Actiune in revendicare si accesiune imobiliara. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 1028 din data de 28.05.2015
Constată că reclamanții GG și GO, soț și soție, au promovat împotriva pârâtului, fost ginere, o acțiune în revendicare și o acțiune privind accesiunea imobiliară asupra unor construcții edificate de către pârât pe terenul lor .
Pârâtul prin reconvenționala a solicitat să se constatate că este proprietarul prin uzucapiune al casei construite de către reclamanți în care a locuit cu fiica reclamanților, un drept de superficie asupra terenului corespunzător acestei case, să se constate că este proprietarul prin edificare a unor construcții ridicate împreună cu soția sa pe terenul reclamanților și un drept de superficie referitor la terenurile pe care sunt amplasate aceste construcții .
Reclamantul GG în dosarul 385/2012 a solicitat să se constate calitatea sa de proprietar asupra unei case, grajd, bucătărie, beci, magazie de lemne, edificate înaintea căsătoriei fiicei sale cu pârâtul .
Pârâtul , prin cererea de intervenție în interes propriu a solicitat să se constate că el este proprietarul acestei construcții edificate de către reclamant prin efectul uzucapiunii de 30 de ani .
Dosarul 385/260/2012 a fost conexat la dosarul 3059/260/2011.
Acțiunea principală, reconvenționala și cererea de intervenție au fost legal timbrate .
În fapt, cei doi reclamanți inițial , GG și GO, soț și soție, sunt proprietarii unui teren situat în comuna Poduri, conform actului notarial 589 / 1959 .
Pe acest teren , s-a dovedit în cauză că cei doi reclamanți au edificat o casă în 1969,cu beci și o bucătărie situate pe terenul pentru care s-a dovedit cu act că reclamanții sunt proprietari .
Din interogatoriul reclamanților și expertiza construcții se poate trage concluzia că la data mutării pârâtului în gospodăria reclamanților, respectiv după căsătoria religioasă a acestuia cu fiica reclamantului , reclamanții aveau edificate casa, beciul și o bucătărie,restul construcțiilor identificate în prezent au fost edificate de către pârât.
Pârâtul s-a căsătorit cu fiica reclamanților și a locuit după 1979 când s-a oficiat logodna acestora , în casa edificată în 1969.
Soția pârâtului a decedat, pârâtul rămânând să locuiască și după decesul acesteia, în aceste imobile .
După promovarea acțiunii inițiale, a decedat și reclamanta GO, în cauză, fiind introdusă fiica acesteia, CS,în calitate de reclamantă.
Pârâtul în timpul cât a conviețuit cu soția sa, a edificat pe terenul reclamanților mai multe construcții, respectiv :un garaj,grajd,extindere bucătărie, extindere locuință, terasă,magazie,pătul,camping,șopron, alee beton,gard la drum și la vecinătatea cu AI și poartă metal.
Pentru aceste construcții, pârâtul a obținut în parte, autorizații de construcție și a plătit impozite ulterior la primăria comunei Poduri.
În timpul conviețuirii cu soția, pârâtul, cu acceptul socrului său și-a trecut la rolul agricol întreaga gospodărie, respectiv construcțiile edificate de el și construcțiile edificate de către socrul său .
După moartea soției pârâtului, relațiile de familie ale socrului și ginerelui său s-au deteriorat, astfel încât în prezent pârâtul se află în litigiu cu fostul socru și cumnata sa, cu privire la proprietatea acestei gospodării.
În cauză, pârâtul reconvențional a solicitat și c/v producției de viță de vie la care a renunțat pe parcursul derulării procesului, fapt pentru care, instanța va respinge acest capăt de cerere al reconvenționalei ca rămasă fără obiect.
În prezenta cauză, s-a formulat și instrumentat un probatoriu , interogatoriu și testimonial legat de posesia bunurilor edificate de către reclamant .
Acesta a recunoscut la interogatoriu că a lăsat casa pârâtului și fiicei sale decedate pentru a locui în ea dar că nu le-a oferit aceste construcții ca dar de nuntă .
La dosar nu s-au depus înscrisuri care să justifice o altă stare de fapt cu privire la imobilele aparținând reclamantului .
