Anularea formelor de executare silită. Jurisprudență Popriri
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 2 din data de 07.01.2015
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr. de dosar …/260/2014, Consiliul Local și Primăria P…. în contradictoriu cu intimatul N.N. a formulat contestație la executare , împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din data de 27.02.2014 a Judecătoriei Moinești , împotriva somației de înființare a popririi nr. …./03.03.2014 , solicitând anularea formelor de executare silită , suspendarea executării silite , cu cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate prevederile art.662 și următoarele Cod proc civilă.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru și în motivare arată contestatoarea că ridică excepția prescrierii dreptului de a cere executarea silită a sentinței civile nr…../23.01.2009 rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare , încuviințarea executării silite s-a făcut nejustificat în sensul că creanța nu era certă , lichidă și exigibilă și instanța trebuia să respingă cererea de încuviințare a executării conform art.665 Cod proc civilă , nu au fost respectate la executare prevederile OG 71/2009 , OG 18/2010 , OG 103/2013 și HG 1081/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare în care ridică excepția dreptului de a contesta executarea silită deoarece au trecut peste 6 luni de la data primirii somației executorului judecătoresc solicită anularea acțiunii , temeiurile legale invocate nu au relevanță în executarea silită din prezenta cauză deoarece solicitările sale decurg din hotărârea judecătorească și nu din alte acte normative , prevederile art.21 din OG nr.103/2013 se referă la titlurile executorii obținute în 2014 , nu a fost depusă în termen contestația la executare , pe cale de consecință să fie respinsă contestația.
La fila 74 dosar , intimatul a arătat în esență că nu s-a formulat contestație de către Consiliul Local P… , acesta neavând calitate procesuală activă , din titlul executoriu a primit tranșe conform Legii nr.230/2011 , începând cu anul 2012 , astfel executarea silită nu a fost prescrisă .
Au fost depuse acte , s-a atașat copie certificată a dosarului de executare , probatorii din analiza cărora instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. …./23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a admis acțiunea formulată de N.N. în contradictoriu cu Primarul comunei P… și Consiliul Local al comunei P… , fiind obligați pârâții să achite indemnizația lunară de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază , începând cu data de 15.10.2005 , actualizată cu rata inflației de la data scadenței și până la plata efectivă și să se consemneze în carnetele de muncă.
Prin Încheierea din data de 23.09.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr…../260/2013 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ B E la cererea creditorului N.N. împotriva debitorului Primăria P… și a fost încuviințată executarea silită a titlurilor executorii : sentința civilă nr. …/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău , sentința civilă din 13.10.2011 și sentința civilă nr…./21.01.2009 pronunțate tot de Tribunalul Bacău.
Conform art.248 Cod proc civilă , instanța va soluționa cu prioritate excepțiile invocate.
Excepția tardivității introducerii contestației va fi respinsă deoarece executarea se referă la poprire iar înștiințarea privind măsura popririi a fost trimisă către Primăria P.... la data de 27.02.2014 iar aceasta a introdus contestația la data de 07.03.2014.
Conform art.714 Cod proc civilă , dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă;
2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Nu există dovada că debitoarei până la data comunicării somației i-au fost aduse la cunoștință și alte acte din cadrul executării silite.
Contestatoarea a ridicat excepția prescrierii dreptului de a cere executarea silită a sentinței civile nr..../23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Art. 705 Cod proc civilă arată că dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.
Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
Excepția va fi respinsă deoarece prin intervenția Legii nr.230/2011 , plata titlurilor executorii s-a făcut benevol de către creditoare , eșalonat și termenul de prescripție va curge de la ultima plată efectuată, respectiv februarie 2014.
Deși formulată ca o excepție , cea a prescrierii dreptului de a contesta executarea silită , probabil că intimatul s-a referit la introducerea tardivă a contestației , pentru motivele arătate anterior.
Există art. 696 Cod proc civilă care arată că în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.
