Arest preventiv. Jurisprudență Arest preventiv

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul BACĂU Rezoluţie nr. 73/Î din data de 04.06.2013

Prin referatul nr.266D/P/2012 din 03.06.2013, procurorul de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău a solicitat prelungirea arestării preventive față de inculpații L.E.C., S.C. și D.C., cercetați pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane prevăzut de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001 și asociere infracțională organizată prevăzută de art.8 din Legea 39/2003 și de proxenetism prevăzută de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (doar inculpații S.C. și D.C.).

Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive deoarece în cauză urmează :

- efectuarea unor recunoașteri a inc. D.C., P.R.A. și S.E. după planșe foto de către părțile vătămate audiate în cauză;

- citirea telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la locuințele inculpaților S.C. și D.C.;

- identificarea și audierea în calitate de martori a numiților E.C. (concubinul părții vătămate R.N.), C.L. (mama părții vătămate R.N.), numita L. (vecina numitei E.M. - care a avut grijă de copilul părții vătămate R.N. cât a fost plecată aceasta în Anglia), pentru lămurirea împrejurărilor de fapt legate de comiterea infracțiunii de trafic în dauna părții vătămate R.N.;

- identificarea și audierea în calitate de martori a numiților - mama părții vătămate M.R., M.A. și M.N.A. pentru lămurirea împrejurărilor legate de încercarea de influențare a părții vătămate M.R. la schimbarea declarației;

- efectuarea unei analize care să reflecte în mod cronologic și pe persoane, sumele de bani expediate sau primite prin sistemele de transfer rapid de bani de către persoanele cercetate în cauză în cursul anului 2012.

- darea în consemn la frontieră și punerea în aplicare a mandatele de aducere emise pe numele înv. L.C.I., S.E. și P.R.A. ;

- administrarea probelor propuse de inculpați în apărare.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea nr.64/Î/10.05.2013 a Tribunalului Bacău.

În fapt, se reține că în cursul anului 2012, cele trei părți vătămate R.N., M.R. și A.A., au fost recrutate de soții L.E.C. și L.C.I., prin înșelăciune în legătură cu posibilitatea obținerii unui loc de muncă decent în Anglia, au fost transportate de aceștia cu avionul la Londra, unde au fost cazate într-o casă pusă la dispoziție de înv. S.E. .

Este de precizat că cele trei părți vătămat provin din mediul rural, din familii cu o situație materială deficitară, au un fond educațional precar, iar partea vătămată M.R. prezintă o deficiență de vorbire și concentrare vizibile.

În această casă, cele trei părți vătămate au fost constrânse prin amenințare de către înv. L.C.E. la practicarea prostituției, activitate înlesnită de către inc. S.C. - sora înv. S.E..

Această din urmă învinuită a închiriat un imobil din London IG11 0RQ, pe care l-a pus la dispoziția membrilor asiocierii infracționale, în vederea cazării acestora și a părților vătămate, pentru realizarea activității de prostituție. În plus înv. S.E. se ocupa de tipărirea reclamelor, în vederea recrutării clienților, pe care le răspândea cu ajutorul numiților L.C.I. și D.C., zis V. (concubinul surorii sale S.C.), pe care îi remunera pentru aceste activități.

Inculpata S.C. avea atribuții de a răspunde și a da relații telefonic clienților, numerele de telefon ale acesteia fiind înscrise pe acele reclame tipărite de înv. S.E.. Ulterior, aceasta era și cea care primea clienții la adresa susmenționată, discuta cu ei, le prezenta fetele care practicau prostituția, negocia tarifele și încasa prețul în funcție de solicitarea clientului. La finalul programului de lucru al fiecărei zile, inc. S.C. împărțea banii obținuți de părțile vătămate ca urmare a activității de prostituție, conform evidenței pe care o ținea în timpul programului, dând 50% din câștigurile fiecărei fete, surorii sale S.E. și oprind 10% din câștigurile fiecăreia pentru activitatea sa de ˝recepționer˝.

Inculpatul D.C. a ajutat ceilalți membri din cadrul asocierii prin înlesnirea practicării activității de prostituție a părților vătămate, prin răspândirea de materiale în vederea racolării clienților pentru întreținerea de raporturi sexuale, prin transportul părții vătămate M.R. de la aeroport la locul de cazare, prin activități de punere la dispoziție a sumelor de bani către învinuita S.E. și a beneficiat de sume de bani ca urmare ca practicării prostituției de către cele trei părți vătămate, în cazul părții vătămate M.R. cunoscând faptul că aceasta a fost recrutată prin înșelăciune și exploatată prin constrângere de către inculpata L.E.C..