Martorii în cauză, arată că pârâtul împreună cu soția acestuia au locuit în casa tatălui, respectiv socrului începând cu 1979, odată cu oficierea căsătoriei religioase a pârâtului cu fiica reclamanților și că au edificat o serie de construcții în gospodăria tatălui, respectiv socrilor pârâtului .
Conform obiceiului din acea vreme, reclamanții au trecut terenurile în rolurile copiilor, fără însă a se putea aprecia în accepțiunea instanței că această schimbare de rol agricol întrunește elementele posesiei sub aspectul uzucapiunii de 30 de ani .
Nu există nici o dovadă la dosar rezultată din acte , din interogatoriu sau din declarațiile martorilor care să poată fi apreciată ca întrunind elementele posesiei sub aspectul uzucapiunii de 30 de ani .
Pârâtul reconvențional a avut elementul corpus al posesiei și a efectuat acte materiale de folosire cu privire la construcțiile reclamantului, însă elementul intențional animus nu a fost dovedit,astfel încât nu se poate reține faptul că pârâtul a stăpânit pentru sine.
Situația este una clasică în care părinții locuiesc împreună cu fiica și cu ginerele punându-le la dispoziție o construcție , lăsându-i să-și facă îmbunătățiri la această construcție, obligându-i în egală măsură să plătească dările legale , impozite pentru aceste bunuri , fără însă a exista o intenție clară de transmitere a proprietății .-
Nici în cauza de față, această intenție de transmiterea proprietății nu s-a dovedit în mod expres fapt pentru care instanța apreciază că pârâtul împreună cu soția sa decedată au stăpânit bunurile reclamantului , au adus îmbunătățiri acestor bunuri și au edificate alte construcții pe terenul proprietatea necontestată a reclamanților , fapt care nu dă însă dreptul pârâtului la obținerea proprietății pe baza uzucapiunii de 30 de ani ci doar la o despăgubire echitabilă pentru construcțiile edificate și îmbunătățirile făcute
În cauză au fost efectuate expertize topo și construcții care identifică terenul, construcțiile edificate de reclamant și cele edificate de către pârât.
Expertul constructor a stabilit valoarea tuturor construcțiilor, inclusiv a celor edificate de pârâtul reconvențional.
Din interogatoriu, martori și expertiză, rezultă că pârâtul a edificat un garaj,grajd,extindere bucătărie, extindere locuință,pătul, camping,alee beton,șopron,terasă și gard la drum și la vecinătate și poartă metal.
La interogatoriu, reclamanții recunosc edificarea acestor bunuri de către pârât care a fost dovedită și prin declarațiile martorilor iar expertul constructor a arătat anul de construcție al imobilelor ca fiind în perioada în care pârâtul conviețuia cu soția sa.
Sub aspectul acțiunii principale de revendicare se poate aprecia că reclamanții prezenți sunt proprietarii suprafeței de teren de 562, 27 m.p. identificată de către expertul topograf Timaru Mihai pe care se află construcții edificate de către pârât.
Acțiunea este a proprietarului neposesor, împotriva posesorului neproprietar .
Proprietatea reclamantului se justifică cu contractul de vânzare cumpărare din 1959,pârâtul nearătând în mod expres un drept de proprietate asupra terenului.
Față de această situație, instanța va admite acțiunea reclamantului și va obliga pe pârât să lase reclamantului suprafața indicată de expertul Timaru în deplină proprietate și liniștită ă posesie , conform art. 480 s.u. c.c.
Față de acțiunea reclamantului GG de constatarea calității sale de proprietar prin edificare , conform art. 111 cod pr.civilă, instanța va constata pe baza probatoriului instrumentat că acesta a edificat pe terenul a cărui proprietar este conform contractului de vânzare cumpărare din 1959, o gospodărie, compusă din casă cu beci și bucătărie .
Reclamantul GG a solicitat în cererea sa de constatarea proprietății prin edificare în dosarul 385/260/2012 mai multe imobile, însă din probatoriul administrat în cauză rezultă că numai aceste două imobile au fost edificate de către el, celelalte, raportat la interogatoriu, declarațiile martorilor și anul de construcție rezultat din expertiză, au fost edificate de către pârât.
