verbal de analiză a abaterilor nr. 1053907/24.10.2014 și a procesului verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1053907/24.10.2014 încheiate de către S.C. E O E S.A și va respinge aceste capete de cerere ca inadmisibile, va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a E O E DISTRIBUȚIE SA ca rămasă fără obiect. Totodată va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de către apelanta E O EROMANIA S.A, CUI YYYYYYY J2XXXXXX2007, cu sediul în,jud. Sibiu în contradictoriu cu intimații A E, CNP 12345678910, cu domiciliul în com. Garleni, și E E MS.A., JO123456 CUI 123456, cu sediul in Bacau ,..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că admite excepția inadmisibilității capetelor de cerere având ca obiect anularea procesului verbal de analiză a abaterilor nr. 1053907/24.10 .2014 și a procesului verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1053907/24.10.2014 încheiate de către S.C. E O E S.A.
Respinge aceste capete de cerere ca inadmisibile.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a E O E SA ca rămasă fără obiect.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu recurs în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bacău-Secția II Civilă și de contencios Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.10.2017.
| ← Anulare proces verbal de contraventie. Jurisprudență Cereri | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
