Admisibilitate cerere de intervenţie în interes propriu în cadrul procedurii de verificare a legalităţii divizării.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1456 din data de 28.06.2013
Litigii cu profesioniști. Admisibilitate cerere de intervenție în interes propriu în cadrul procedurii de verificare a legalității divizării.
Potrivit dispozițiilor art.335 Cod procedură civilă "dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei, sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge";.
Potrivit dispozițiilor art.243 din Legea nr.31/1990, creditorii societății supuse divizării pot face opoziție în 30 de zile de la data publicării proiectului de divizare, opoziția nu are ca efect suspendarea divizării și nu împiedică realizarea acesteia.
Curtea observă că recurenta este creditoare a SC X, petentă în prezenta cauză, în care se verifică legalitatea divizării și că a formulat opoziție la divizare iar la data soluționării cererii de verificare a legalității divizării opoziția nu era soluționată.
De asemenea, Curtea mai observă că instanța de fond a respins cererea de intervenție ca inadmisibilă, pe motiv că procedura de verificare a legalității divizării este necontencioasă și că, în consecință, este inadmisibilă cererea de intervenție a unei terțe persoane.
Văzând dispozițiile art.335 arătate mai sus, Curtea observă că în procedura necontencioasă terța persoană poate să intervină, astfel că greșit prima instanță a decis respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă, s-a admis recursul, s-a casat încheierea și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1456 din 28.06.2013)
Constată că prin încheierea nr.22/31.01.2013 a Tribunalului Ilfov - Secția Civilă a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de SC G R SRL, a fost admisă cererea formulată de SC E S SRL în contradictoriu cu ORCTI, a fost dispusă înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii privind divizarea SC E S SRL, a fost autorizată înființarea societăților SC E S - C C și E SRL și SC E L SRL, a fost dispusă înregistrarea în registrul comerțului a cuvenitelor mențiuni și publicarea în Monitorul Oficial al României a actului modificator, precum și a dispozitivului încheierii.
Pentru a decide astfel tribunalul a constatat că ORCTI a înaintat tribunalului cererea formulată de SC E S SRL prin care aceasta a solicitat să se constate legalitatea hotărârii asupra divizării, precum și a actului constitutiv și să dispună înregistrarea acesteia în registrul comerțului, precum și a modificărilor generate de divizare, respectiv nașterea a două societăți: SC E S - C C și E SRL și SC E L SRL.
Tribunalul a mai constatat că la 17.01.2013 SC G R SRL a formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând ca în temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă să se dispună suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr.2202/93/2012, având ca obiect opoziție la divizare, precum și cererea de intervenție, prezenta cauză depinzând de soluționarea opoziției; că, potrivit motivării din cererea de intervenție, intervenienta este creditoare a petentei SC E S SRL cu o creanță recunoscută de 6.405.116 lei, fiind astfel dovedit interesul acesteia în a interveni în soluționarea cererii de divizare.
Tribunalul a reținut că cererea de intervenție în interes propriu a fost respinsă ca inadmisibilă în principiu pe considerentul că cererea de înregistrare în registrul comerțului a mențiunilor privind divizarea petentei are un caracter necontencios și că intervenienta nu dovedește existența unui interes contradictoriu iar opoziția în cadrul procedurii de divizare nu împiedică realizarea divizării.
Analizând cererea de constatare a legalității divizării tribunalul a constatat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în Capitolul II din Titlul VI al Legii nr.31/1990 și al art.148 alin.1 din Normele metodologice privind modul de ținere al registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor.
În aceste condiții a fost decisă admiterea cererii formulată de SC E S SRL.
La 21.03.2013 SC G R SRL, a declarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.
Se susține că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.335 Cod procedură civilă pe temeiul cărora a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu sub motiv că procedura de divizare nu are caracter contencios și că intervenienta nu are un interes contradictoriu cu petenta aflată în procedura de divizare.
Se mai arată că dispozițiile art.335 Cod procedură civilă vorbește de "persoane care intervin"; și că în consecință textul arătat nu exclude ca în procedura necontencioasă persoana interesată să facă o cerere de intervenție.
Se arată, de asemenea, că nu este întemeiat nici considerentul instanței de fond potrivit căruia intervenienta nu ar avea un interes contradictoriu cu petenta. În realitate acest interes există deoarece recurenta este creditoare a societății aflată în procedura de divizare și a formulat opoziție la divizare, motiv pentru care a solicitat suspendarea soluționării cererii de divizare până la soluționarea irevocabilă a opoziției.
Recursul este fondat.
Este fondată critica recurentei, încadrată din oficiu de Curte, în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
I. Împrejurările litigiului.
Curtea observă că în cursul procedurii de verificare a legalității divizării SC E S SRL a fost formulată cerere de intervenție în interes propriu de SC G R SRL prin care a solicitat suspendarea acestei proceduri pe temeiul dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă, având în vedere că pe rolul instanțelor se află în derulare soluționarea opoziției la divizare formulată de intervenientă și că de modul de soluționare a acestei cereri va depinde soluția din prezenta cauză.
Intervenienta a atașat la dosar tabelul, întocmit de SC E S SRL, al creditorilor acesteia, la poziția 349 (fila 14) recunoscându-i-se calitatea de creditor, precum și o captură de ecran a paginii de pe site-ul Tribunalului Ilfov din care rezultă că pe rolul instanței arătate se află înregistrat dosarul nr.2201/93/2012 ce are ca obiect opoziție, intimată fiind SC E S SRL.
II. Dreptul aplicabil.
Potrivit dispozițiilor art.335 Cod procedură civilă "dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei, sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge";.
Potrivit dispozițiilor art.243 din Legea nr.31/1990, creditorii societății supuse divizării pot face opoziție în 30 de zile de la data publicării proiectului de divizare, opoziția nu are ca efect suspendarea divizării și nu împiedică realizarea acesteia.
III. Judecata.
Curtea observă că recurenta este creditoare a SC E S SRL, petentă în prezenta cauză, în care se verifică legalitatea divizării și că a formulat opoziție la divizare iar la data soluționării cererii de verificare a legalității divizării opoziția nu era soluționată.
De asemenea, Curtea mai observă că instanța de fond a respins cererea de intervenție ca inadmisibilă, pe motiv că procedura de verificare a legalității divizării este necontencioasă și că, în consecință, este inadmisibilă cererea de intervenție a unei terțe persoane.
Văzând dispozițiile art.335 arătate mai sus, Curtea observă că în procedura necontencioasă terța persoană poate să intervină, astfel că greșit prima instanță a decis respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă, s-a admis recursul, s-a casat încheierea și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
| ← Infracţiuni de fals. Jurisprudență Falsificări (infracţiuni de) | Folosirea unei cărţi de identitate falsificate în vederea... → |
|---|