Reclamantul, în acțiunea introductivă a solicitat să îi fie recunoscută calitatea de proprietar pe baza accesiunii imobiliare asupra tuturor construcțiilor edificate de pârâtul reconvențional, acceptând despăgubirea acestuia și faptul că pârâtul a fost un constructor de bună credință .
Din probatoriul cauzei rezultă în mod indubitabil că pârâtul reconvențional a edificat o serie de construcții pe terenul reclamantului , construcții evidențiate anterior.
Ca proprietari de teren, reclamanții au dreptul raportat la art. 489 și următoarele din codul civil de a obține imobilele edificate de către pârât cu bună credință pe terenul lor,dar cu dreaptă despăgubire.
Buna credință a fost recunoscută de reclamant prin acțiunea introductivă iar dreapta despăgubire a fost stabilită prin expertiza construcții ca urmare a evaluării de către expertul Chitroceanu Nelu a bunurilor imobile edificate de către pârâtul reconvențional pe terenul reclamanților.
În consecință, instanța va constata că reclamanții sunt proprietarii pe baza accesiunii imobiliare asupra tuturor construcțiilor edificate de către pârât și de asemenea va obliga pe reclamanți către pârât la plata c/v acestor construcții , valori stabilite de către expertul constructor Chitroceanu Nelu și necontestate de către părți .
Pârâtul reconvențional în dosarul 385/2012 a formulat si cerere de intervenție in interes propriu în sensul că el este proprietarul construcțiilor edificate de către reclamanți înainte de căsătoria sa cu fiica acestora , cerere ce va fi respinsă în parte de către instanță ca nefondată , întrucât s-a admis cererea reclamanților privind constatarea calității de proprietar ai acestora asupra imobilelor arătate,casă cu beci și bucătărie .
Pe cale de consecință , instanța va respinge reconvenționala pârâtului privind dreptul său de proprietate atât asupra construcțiilor edificate de către reclamanți înaintea mariajului său cât și cu privire la dreptul de superficie al pârâtului asupra terenului reclamanților ocupat de construcțiile edificate de către aceștia, cu privire la construcțiile edificate de către pârât și cu privire la servitutea de trecere a pârâtului pe terenul reclamantului la imobilele edificate de către acesta.
Va admite reconvenționala pârâtului și va stabili calitatea sa de proprietar cu privire la imobilele construcții edificate de către acesta pe terenul reclamanților în perioada cât a conviețuit cu fiica acestora .
Valoarea imobilelor edificate de către pârât a fost stabilită de către expertul Chitroceanu Nelu la valoarea actuală , sumă la care instanța va obliga la plată pe reclamanți, către pârâtul constructor de bună credință și care reprezintă suma de 75221 lei ,respectiv suma stabilită de expertul construcții din care s-a scăzut valoarea casei din 1969,celelalte construcții evaluate de către expert dovedindu-se că au fost edificate de către pârât.
Ambele părți au avut apărători în cauzăm, au plătit onorar de expert, taxe de acțiune , respectiv reconvențională și intervenție.
Onorariul apărătorului reclamanților conform chitanței la dosar este de 21.000 lei iar a pârâtului de 3.500 lei .
Instanța raportat la art. 451 al. 1 și 2 Cod pr. civilă va reduce cheltuielile privind onorariul de apărător al reclamantului , dovedit cu chitanța la dosar, la valoarea onorariului apărătorului pârâtului, motivat de faptul că cele două onorarii sunt vădit disproporționate iar în ceea ce privește dificultatea cauzei și activitatea desfășurată de cei doi apărători se apreciază o activitate similară .
Instanța va obliga pe pârât către reclamant la diferența acestor cheltuieli de judecată ce se ridică la suma de 1222 lei, sumă care implică onorariu apărător identic 3500 lei pentru fiecare parte, precum și cheltuielile efective făcute de fiecare parte ce au fost contabilizate de către instanță.
| ← Contestaţie la executare si prescriptii. Jurisprudență... | Prejudicii, daune. Jurisprudență Prejudicii, daune → |
|---|