Cu privire la victima M.R.:

În cursul lunii aprilie 2012, M.R. a fost recrutată de numita L.E.C., prin înșelăciune, respectiv prin promisiunea facilitării unui loc de muncă într-un restaurant din Anglia, și ulterior transportată și cazată de aceasta în Anglia, într-o casă dintr-o localitate din apropierea Londrei.

În această casă, partea vătămată a fost constrânsă prin lovire și amenințare, la practicarea prostituției, de către L.E.C. și S.C..

Sumele de bani obținute de aceasta erau împărțite de L.E.C. și S.C., fără ca părții vătămate să îi revină vreo sumă de bani, cele două inculpate motivând că sumele ce îi reveneau erau utilizate pentru recuperarea datoriei constând în contravaloarea transportului achitat de L.E.C., respectiv plata cazării și o taxă pentru serviciile de recrutare a clienților, efectuate de S.C..

Partea vătămată M.R. a susținut că a practicat prostituția, în favoarea celor două făptuitoare, în perioada mai 2012- octombrie 2012, când a reușit să o sune pe mama sa, care i-a cerut numitei S.C. să o aducă pe partea vătămată în țară.

Partea vătămată a fost transportată în țară de către S.C. și soțul acesteia S. V., cu autoturismul, până în orașul Buzău, și ulterior s-a deplasat cu trenul de la Buzău la Adjud, unde a fost așteptată de mama sa.

După ce s-a întors în țară partea vătămată a fost contactată de concubinul numitei L.E.C., R.E., care i-a transmis să meargă la mama făptuitoarei pentru a ridica banii câștigați în Anglia, după care acesta a revenit cu telefonul și i-a transmis că nu mai are de ridicat nici un ban.

Declarația părții vătămate M.R. se coroborează cu relațiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 26.04.2012 aceasta a ieșit din țară cu avionul pe ruta Bacău - Londra însoțită de inculpata L.E.C. și învinuitul L.C.I., rezervarea biletelor fiind făcută de inculpatul S.C., precum și cu declarația martorei R.D., care confirmă recrutarea prin înșelăciune a victimei de către inculpata L.E.C., precum și cu declarațiile celorlalte două părți vătămate și ale inculpaților S.C. și D.C.

Cu privire la victima R.N.:

Parte vătămată, R.N. a precizat că, în timp ce se afla într-o relație de concubinaj cu fratele numitei L.E.C. - E.C., în cursul lunii iunie 2012, soțul susnumitei L.C. i-a propus să o transporte el în Anglia, unde soția sa L.E. o va ajuta să își găsească un loc de muncă la restaurantul la care lucrează.

Partea vătămată a precizat că a acceptat propunerea numitului L.C. însă i-a comunicat acestuia că nu are bani pentru biletul de avion, iar acesta i-a promis că soția sa îi va trimite bani pentru plata transportului.

Ulterior, peste câteva zile numitul L.C. i-a comunicat părții vătămate că soția sa a cumpărat biletele de avion și a anunțat-o că vor pleca peste câteva zile.

Înaintea plecării în Anglia, numitul L.C. a însoțit partea vătămată la Adjud pentru a-i cumpăra obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru plecare.

Ulterior, numitul L.C. a însoțit partea vătămată în Anglia, cu avionul pe ruta Bacău - Londra și apoi a condus-o pe aceasta cu un taxi într-o localitate lângă Londra, unde a fost cazată într-o casă în care se aflau L.E., S.C., soțul acesteia S. V., copii acestora, precum și două fete M.R. și o fată cunoscută cu apelativul M. .

Încă din prima zi, partea vătămată a întrebat-o pe L.E. când vor merge la muncă, iar aceasta i-a adus la cunoștință că munca este în acea casă, explicându-i că trebuie să întrețină relații sexuale cu bărbați contracost.

Deși inițial partea vătămată a refuzat să practice această activitate, numita L.E. a constrâns-o pe aceasta prin lovire și amenințare la practicarea prostituției, spunându-i că nu are cum să plece din acea locație deoarece nu are cine să o transporte, nu are nici bani, nu cunoaște nici limba și în plus trebuie să îi restituie datoria constând în plata biletului de avion și a hainelor.