Excepția nu are aplicabilitate în prezenta cauză și nici nu era posibil ca prin invocarea ei , intimatul să-și fi sancționat propria culpă.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a Consiliul Local Pârjol , excepția va fi admisă deoarece în dosarul de executare acesta nu figurează ca parte .
S-a invocat că Încheierea din data de 23.09.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr. ..../260/2013 nu îndeplinește prevederile art.662 Cod proc civilă , respectiv creanța nu este certă , lichidă și exigibilă.
Conform art.662 Cod proc civilă , executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.
Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.
Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Astfel conform art. 628 alin.2 Cod proc civilă , pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, a unei plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.
Dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte asemenea sume care să poată fi stabilite potrivit alin. (2), executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea executorului judecătoresc este titlu executoriu.
Problema care se ridica în cauza pendinte este aceea privind respectarea prevederilor art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului (durata rezonabila de solutionare a procesului civil - incluzând si faza de executare silita, principiul liberului acces la o instanta, dreptul la un proces echitabil ) date fiind circumstantele concrete ale spetei de fata.
Asadar, statul, prin institutiile sale, în calitate de creditor a emis mai multe acte normative prin care a amânat sau esalonat plata drepturilor acordate prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.
Potrivit dispozitiilor OUG 71/2009 aprobata prin Legea nr. 230/2011";Plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu";
Dispozitiile OG nr. 22/2002 stabilesc alte facilitati pentru institutiile publice în cazul executarii obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii. Potrivit art. 2 din acest act normativ "Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continua din cauza lipsei de fonduri,institutia debitoare este obligata ca, în termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului.";
Jurisprudenta existenta la nivelul instantelor din România a statuat prin numeroase hotarâri judecatoresti faptul ca în lumina jurisprudentei CEDO ( cauza Sandor vs. Romania, cauza Ruianu c. Romaniei,cauza V. Ionescu c. Romaniei, cauza Sabin Popescu c. Romaniei) exista un conflict între prevederile art. 1 din OUG 71/2009 , art. 2 din OG 22/2002 ,si articolul 6 din conventia europeana a drepturilor omului. Instantele nationale au recunoscut forta supralegislativa a tratatelor internationale în materia drepturilor omului în dreptul intern si au acordat prioritate jurisprudentei europene în materie.
În cauza de fata instanta constata ca în mod nejustificat statul, prin institutiile sale în calitate de debitor îsi aroga dreptul a amâna sine die plata drepturilor salariale conferite prin titluri executorii. Revenind la jurisprudenta curtii europene, instanta constata ca în cauza pendinte sunt aplicabile prevederile art. 20 din Constitutia României "Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.Fata de cele anterior mentionate instanta apreciaza ca dispozitiile OUG nr. 71/2011 contravin dreptului intimatului la un proces echitabil în conditiile art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului.În cauza Sabin Popescu c. Romaniei aceeasi curte a reamintit ca dreptul de acces la justitie garantat de articolul 6 din conventie protejeaza de asemenea si executarea hotarârilor judecatoresti definitive si obligatorii. Curtea mentioneaza:. `În consecinta, executarea unei hotarâri judecatoresti nu poate fi împiedicata, anulata sau întârziata într-un mod excesiv."; În plus, Curtea a considerat ca, "daca se poate admite ca statele intervin într-o procedura de executare a unei hotarâri judecatoresti, o asemenea interventie nu poate avea drept consecinta împiedicarea, anularea sau întârzierea într-un mod excesiv a executarii, nici, cu atât mai mult, repunerea în discutie a fondului acestei hotarâri. Curtea aminteste ca dreptul la executarea unei hotarâri judecatoresti este unul dintre aspectele dreptului de acces la justitie (a se vedea Hotarârea Hornsby împotriva Greciei, precitata, paragraful 40).
Pe cale de consecință va fi respinsă cererea privind suspendarea executării silite și contestația la executare a nefondată.
| ← Contestaţie la executare împotriva executării silite | Perfectarea convenţiei de vânzare-cumpărare. Jurisprudență... → |
|---|
