Perfectarea convenţiei de vânzare-cumpărare. Jurisprudență Vânzări-Cumpărări
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 2126 din data de 22.12.2014
Prin cererea formulată de reclamantul D. I., în contradictoriu cu pârâtul D. G., înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.07.2013, sub nr de dosar … s-a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună perfectarea convenției de vânzare-cumpărare încheiată de părți, având ca obiect un teren în suprafață de 1377 mp și o casă de locuit, ambele bunuri aflându-se în sat N., com.S., județul B..
În motivarea acțiunii, reclamantul a precizat faptul că a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect bunurile menționate mai sus, că acestea fuseseră moștenite de pârât de la părinții săi.
A încercat să soluționeze situația pe cale amiabilă însă pârâtul nu a dat curs solicitărilor sale, astfel că este necesar ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu 239 lei, taxă de timbru și 3 leu timbru judiciar.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanță, a declarat că a vândut bunurile menționate în petitul acțiunii prin actul invocat de reclamant.
Părțile au depus la dosar o tranzacție și s-a solicitat să se ia act de înțelegerea lor însă prin încheierea din data de 05.02.2014 a fost respinsă cererea.
În cauză au fost administrate proba testimonială și au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările depuse la dosar, instanța constată următoarele:
În fapt, în data de 23.07.2007, între părți a intervenit o convenție având ca obiect un o casă veche cu terenul aferent pentru prețul de 5000 lei.
Obiectul litigiului de față îl constituie pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, aspect care necesită analizarea elementelor de fond ale contractului.
Prin act juridic civil se înțelege manifestarea de voințã fãcutã cu intenția de a produce efecte juridice, de a naște, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Din aceastã definiție rezultã cã elementele caracteristice actului juridic civil sunt: prezența unei manifestãri de vointã, manifestarea de voințã sã fie exprimatã cu intenția de a produce efecte juridice, efectele juridice constând în a da naștere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. Codul civil consacrã principiul voinței reale, acordând prioritate vointei interne a pãrților.
În speța de fațã instanța apreciazã cã intentia pãrților a fost aceea de încheia un contract de vânzare-cumpãrare. Potrivit art. 1294 Cod civil, vânzarea-cumpãrarea este un contract prin care una din pãrți, vânzãtorul, strãmutã dreptul de proprietate asupra unui bun al sãu asupra celeilalte pãrți-cumpãrãtorul, care se oblige în schimb a plãti prețul bunului vândut.
Actul încheiat între pãrți constituie un antecontract, pãrțile obligându-se sã înstrãineze, respectiv sã plãteascã prețul. Obiectul contractului îl constituie transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus menționate, pentru prețul de 5000 lei, D. G. în calitate de promitent- vânzător, iar D. I., în calitate de promitent cumpărător. Convenția părților reprezintă legea acestora, conform art. 969 C. civ, instanța trebuind să țină cont de voința acestora.
Antecontractul prin care părțile s-au obligat sa constituie în viitor un drept real asupra bunului imobil naște în sarcina acestora obligația de a încheia contractul asumat, iar instanța de judecată are posibilitatea să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Aceasta soluție se impune în temeiul principiului executării în natură a obligațiilor prevăzute de art. 1073 Cod civil, care permit creditorului îndreptățit să obțină executarea întocmai a obligației asumate de către debitorul său. În cazul în care obligația de a face nu este adusă la îndeplinire de către debitor, creditorul, potrivit prevederilor art. 1077 Cod civil, poate fi autorizat de a o aduce la indeplinire. Așa fiind, instanta are posibilitatea ca, prin sublinierea consimțământului debitorului obligației de "a face" izvorâtă din antecontract, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de înstrăinare.
Analizând actul supus judecãții, instanța apreciazã faptul cã sunt îndeplinite condițiile generale de fond. Astfel, lucrul vândut- teren și casă se aflã în circuitul civil, există în momentul încheierii antecontractului și în prezent, este determinat, licit și posibil, este proprietatea vânzãtorului având în vedere că din anexa 24 aflată la fila 10 dosar, rezultă că pârâtul este unicul moștenitor al defunctului D. I., acesta fiind beneficiarul titlului de proprietate nr. 14065/07.04.1995 în care este inclus terenul, acesta fiind împărțit în două parcele, respectiv P56 și P57, ambele în T2, iar prețul este stabilit în bani- 5000 lei, determinat, sincer și serios.
În ceea ce privește forma contractului, în cazul înstrãinãrii terenurilor, legea instituie o excepție de la principiul consensualismului, impunând încheierea unui contract solemn, pentru nașterea valabilã a actului juridic (art. 46, alin 1 din Legea 18/1991-în prezent abrogat; art 2 din Legea nr.54/1998-în prezent abrogat, art 2 Titlul X din Legea nr. 274/2005).
Instanța mai reține că în cauză a fost întocmită și documentația cadastrală prin care a fost identificat terenul ce face obiectului actului încheiat de părți.
În lumina principiului executãrii în naturã a obligațiilor, fațã de dispozitiile art. 1073, 1077 cod civil și art. 5 alin 2 din Legea nr. 274/2005, instanța va admite cererea și va pronunța o hotãrâre care sã ținã loc de act autentic prin care va constata că între părți a intervenit contractul de vânzare- cumpărare.
| ← Anularea formelor de executare silită. Jurisprudență Popriri | Plângere împotriva procesului-verbal. Jurisprudență Cereri → |
|---|