Partea vătămată R.N. a fost constrânsă la practicarea prostituției în perioada iulie - octombrie 2012, în beneficiul numitelor L.E. și S.C., care împărțeau câștigurile obținute. În această perioadă, partea vătămată a constatat că locația în care a fost cazată era pusă la dispoziție de surorile S.E. și S.C. din mun. Buzău, prima percepând o taxă constând în chiria pentru cazare, cea de a doua percepând o taxă pentru faptul că se ocupa de recrutarea clienților, prezentarea victimelor și încasarea sumelor de bani de la clienți .

De altfel, toate părțile vătămate audiate în cauză au precizat faptul că, S.E. venea destul de rar în acea casă, însă S.C. locuia periodic cu concubinul și copii săi în acea casă, sau dacă nu locuia venea zilnic ca și când ar fi venit la un program de lucru.

Declarația părții vătămate R.N. se coroborează cu relațiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 15.09.2012 aceasta a intrat în țară cu avionul pe ruta Londra - Bacău însoțită de inc. L.E.C., precum și cu declarația martorei E.M. care confirmă recrutarea prin înșelăciune a victimei de către inc. L.C.I., precum și cu declarațiile celorlalte două părți vătămate și ale inculpaților S.C. și D.C..

Referitor la victima A.A.:

În cursul lunii august 2012, partea vătămată A.A., a fost abordată de numita L.E.C. la o discotecă din comuna Sascut și aceasta i-a promis obținerea unui loc de muncă, la un hotel din Anglia, în calitate de menajeră. Întrucât partea vătămată i-a precizat că nu are bani pentru transport, numita L.E.C. s-a oferit să o ajute, spunându-i că vor lucra împreună și că îi va restitui contravaloarea biletului de avion din veniturile ce le va obține.

După ce a obținut acordul părții vătămate, numita L.E.C. a însoțit-o pe aceasta în Anglia cu avionul și a cazat-o în același imobil aparținând surorilor S.E. și Cristina.

La momentul cazării, partea vătămată a constatat că în locuință se aflau S.C. și concubinul ei V., trei fete pe nume M., N., R.și numitul P.R.A..

Încă din prima seară numita L.E.C. i-a oferit părții vătămate băuturi alcoolice, după care i-a comunicat că nu vor lucra la un hotel ci va trebui să practice prostituția la fel ca ea și celelalte fete. Deși partea vătămată s-a împotrivit inițial, numita L.E.C. a determinat-o pe aceasta să accepte practicarea prostituției, spunându-i că nu are altă alternativă deoarece trebuie să îi plătească biletul de avion și trebuie să strângă bani pentru a se întoarce acasă.

În perioada august 2012 - februarie 2013, partea vătămată A.A. a practicat prostituția în beneficiul numitelor L.E., S.E. și S.C.. Din declarația părții vătămate a rezultat că S.E. percepea 50% din câștiguri, pentru faptul că punea la dispoziție acel imobil în vederea practicării prostituției, S.C. percepea 10% din câștiguri pentru faptul că se ocupa de recrutarea clienților, prezentarea victimelor și încasarea sumelor de la clienți, discutând cu aceștia în limba engleză, iar L.E. percepea jumătate din diferența rămasă, pentru fetele recrutate de aceasta.

Imediat după ce ajungeau în Anglia, L.E. le oprea în întregime sumele de bani pentru a-și recupera cheltuielile efectuate cu transportul, și ulterior le cerea zilnic jumătate din sumele rămase, ca urmare a taxelor percepute de surorilor S., motivând cheltuieli cu mâncarea, lumina, apa, etc. - care erau mai mult pretexte, deoarece în fapt aceasta cheltuia foarte puțin pentru acestea, cumpărând doar produse foarte ieftine, iar în casă curentul a fost întrerupt pentru neplată, o perioadă destul de lungă de timp.

La aproximativ o lună de la practicarea prostituției în acea locație, în favoarea inculpatelor, partea vătămată A.A. le-a comunicat acestora că și-a sunat prietenul din țară și că dorește să se întoarcă în țară. Pentru a o determina să rămână în vederea practicării prostituției în beneficiul lor, cele trei au pus la cale un plan, convingând-o pe partea vătămată că prietenul ar fi aflat că ea practicase prostituția și s-ar putea să o bată.

