Autoritate de lucru judecat. Acţiune în constatare
| Comentarii |
|
Incidenţa dispoziţiilor art. 1201 C.civ. nu este exclusă dacă într-o cerere în realizare se invocă autoritatea de lucru judecat rezultată dintr-o hotărâre dată asupra unei cereri în constatare.
Secţia civilă, Decizia nr. 232 din 16 martie 2011
Prin cererea înregistrată sub nr. 110.1/250/2009 la Judecătoria Lipova, reclamanții B.F., B.I. și B.G. au chemat în judecată pârâtul B.B., solicitând pe calea cererii în rectificare a înscrierilor de carte funciară ca instanța să dispună radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea pârâtului în CF 358 P. asupra casei de locuit cu nr. 20, edificată pe parcela 324-325/b, deoarece nu există un act juridic care să îi confere pârâtului calitatea de proprietar al clădirii, cu cheltuieli de judecată.
în motivare au invocat, în esență, că intabularea în 2007 a dreptului pârâtului asupra imobilului s-a făcut cu încălcarea dispozițiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, și ale art. 46,art. 62 alin. (1) din Ordinul nr. 633/2006 și tot ca nelegală a fost apreciată de reclamanți și declarația de impunere depusă la 31.10.2007 la Primăria P. în scopul înscrierii lor în cartea funciară.
în drept, au invocat dispozițiile art. 34 și urm. din Legea nr. 7/1996.
Pe cale de întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamanților și excepția autorității de lucru judecat și a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 246/05.03.2009, Judecătoria Lipova a respins cererea de chemare în judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că reclamanții au calitate procesual activă însă, în cauză, sunt incidente dispozițiile ce reglementează autoritatea de lucru judecat.
Astfel, prin sentința civilă nr. 909/28.11.2002 pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. 450 a fost respinsă cererea formulată de reclamanții B.F. și B.I.P., reținându-se că au făcut obiect al contractului de garanție și al adjudecării la licitația din 12.07.2000 și construcțiile edificate în anii 1972-1974 pe parcela nr. top 324-325/b înscrisă în CF 385 P., inclusiv casa de locuit cu nr. 20; ca atare, implicit s-a stabilit că pârâtul avea titlu când și-a intabulat dreptul, iar reclamanților le este opozabilă sus-menționata hotărâre, fie personal, fie în calitate de succesori.
împotriva sentinței au declarat apel reclamanții.
în motivare au invocat, în esență, greșita reținere a excepției autorității de lucru judecat.
Prin decizia civilă nr. 279/30.09.2010 pronunțată în dosar nr. 110.1/250/2009 Tribunalul Arad a respins apelul, reținând că reclamanții urmăresc același scop ca și în litigiul finalizat prin sentința civilă nr. 909/28.11.2002 a Judecătoriei Lipova.
împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții, care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare sau, în subsidiar, modificarea ei în sensul admiterii acțiunii.
în motivare, au invocat nemotivarea deciziei recurate, nefiind examinate susținerile lor și nici actele (inclusiv hotărâri judecătorești) la care au făcut referire.
Au invocat greșita reținere a excepției autorității de lucru judecat, cu referire la clasificarea acțiunilor civile și învederând că prin sentința civilă nr. 909/2002 a fost soluționată o acțiune în constatare, prezenta acțiune fiind una în realizare.
Au criticat ignorarea efectelor deciziei civile nr. 2673/2006 a Curții de Apel Timișoara, au făcut referire la conținutul încheierii de carte funciară nr. 8960/2007 a Biroului de Carte Funciară Lipova și au învederat că achiziționarea la licitație la care s-a referit sentința civilă nr. 909/2002 a avut ca obiect doar o cotă-parte din imobil.
Au făcut referire la procesele anterioare purtate între părți.
în drept, au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 C.proc.civ.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. (2) C.proc.civ., față de dispozițiile art. 299 și urm. C.proc.civ. și de normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța a reținut că reclamanții au solicitat radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtului, invocând că nu există un act juridic care să îi confere acestuia calitatea de proprietar asupra casei de locuit cu nr. 20, edificată pe parcela nr. top 324-325/b.
Potrivit dispozițiilor art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, rectificarea cărții funciare se poate cere (și) dacă actul în baza căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil.
Respingând cererea reclamanților, instanțele au reținut că titlul pârâtului a fost recunoscut prin sentința civilă nr. 909/28.11.2002 pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. 450/2002, definitivă și irevocabilă.
Prin hotărârea menționată, instanța a respins cererea de constatare a dreptului lor de proprietate comună asupra imobilului casă înscris în CF 385 nr. top 324-325/b, reținând că proprietar este pârâtul B.B., împrejurare ce rezultă și din vânzarea la licitație a întregului imobil înscris în CF 385, dispunându-se prin hotărâri judecătorești evacuarea reclamanților din imobil.
Se observă, astfel, că această cerere în constatare nu a fost respinsă pentru vreun motiv de inadmisibilitate sau în baza altei excepții, ci instanța a statuat pe fond că pârâtul este proprietarul imobilului și nu reclamanții.
în consecință, susținerile recurenților referitoare la natura și efectele celor două tipuri de acțiuni (în constatare și în realizare) sunt neîntemeiate ca motive de recurs și, deși instanța de apel nu a examinat în mod distinct aceste critici, a făcut o legală apreciere a celor două acțiuni (prezenta și cea înregistrată sub nr. dosar 450/2002 la Judecătoria Lipova) formulate de reclamanții-recurenți.
Nu sunt întemeiate nici criticile potrivit cu care instanțele ar fi nesocotit prin hotărârile pronunțate autoritatea de lucru judecat a celor statuate prin decizia civilă nr. 2673/05.12.2006 dată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 5399/C/2002.
Astfel, prin această decizie, cererea în evacuare formulată de pârâtul din prezenta cauză împotriva reclamanților a fost respinsă, întrucât construcția nu era înscrisă în cartea funciară; or, în prezenta cauză, reclamanții invocă inexistența unui titlu apt de înscriere în cartea funciară, susținere netemeinică față de considerentele mai sus arătate.
Având în vedere că în mod legal a fost reținută incidența dispozițiile art. 1201 C.civ., art. 166 C.proc.civ. referitoare la autoritatea de lucru judecat conform celor mai sus arătate, susținerile recurenților referitoare la contractul de vânzare-cumpărare, la actele Biroului CF Lipova și la procesul de sistare indiviziune purtat între părți sunt nefondate ca motive de modificare sau casare a deciziei și au fost respinse ca atare.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiile art. 312 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 304 C.proc.civ., instanța a respins recursul declarat de reclamanți.
(Judecător Florin Șuiu)
| ← Plasament în regim de urgenţă instituit pe calea ordonanţei... | Presupusa încălcare a dispoziţiilor privitoare la conflictul... → |
|---|
