Avocat ales care asistă mai mulţi inculpaţi care au interese contrare
Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia Penala Decizie nr. 497 din data de 24.11.2014
Încheierea unui contract de asistență juridică presupune manifestarea de voință atât a avocatului, cât și a persoanei care are calitatea de suspect, respectiv inculpat într-o cauză.
Împuternicirea avocațială reprezintă dovada faptului că între avocat și suspect sau inculpat s-a încheiat o convenție în baza căreia avocatul acordă asistență juridică suspectului sau inculpatului.
În acest context, organul judiciar nu poate interveni în convenția respectivă, în sensul de a se opune acordării asistenței juridice de către apărătorul ales.
Prin încheierea nr.99 din 31 octombrie 2014, Tribunalul Gorj, a respins cererile și excepțiile formulate de inculpații G. C. P. și L. I. -, prin avocații lor aleși cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J -D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și dispune începerea judecății.
În motivarea încheierii s-a arătat,că inculpatul G. C. P. a invocat în temeiul art.281 alin.1 lit.f C.pr.pen., nulitatea absolută a întregii urmăririi penale întrucât organul de urmărire penală i-a încălcat dreptul la apărare, susținând că inițial organul de urmărire penală i-a desemnat apărători din oficiu, pe av. N. N. N. și N. M. C., iar ulterior a observat că acești inculpați sunt menționați în actele de urmărire penală ca fiind apărători "aleși";, deși nu au încheiat niciun contract de asistență juridică cu aceștia.
Susținerea inculpatului nu este întemeiată, întrucât prin împuternicirea avocațială nr.56351 din 27.05.2014, (fila 34, vol.I, d.u.p.),avocații N. N. N. și N. M. C., au avut mandat de asistență juridică din partea inc. S. P. D., N. V. A., L. I., L. G. V., G. C. P. și T.I. E.. Acești inculpați s-au consultat la cerere cu apărătorul ales avocat N. N. N., iar la momentul audierii inculpatul G. C. P. ca și alți coinculpați s-au prevalat de dreptul la tăcere înțelegând să nu dea nicio declarație la data de 28 mai 2014.
De asemenea, nu poate fi imputat organului de urmărire penală faptul că mai mulți inculpați au înțeles prin aceiași împuternicire avocațială să-și desemneze apărătorul ales, același avocat. Organul de urmărire penală a pus în discuție situația rezultată din faptul că un apărător asistă un număr mare de inculpați, dar au fost primite obiecții că li se încalcă dreptul la apărare în cazul în care apărătorii desemnați prin împuternicire avocațială vor fi înlăturați și se va desemna un apărător din oficiu. Între inculpați nu erau interese procesuale contrare, ci dimpotrivă, urmare înțelegerii dintre aceștia cu apărătorul ales N.N. N. au considerat să nu facă declarații la data de 28 mai 2014. Declarațiile inculpaților asistați de aceiași apărătorii aleși nu sunt contradictorii ci dimpotrivă sunt fundamentate pe baza aceleiași apărării, în sensul că legăturile dintre participanții la fapte au avut drept scop consumul de droguri din categoria canabis, dar nu și traficul de astfel de substanțe.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul G. C. P., arătând,printre altele că, că nu i s-a respectat dreptul la apărare întrucât a fost asistat de avocați care nu puteau să-i asigure apărarea la urmărirea penală, deoarece în același timp s-au angajat să apere părți cu interese procesuale contrare.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară,din cadrul Curții de Apel Craiova, nr.497 din 24 noiembrie 2014, s-a respins ca nefondată, contestația și a fost obligat contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
În motivare s-au arătat următoarele:
Încheierea unui contract de asistență juridică presupune manifestarea de voință atât a avocatului, cât și a persoanei care are calitatea de suspect, respectiv inculpat într-o cauză.
Împuternicirea avocațială reprezintă dovada faptului că între avocat și suspect sau inculpat s-a încheiat o convenție în baza căreia avocatul acordă asistență juridică suspectului sau inculpatului.
În acest context, organul judiciar nu poate interveni în convenția respectivă, în sensul de a se opune acordării asistenței juridice de către apărătorul ales.
Mai mult, organul de urmărire penală a atras atenția asupra faptului că un avocat ales asistă un număr mare de inculpați, dar atât avocații, cât și persoanele asistate au înțeles să continue convenția încheiată.
În această situație, organul judiciar nu poate analiza modul în care un avocat ales acordă asistență juridică unei părți.
În cazul în care un inculpat ar fi considerat că prestația avocatului ales nu se ridică la înălțimea așteptărilor sale, ar fi avut posibilitatea să rezilieze contractul de asistență juridică și, fie să solicite desemnarea unui apărător din oficiu, fie să-și angajeze alt avocat.
Prin urmare, în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a considerat că nu există cazul de nulitate absolută prevăzut de art.281 alin.1 lit.f Cod pr.penală.
← Lipsa citării în situaţia termenului în cunoştinţă.... | Cerere de ordonanţă preşedinţială. Garantarea exercitării... → |
---|