După ce au învățat-o pe aceasta să discute cu prietenul ei astfel încât să îl provoace la amenințări, au determinat-o să renunțe la plecare în țară și să rămână pentru a practica prostituția la dispoziția lor. În acest sens, surorile S. au apelat și la ajutorul lui P.R.A. - persoană ce era plătită de acestea pentru supravegherea fetelor din casă, locuind acolo în calitate de iubit al numitei M. - care a fost desemnat să îi facă părții vătămate avansuri și promisiuni că o va ajuta să plece la sora ei în Italia.

Datorită unor neînțelegeri între L.E. și surorile S., inculpata Lepșa a venit în cursul lunii decembrie 2012 însoțită de concubinul ei R.E. și martorul M.V. - prietenul părții vătămate A.A. - la locuința în care se practica prostituția. Pentru a sta de vorbă cu partea vătămată, martorul M.V. a anunțat organele de poliție engleze despre faptul că în acea casă se practica prostituția, iar din acel moment surorile S. au fost nevoite să renunțe la acea locație.

Partea vătămată A.A. a fugit însoțită de numitul P.R.A., fiind convinsă de acesta că prietenul său o va bate și a practicat în continuare prostituția la dispoziția acestuia o perioadă de aproximativ două luni de zile, până când și-a dat seama despre faptul că acesta o induce în eroare pentru a beneficia de câștigurile obținute din activitățile de prostituție și a apelat din nou la M.V. pentru a se întoarce în țară.

Partea vătămată a susținut că, în toată perioada practicării prostituției în favoarea numitei L.E. și a surorilor S., era obligată de S.C., respectiv de P.R.A., să practice prostituția zilnic și să stea la dispoziția oricărui client care o solicita, indiferent de starea sa de sănătate.

Tot partea vătămată A.A. a precizat că din discuțiile purtate între fetele pe care le-a găsit în acea casă, și persoanele care beneficiau de pe urma acestora, a înțeles că surorile S. aveau acea casă în chirie de aproximativ trei ani de zile și se ocupau cu activități de proxenetism și prostituție încă de la închirierea casei.

Cele trei părți vătămate audiate în cauză au precizat că numita L.E.C. practica și ea sporadic prostituția, alături de ele, în aceeași casă, însă avea libertate de mișcare, în sensul că ieșea din casă oricând dorea, se deplasa în țară când dorea, stătea perioade destul de lungi în țară, atitudine conferită de înțelegerea infracțională dintre ea și surorile S..

Declarația părții vătămate A.A. se coroborează cu relațiile furnizate de compania Blue Air din care rezultă că la data de 13.08.2012 aceasta a ieșit din țară cu avionul pe ruta Bacău - Londra însoțită de inc. L.E.C., rezervarea biletelor fiind făcută de înv. S.E., precum și cu declarația martorului M.V. care confirmă recrutarea prin înșelăciune a victimei de către inc. L.E.C., precum și cu declarațiile celorlalte două părți vătămate și ale inculpaților S.C. și D.C., precum și cu declarația dată în calitate de martor de înv. L.C.I..

Temeiul legal ce a determinat arestarea preventivă invocat în cauză este cel prevăzut de art. 148 lit. f cod pr. penală.

Din cuprinsul dosarului de urmărire penală rezultă că cercetările penale se află în curs de desfășurare, nefiind finalizată, cauza fiind complexă, urmând a fi îndeplinite următoarele acte procedurale și administrate următoarele probe :

- efectuarea unor recunoașteri a inc. D.C., P.R.A. și S.E. după planșe foto de către părțile vătămate audiate în cauză;

- citirea telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la locuințele inculpaților S.C. și D.C.;

- darea în consemn la frontieră și punerea în aplicare a mandatele de aducere emise pe numele înv. L.C.I., S.E. și P.R.A. ;

- administrarea probelor propuse de inculpați în apărare.

Din probatoriul administrat până în prezent, rezultă indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt cercetați și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Actele și lucrările dosarului relevă fără echivoc că au fost lezate grav valorile sociale ocrotite de lege, că s-a încălcat dreptul la viața intimă, la libertatea de mișcare al persoanelor, drepturi care primează și trebuiesc respectate înaintea celorlalte drepturi apărate de lege astfel încât propunerea procurorului de prelungire a măsurii arestării preventive este în deplin acord nu numai cu necesitatea efectuării unor probe noi, dar și cu starea de pericol social concret pe care fiecare inculpat o prezintă pentru societatea civilă și pentru întreaga ordine de drept, precum și u temerea pe care ar insufla-o că lăsarea în libertate a unor persoane ce comit asemenea infracțiuni sunt cercetare în stare de libertate.

Toate aceste aspecte sunt în conformitate atât cu dispozițiile art. 5 din C.E.D.O. care justifică starea de detenție legitimă provizorie a inculpatului, cât și cu dispozițiile din Constituția României ce permit privarea de libertate a unei persoane în condiții excepționale (cum este speța de față) și cu cele ale Codului de procedură penală care justifică prelungirea arestării preventive.

Mai mult decât atât, analizând măsura preventivă din perspectiva art. 5 din CEDO se constată că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a asigura că nici o persoană să nu fie deposedată de libertatea sa în mod arbitral.

Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrale ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea procesului în bune condiții.

Aspectele privind situația familială a inculpatului D.C. (tată paralizat, copil în întreținere) nu prezintă nici o relevanță în acest moment procesual, instanța având obligația să realizeze un echilibru just între dreptul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și dreptul comunității de a-i fi respectate drepturile reglementate și ocrotite de lege și sentimentul de siguranță al acesteia că autoritățile nu asistă pasiv la înșelarea și exploatarea sexuală a tinerelor, mai ales cele provenite din medii sociale defavorizate, ci intervin cu promptitudine.

De asemenea, nu are nici o importanță că exploatarea sexuală a victimelor a avut loc în străinătate, deci rezonanța socială a faptelor este scăzută, deoarece infracțiunile au fost concepute pe teritoriul României, consumarea lor s-a desfășurat tot în România și epuizate în Marea Britanie.

Tocmai datorită exploatării sexuale pe teritoriul altui stat (în speță Anglia) toată societatea românească este privită cu reticență de cetățenii europeni.

Instanța, apreciază că nu există ni o dovadă pentru reținerea dispozițiilor art.148 lit.b cod pr.penală privind-o pe inculpata L.E.C. în sensul că aceasta încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea părții vătămate R.N.. Având în vedere că această victimă a fost concubina fratelui inculpatei L.E.C. este normal ca mama și fratele inculpatei să încerce să discute cu aceasta pentru a-și schimba declarațiile tocmai datorită relațiilor de "rudenie"; ce au existat între ei, percepând-o pe R.N. ca fiind noră, respectiv, soție. Însă nu există nici o probă că inculpata L.E.C. le-a cerut acestora să o influențeze pe partea vătămată R.N. să-și schimbe declarațiile.

În consecință, instanța va constata că singurul temei al arestării preventive care subzistă este cel prevăzut de art.148 lit.f cod procedură penală.

În atare situație, constatând că în cauză cercetările se află în curs de desfășurare, până în prezent nefiind administrate toate probele, instanța apreciază că prelungirea arestării preventive este o măsură necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

În consecință, instanța în baza art. 159 cod pr. penală va admite propunerea procurorului de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău și va prelungi măsura arestării preventive față de fiecare inculpat pe o perioadă de 30 zile, începând cu 08.06.2013 și până la 07.07.20139 inclusiv.

Față de motivele arătate anterior, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă - aceea a obligării de a nu părăsi țara prevăzut de art.145/1 cod pr.penală și va respinge ca nefondată cererea inculpaților S.C. și D.C..

Conform art. 192 al. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 159 C.pr.pen. admite propunerea procurorului de la DIICOT Bacău de prelungire a măsurii arestării preventive.

Prelungește măsura arestării preventive luată față de inculpații L.E.C., cercetată pt.comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și asociere infracțională organizată prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003, S.C., pt.comiterea infracțiunilor de trafic de persoane prevăz. de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001, proxenetism prevăz. de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal și de asociere infracțională organizată pevăz. de art.8 din Legea nr.39/2003 și D.C., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane prevăz.de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001, proxenetism prevăz.de art.329 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 cod penal și asociere infracțională organizată prevăz. de art.8 din Legea nr.39/2003, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 8.06.2013 și până la data de 7.07.2013 inclusiv.

Respinge ca nefondată cererea inculpaților S.C. și D.C. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev.de art.145/1 cod pr.penală.

Conform art.192 alin 3 C.pr.pen cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Constată că inculpații au fost asistați de apărători aleși.

Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunțare.

← Contestaţie în anulare art. 318 Cod procedură civilă....		Competenţa executorului judecătoresc pe NCPC. Jurisprudență... →

Arest preventiv. Jurisprudență Arest preventiv

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Arest preventiv. Jurisprudență Arest preventiv